3,109 matches
-
este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află orașul Bușteni. Denumirea monumentului este "", dar popular este denumit "Crucea de pe Caraiman", fiind trecut pe lista monumentelor istorice cu codul . Acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
prin nituire într-o rețea. Construcția propriu-zisă a fost realizată efectiv de către Societatea Cultul Eroilor, fiind mobilizați și un număr mare de tineri. Sculele, lemnul, piesele metalice componente și restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice și celelalte materiale de construcție a fost transportată de care cu boi pe ruta Bușteni - Sinaia - Vf. Păduchiosul - Vf. Dichiu - Platoul Bucegi - Vf. Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hârtie Bușteni
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
tineri. Sculele, lemnul, piesele metalice componente și restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice și celelalte materiale de construcție a fost transportată de care cu boi pe ruta Bușteni - Sinaia - Vf. Păduchiosul - Vf. Dichiu - Platoul Bucegi - Vf. Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hârtie Bușteni. Funicularul a transportat piesele pe Valea Jepilor până în Cantonul Schiel - pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu caii
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice și celelalte materiale de construcție a fost transportată de care cu boi pe ruta Bușteni - Sinaia - Vf. Păduchiosul - Vf. Dichiu - Platoul Bucegi - Vf. Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hârtie Bușteni. Funicularul a transportat piesele pe Valea Jepilor până în Cantonul Schiel - pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu caii și măgarii până în vârful Caraiman. Deoarece numărul căruțelor din zonă era insuficient, o bancă a acordat un credit
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
regimului dorind să-i taie brațele și în vârful coloanei rămase să monteze o stea roșie. Până în anul 1989 s-a tras un cablu electric, iar în anul 1991 s-a terminat de montat instalația electrică prin efortul Primăriei din Bușteni, al locuitorilor și al unor societăți comerciale, Crucea fiind din nou iluminată. Instalația electrică a fost vandalizată repetat de-a lungul timpului de către unii turiști care s-au cățărat pe Cruce și au spart becurile. În anul 2003, instalația care
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
muntelui sute de kilograme de materiale, în ciuda vântului și a temperaturilor deosebit de scăzute. Salvamontiștii au înlocuit mai multe zeci de becuri care nu mai funcționau, instalația fiind repusă în funcțiune în decembrie 2004 și racordată la energia electrica a orașului Bușteni. Monumentul este în prezent în administrarea Consiliului Local al orașului Bușteni. În prezent, odată cu lăsarea întunericului, Crucea de pe Caraiman este iluminată cu 300 de becuri de câte 500 W fiecare și poate fi văzută de la zeci de km depărtare, de pe
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
deosebit de scăzute. Salvamontiștii au înlocuit mai multe zeci de becuri care nu mai funcționau, instalația fiind repusă în funcțiune în decembrie 2004 și racordată la energia electrica a orașului Bușteni. Monumentul este în prezent în administrarea Consiliului Local al orașului Bușteni. În prezent, odată cu lăsarea întunericului, Crucea de pe Caraiman este iluminată cu 300 de becuri de câte 500 W fiecare și poate fi văzută de la zeci de km depărtare, de pe Valea Prahovei. Există un nou proiect, care își propune să acopere
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
de la zeci de km depărtare, de pe Valea Prahovei. Există un nou proiect, care își propune să acopere Crucea Eroilor cu o vopsea fluorescentă, iar asupra ei să fie proiectat un spot laser. La Crucea Eroilor Neamului se poate ajunge din Bușteni, cu telecabina Bușteni-Babele (12 minute) până la Cabana Babele, iar de acolo se merge pe traseul marcat până la Crucea Eroilor. De asemenea, se poate urca pe traseul turistic marcat, de pe Jepii Mici (4 ore/4 ore și jumătate; accesibil doar vara
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
fi atribuit prin concesiune în 2012, dar toate tentativele din acel an și din următoarele trei au eșuat. La începutul lui 2016, autoritățile încercau să demareze proiecte pentru capetele acestui tronson, precum și pentru realizarea unor șosele de centură pentru orașele Bușteni și Comarnic. Din rațiuni constructive, proiectul a fost împărțit în opt segmente, după cum urmează: Grinzile pretensionate tip U, folosite la viaductele și pasajele autostrăzii, reprezintă o premieră pentru România. Acestea au o lungime de și o greutate de , pentru producția
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
departe, când te apropii de Aberystwyth dinspre sud. Primul castel normand, construit în secolul al XII-lea, a fost de fapt un val de pământ de formă circulară. Evident, apărarea pe care o permiteau lucrările de fortificații din pământ și bușteni era prea vulnerabilă, astfel că a fost ales un nou loc pentru castel, la Aberystwyth. În acea vreme, Țara Galilor era condusă de Llywelyn the Great (Llywelyn cel Mare). Castelul a fost apoi reconstruit, pe rând, de alți conducători, până ce a
Aberystwyth () [Corola-website/Science/301554_a_302883]
-
Poiana Țapului este o localitate componentă a orașului Bușteni din județul Prahova, Muntenia, România. Se află pe valea Prahovei, la sud de localitatea principală a orașului. Poiana Țapului s-a format în preajma lui 1830 în continuarea satului (pe atunci) Bușteni, și a făcut parte, împreună cu acesta, și cu Predealul
Poiana Țapului, Prahova () [Corola-website/Science/301711_a_303040]
-
Poiana Țapului este o localitate componentă a orașului Bușteni din județul Prahova, Muntenia, România. Se află pe valea Prahovei, la sud de localitatea principală a orașului. Poiana Țapului s-a format în preajma lui 1830 în continuarea satului (pe atunci) Bușteni, și a făcut parte, împreună cu acesta, și cu Predealul, din comuna Sinaia. La 7 mai 1885, Sinaia a devenit comună de sine stătătoare, iar Poiana Țapului a trecut la comuna Predeal. Comuna Bușteni, formată din Bușteni și Poiana Țapului, s-
