3,188 matches
-
dumneata și unii acoliți ai dumitale au contestat-o cu vehemență și plicticoasă insistență - dovadă că dumneata și alți câțiva scriitori de talent ai României v-ați „fracturat” vocația ce părea una autentică și fusese sprijinită de unii oameni inimoși, bucuroși de a saluta o nouă și viguroasă viitoare energie creatoare. Paradoxul face că vocația voastră s-a afirmat și realizat mai ales „sub dictatură”! Acel „regim odios”! - care a fost Într-adevăr astfel - v-a permis totuși sau, mai știi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ne face ușori și Înțelepți, „supraumani”, ci trupul, aflat Într-o beatitudine neînfrânată și care, prin mișcările sale, aceleași și mereu altele, ne leagă, deodată și miraculos, precum memoria, În momentele ei privilegiate, de timpuri vechi și de omul etern, bucuros și uimit de cea de a doua naștere a sa, de „ieșirea din sine”, de negarea continuă, fluidă și inventivă a „animalicului”, păstrîndu-i, „acestuia”, Însă, darurile-i Înnăscute cu care el se leagă de pămînt, de fire, de timp. În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
parte și se lăsau Înconjurați de o camarilă servilă, excesiv, suspect de servilă care, după ce le ridica monumente desfrînate, Îi izola de lume și de realitate și apoi Îi ucidea. Într-un fel sau altul, prin otravă, cuțit sau glonț. Bucuroasă de libertate - deși libertatea Încă nu era pe nicăieri, aproape, deoarece libertatea este una nu numai formală, afirmată, chiar „legiferată”, ci ea este reală și funcțională când ne intră În reflexe, când legile, oricare ar fi, sunt cu adevărat respectate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
era pe nicăieri, aproape, deoarece libertatea este una nu numai formală, afirmată, chiar „legiferată”, ci ea este reală și funcțională când ne intră În reflexe, când legile, oricare ar fi, sunt cu adevărat respectate și aplicate de o majoritate covârșitoare! -, bucuroasă, deci, de „zorii libertății”, lumea și mai ales lumea literară și-a ieșit din țâțâni! Firesc și acest lucru, deoarece se cunoaște natura copilărească, adeseori infantilă - În sensul bun și mai puțin onorabil! - al cuvîntului. Decenii la rând fiind comanditată
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
author=”ISTRATTY Ella ” loc="București" data =”17.I.1973, data primirii”> Mult stimate Domnule Dimitriu, În primul rând vă urez un an bun, fericire și sănătate! Vă mulțumesc pentru pachetul pe care l-am primit cu toate lucrurile Împrumutate. Sunt bucuroasă că am Întâlnit un om de cuvânt, și pentru aceasta vă stau la dispoziție cu tot materialul pe care Îl am, În legătură cu Edgar Istratty . Săptămâna viitoare se va comemora poetul Nicolae Istratty (Istrati, n.n.) la cenaclul literar Tudor Vianu, unde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ați făcut ce s-a putut În rămânerea scrisului În timp, care cine poate ști dacă cândva, În viitor, nu va fi un indiciu pentru noi căutători de adevăr, și atunci se va menționa și numele lui Eugen Dimitriu. Sunt bucuroasă că intenționați să mai scrieți despre familia Gavrilescu și pentru aceasta mă rog bunului Dumnezeu să vă dea multă sănătate și mult bine alături de soția dvs., căreia Îi transmit cele cuvenite și totodată v-aș ruga să-mi dați un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
inteligentă (...). De pictorița Florica Morțun mă leagă, prin tatăl ei, unele amintiri, despre care vom vorbi, când ne vom vedea. Cu tatăl ei eram prieten. Te sfătuiesc să primești ospitalitatea d-nei și d-lui Păpușanu . Ei sunt foarte amabili și bucuroși de oaspeți. Pe Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești . Am făcut și eu acest lucru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care, Însă nu m-au impresionat prea mult, și la Piatra-Neamț am văzut o expoziție a unor pictori din Bacău, În afară de câteva portrete, restul era sub așteptări. Cred că și la Suceava expozițiile nu s-au lăsat așteptate! Aș fi bucuroasă dacă aș mai ști și eu câte ceva din viața culturală a acestui renăscut oraș! Georgel a fost și el la București câteva zile, venise de la Fălticeni, unde a vândut casa părintească, era destul de impresionat de acest lucru , Însă trebuia să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
frontieră Mamonovo, ne întâmpină o fanfară. Urmează o mică și radioasă cuvântare a șefului gării, care e excedat de eveniment, mărturisind că simte de parcă ar vorbi în numele țării. Este bruiat de „kalinka” și de tropăitul dansatorilor. Scriitorii occidentali sunt foarte bucuroși. Turcoaica Sezer Duru coboară și dansează cazacioc, strigă „bravo” și „spasibo”, bea vodcă. O urmează și nemțoaicele, care sunt luate la dans de tinerii ruși în costume populare. „Petrecerea” ține vreo 15 minute, mai mult decât era programat. Apoi urcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
al acestui cătun de basm cu nume poetic - Vyazynka -, nu ai crede niciodată că e vorba de actualul Belarus. Mulți turiști; de fapt, singurii „turiști”, propriu-zis suntem noi, scriitorii din Tren, care ne risipim pe potecile îmbietoare, ceilalți sunt localnicii bucuroși de distracție. Burnițează mărunt, dar sărbătoarea nu slăbește. Meșteri populari, coruri de femei și copii în haine naționale, frigărui și bere. Pe o scenă improvizată, se succed diverși cântăreți și scamatori, aplaudați frenetic. Casa părintească a lui Kupala, în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
actori, le cere apă și le vorbește despre „chinurile” suferite prin spațiul rusesc (nu le spune nimic însă despre cum dansase kazaciok și savurase vodca la Kaliningrad). Pe scurt, o artistă plină de haz, care profită de entuziasmul actorilor polonezi, bucuroși să găsească un complice cu imaginație... VITALIE CIOBANU: Mă gândesc ce priviri ne-am fi aruncat unii altora dacă, măcar o dată de-a lungul acestui traseu, gara în care am fi coborât, cu tot calabalâcul în spate, ne-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
propria mea existență!... De altfel, se pare că primul scenariu de intoxicare al securității față cu întoarcerea mea precipitată din R.F. a Germaniei, după ce obținusem iute cetățenia germană, a fost aceea de „nebun”, variantă vehiculată chiar și de unii colegi, bucuroși de a se debarasa de obligativitatea de solidarizare cu un asemenea „caz enorm” de dizidență! Abia al doilea scenariu, „cel de agent”, a fost pus apoi în aplicare, scenariu, variantă și ea bine susținută chiar și de unii foști tineri
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai mici ezitări sau contradicții la care ne-a împins această confruntare inegală, cele mai hilare și umane păcate ale artei noastre sau ale unor fraze binișor și iute contrafăcute de inimi vesele și răutăcioase! Sterile, în esența lor, dar bucuroase de a vâna greșeli reale sau imaginare, aruncând săgeți de la distanță sau folosind pe „unii” în rol de berbece - precum un Goma, care a fost apoi îndepărtat (nu am zis aruncat!Ă după folosință, pe unii tineri sau mai puțin
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
statului și ai suprastructurii culturale române le-au „adoptat” față de prezentul social liber, instalat abrupt prin demolarea URSS și eliberarea statelor din estul Europei: unii, destul de numeroși, din țară, dar și o parte din emigranții politici care s-au întors, bucuroși de noua libertate a României, s-au situat oarecum în psihologia „postbelică”, cu aerul, poate și cu convingerea că „trebuie reluate lucrurile de la ’38 încoace”! Alții, credem noi mai numeroși, sunt convinși că „lucrurile merg înainte” și că, „oricât am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mult sau mai puțin diverse vexațiuni din partea sistemului și care, din primul ceas al revoluției, și-au întrebuințat toată priceperea și energia pentru a pune în valoare trecutele inconveniente. Imediat după Decembrie ’89, deși ne-am întors cu grabă și bucuroși de a lua parte la noua libertate politică și culturală a României, nici eu și nici Țepeneag nu am fost cooptați în Biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor (dar a fost „cooptat” un G. Liiceanu, ne-scriitor, la dreptvorbind, autor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că generațiile viitoare, tinerii și copiii nu vor mai trebui să se hrănească cu false valori, speranța întărită, hrănită la rândul ei de acea „nostalgie” a multora după o Românie dispărută, de care noi și părinții noștri fuseserăm atât de bucuroși și mândri. Și-mi place, apropo încă o dată de acest cuvânt emblematic, carieră, să-mi „amestec” propria mea carieră, în sensul afirmat mai sus, ca o activitate, „drumul, calea” cuiva care creează valori, bunuri ce pot fi revendicate de societate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ales prin „corifeul și ideologul lor”, excelentul poet și prozator Mircea Cărtărescu, au încercat, cumva „să se rupă” de noi și de „aerul nostru literar și ideatic”, fapt ce nu se întrezărea „înainte”, în ultimul deceniu ceaușist, când „ei” erau bucuroși de a fi în preajma noastră, a lui Nichita, Manolescu, Mircea Martin, Crohmălniceanu. Și a mea. Și, astfel, a apărut „ofensiva postmodernismului” care, încă o dată, vrea să fractureze nu numai generațiile literare, dar și conceptul de valoare. Nu vom intra, aici