Poiana Țapului, Prahova () [Corola-website/Science/301711_a_303040]
-
lui 1830 în continuarea satului (pe atunci) Bușteni, și a făcut parte, împreună cu acesta, și cu Predealul, din comuna Sinaia. La 7 mai 1885, Sinaia a devenit comună de sine stătătoare, iar Poiana Țapului a trecut la comuna Predeal. Comuna Bușteni, formată din Bușteni și Poiana Țapului, s-a înființat la 1 iulie 1908, datorită creșterii economice și demografice a așezărilor din zonă. În perioada interbelică, Poiana Țapului era o comună separată, având arondate satul Poiana Țapului și cătunele Jepii Mari
Poiana Țapului, Prahova () [Corola-website/Science/301711_a_303040]
-
continuarea satului (pe atunci) Bușteni, și a făcut parte, împreună cu acesta, și cu Predealul, din comuna Sinaia. La 7 mai 1885, Sinaia a devenit comună de sine stătătoare, iar Poiana Țapului a trecut la comuna Predeal. Comuna Bușteni, formată din Bușteni și Poiana Țapului, s-a înființat la 1 iulie 1908, datorită creșterii economice și demografice a așezărilor din zonă. În perioada interbelică, Poiana Țapului era o comună separată, având arondate satul Poiana Țapului și cătunele Jepii Mari, Jepii Mici, Cumpătu
Poiana Țapului, Prahova () [Corola-website/Science/301711_a_303040]
-
comună separată, având arondate satul Poiana Țapului și cătunele Jepii Mari, Jepii Mici, Cumpătu, Piatra Arsă, Valea Babei și Zamura, cu 634 de locuitori, în plasa Peleș din județul Prahova. În 1950, comuna a fost desființată și trecută la orașul Bușteni.
Poiana Țapului, Prahova () [Corola-website/Science/301711_a_303040]
-
cu agricultura, cea mai importantă activitate industrială care s-a dezvoltat a fost aceea a prelucrării lemnului. Astfel lemnul din zona este pus în exploatare de către Ocolul Silvic Ilia și Dobra și este preluat de o societate locală care prelucrează bușteni de rășinoase în diferite sortimente de cherestea. Din 1962 s-a început extracția și prelucrarea bazaltului din Magura-Sarbi și folosirea lui la căile ferate, pentru modernizarea și întreținerea drumurilor și pentru nevoile populației. Din albia Mureșului, în care se află
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
avute) pentru o activitate (ocupație) anume; cănură=lână netoarsă ori toarsă și eventual pregătită pentru a fi țesută în pănură; cilav=accidentat, rănit; ciușcie= bară (rudă) de lemn groasă de 5-8 cm folosită ca pârghie la mutatul, încărcatul de pietre, bușteni mai mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice; ciuză= elementul de legătură între mânerul (=coada) îmblăciului și hădarag (=bara=elementul care prin lovire
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ușor la vale; dâmp=deal mic ori ramificație (picior) de deal, pinten mai mare de deal cu pante destul de mari; dărăb=bucată mai mărișoară de pâine ori mălai ruptă cu mâna (are de regulă formă neregulată); dup= bucată de lemn (buștean) cu lungime între 0.35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
munții Bucegi. Babele sunt „martori de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume. Accesul este posibil cu telecabina Bușteni-Babele din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă. Din Bușteni pornește poteca marcată cu triunghi albastru pe văile Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare până în apropiere de cantonul Jepi. În continuare, urmează o
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume. Accesul este posibil cu telecabina Bușteni-Babele din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă. Din Bușteni pornește poteca marcată cu triunghi albastru pe văile Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare până în apropiere de cantonul Jepi. În continuare, urmează o potecă de legătură marcată cu
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume. Accesul este posibil cu telecabina Bușteni-Babele din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă. Din Bușteni pornește poteca marcată cu triunghi albastru pe văile Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare până în apropiere de cantonul Jepi. În continuare, urmează o potecă de legătură marcată cu triunghi roșu până sub Vârful Ciocârlia (2025 m), unde întâlnește drumul marcat cu
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
și o biserică ortodoxă precum și o școală cu predare pentru clasele I-IV. În curând aici se va deschide și o pârtie de schi modernă; lucrările au început în anul 2006 prin defrișarea unui versant de munte, curățarea zonei de bușteni, iar în curând se va monta o instalație de teleschi după care stâlpii care vor susține o nocturnă. Satul Poiana Horea se numără printre cele 633 de localități în care s-au instalat telecentre pentru comunitățile cu acces limitat la
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
peste pământul defrișat și desțelenit de ei.Tot așa s-au mai așezat și ciobani, veniți cu oile de la munte la iernat, ca strămoșul Cocora, venit probabil de la muntele Cocora, din Vâlcea, mai puțin probabil că de la muntele Cocora de lângă Bușteni, aceștia din urmă întemeind probabil satul Cocora din județul Ialomița.Putem trage așadar concluzia că actualul sat Covei a fost întemeiat în primele decenii ale secolului al XIX-lea, ca sat de bordeie, așezate în zona de la Braniște și apoi
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de boabe cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început până la 1500 KW (anul 1988), devenind în același timp și loc de
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
Olanda ele au fost folosite pentru a drena (asana) zonele mlăștinoase pentru a le face locuibile de către Jan Leegwater și inginerii danezi care i-au urmat. Morile de vânt europene erau folosite atât la măcinarea grăunțelor cât și la tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Europenii au dezvoltat mori de vânt cu rotoare care se învârteau în jurul unor axe orizontale, spre deosebire de perși care mergeau pe principiul unor
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]