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
bolta aceasta, când se adună nori, se încrucișează fulgere pe deasupra văii înguste. Cu maica arhondăriță Polixenia Caragea vorbim despre multe, despre viața de-acolo din timpul verii, despre distracții. Anul acesta încă n-au prea venit vizitatori și ea e bucuroasă că poate vorbi cu cineva: răspunde bucuroasă și cu grabă, cu ochi vioi pe fața albă pe care au mai rămas urmele unei vechi frumuseți. Pe la 3 1/2 pornim cu piciorul iar peste munte spre Varatec. Pe un drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încrucișează fulgere pe deasupra văii înguste. Cu maica arhondăriță Polixenia Caragea vorbim despre multe, despre viața de-acolo din timpul verii, despre distracții. Anul acesta încă n-au prea venit vizitatori și ea e bucuroasă că poate vorbi cu cineva: răspunde bucuroasă și cu grabă, cu ochi vioi pe fața albă pe care au mai rămas urmele unei vechi frumuseți. Pe la 3 1/2 pornim cu piciorul iar peste munte spre Varatec. Pe un drum nou, abia acum desfundat, peste nenumărate poduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
luciu a lunecat și a căzut. La masă nu mai știa să se slujească de furculiță și cuțit. Nu mai trăia apoi nimeni dintre ai lui. S-a plictisit, despărțit cu totul moralicește de copiii lui. Și ei au fost bucuroși și el a fost bucuros să se întoarcă în Deltă, în stuhăriile lui, la viața-i primitivă. Ș-aici a murit. La 25, seara, înainte de a intra în Tulcea, facem un mic ocol și pe brațul Sulina. Sunt acolo rânduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de oameni s-a predat fără rezistență, și soldații (printre care era și un student din Germania) spun că n-au voit să lupte împotriva Românilor, că Danev e cel mai urât om din Bulgaria etc. Femeile de prin sate, bucuroase de întoarcerea unora dintre copiii și bărbații lor, au căzut în genunchi și au sărutat mâna generalului; iar în sat la Peserevo ieșeau femeile la porți în calea soldaților cu căldări de apă. În general, vremea e caldă și frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Plajă lină, cu năsip fin, cu horbotă de valuri, care vin necontenit spărgându-se lângă țărm. Departe, la miază noapte, în ceață, se vede Caliacra. Acolo ne ducem. Drum îndărăt. Mori de apă la marginea satului Ecrenè. Copii care țipă bucuroși la trecerea automobilului. (Am uitat de căsuța curată, împodobită înlăuntru cu verdeață, a grănicerilor. Acolo trăiesc șapte oameni, cu cinci paturi, pentrucă doi sunt totdeauna în picioare, unul sentinelă, altul în patrulare.) Suim îndărăt dealul și pe platou direct la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îndemnat a lua armele decât ca să se apere. În epoca marei împilări a castei feudale, a ieșit din viața satului și s-a adăpostit în codru nu din înclinări criminale, ci din nevoia de a se apăra. (x) Se socoteau bucuroși dacă nu găseau împotrivire, și dacă-și puteau încărca prada cu ușurință, în chervanele lor, căutând grabnic drumul întoarcerii. PARTEA a IV-a (1937-1944) [KARLSBAD JURNAL 1937]* În tren, în noaptea de 20 spre 21 dechemvrie, am avut un vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domeniile: tipărituri, cinematograf, reclame, firme etc., și să stabilească și o terminologie științifică. Am mai propus anul trecut așa ceva s-a primit cu bucurie și, natural, nu s-a făcut nimic. Tagma literară academică e comodă, ca să nu zic leneșă; bucuroasă ar cheltui fonduri, fără să dea muncă. La Casa Scriitorilor, pensionarea lui Demetreius, pentru care s-au pus stăruinți din afară. A participat la ședință M. R. La Iași, comitetul de direcție al Teatrului cercetează cazul artistului Ciubotărașu care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost măcelăriți fără judecată; a fost cel mai nedrept război împotriva cinstitului popor muncitor. S-a întins tăcerea pe largile câmpii ale grâului și în tăcerea aceasta a mormintelor conducătorii României de la 1907 s-au îmbrățișat în spasmuri și lacrimi, bucuroși că pot scăpa cu făgăduinți. Între uniunile scriitorilor iugoslavi și români au început schimburile de publicații și traduceri. La congresul Uniunii Scriitorilor din R.P.R. participă delegați iugoslavi. Sunt invitați și alți intelectuali ai republicii vecine ca să viziteze republica noastră și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]