14,936 matches
-
apariției. În 1971, o ediție în „Livre de poche” s-a vândut în 5 milioane de exemplare. Jean-Christian Petitfils a publicat recent o biografie a lui Alain- Fournier, în centrul căreia se află o mare și neîmplinită iubire, pe gustul bunicilor sau străbunicilor noastre. Pe 1 iunie 1905, tânărul în vârstă de 18 ani întâlnește o frumoasă blondă cu o umbrelă albă, pe care o urmărește de-a lungul Senei, apoi pe un bateau-mouche, până când fata intră într-o casă de pe
Marea dragoste a lui Alain-Fournier () [Corola-journal/Journalistic/4106_a_5431]
-
Simona Sora spune parcă o poveste, presărând-o atent ici și colo cu arhaisme, destule cât să te plaseze în epocă și să te imerseze în peisaj. De fapt, povestea aceasta pe care noi o citim i-o spune Maiei bunica ei, Maria, de-a lungul mai multor ani, adesea alături de vailingul cu petale de trandafir care trebuie atent decupate și frecate cu sare pentru a scoate din ele cea mai bună dulceață. Atmosfera ce se întrețese între cele două femei
Femei povestind by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4162_a_5487]
-
unor studenți de la Belle Arte, „performanțe” inspirate, pare-se, de această mare sărbătoare creștină. O tânără înaltă, îmbrăcată în portul popular din nordul scandinav, crăpa lemne pe vechile lespezi cu o ditamai secure. Altă tânără, îmbrăcată în rochia neagră a bunicii sale, își instalase patul (dublu, 180 x 210, adus de acasă, preciza programul manifestării) chiar în fața altarului. Din 12 în 12 minute, când telefonul mobil o „trezea”, se ridica, dădea ocol patului și se întindea din nou până la următoarea alarmă
Însemnari by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4167_a_5492]
-
din 1990, ca studentă - își valorifică ficțional propria experiență biografică, plasînd-o pe o orbită fabulatorie. E vorba atît de experiența „căministă”, în tulburea perioadă postrevoluționară, cît și de cea familială, cu tot felul de povești ajunse la ea pe filiera bunicii materne: în roman, istorisirile despre spațiul blestemat care o va atrage, fatal, în Universal vin de la bunica Maiei („Maria mare”), care la rîndul ei le-a auzit de la propria bunică, bulgăroaica Rada, soția lui Vasile Capșa. Aceasta, aflăm, ar fi
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
atît de experiența „căministă”, în tulburea perioadă postrevoluționară, cît și de cea familială, cu tot felul de povești ajunse la ea pe filiera bunicii materne: în roman, istorisirile despre spațiul blestemat care o va atrage, fatal, în Universal vin de la bunica Maiei („Maria mare”), care la rîndul ei le-a auzit de la propria bunică, bulgăroaica Rada, soția lui Vasile Capșa. Aceasta, aflăm, ar fi dat naștere unei fetițe - mama „Mariei mari” - în chiar hanul lui Teodoraki, viitorul Universal, de a cărui
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
cu tot felul de povești ajunse la ea pe filiera bunicii materne: în roman, istorisirile despre spațiul blestemat care o va atrage, fatal, în Universal vin de la bunica Maiei („Maria mare”), care la rîndul ei le-a auzit de la propria bunică, bulgăroaica Rada, soția lui Vasile Capșa. Aceasta, aflăm, ar fi dat naștere unei fetițe - mama „Mariei mari” - în chiar hanul lui Teodoraki, viitorul Universal, de a cărui întemeiere Vasile nu era străin: de altfel, romanul începe și se încheie, fantomatic
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
un cartof fiert în mijloc, alături de o sticlă de vodcă. Urma după aceea ceai fierbinte, servit întotdeauna în pahare de sticlă și sorbit prin cuburi de zahăr. Nimic nu mai exista acum: nici mama, nici tatăl, nici samovarul adus de bunica lui din Rusia în New York. Acesta se pierduse de mult. Bunică-sa, altă povestitoare! Și ce povești! Odată cu samovarul a adus cu ea o grămadă de superstiții, întunecate și minunate, pe care el, copil fiind, le acceptase fără să crâncnească
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
ea. A murit când el avea opt ani. Câțiva ani după aceea a continuat să ardă unghiile tăiate, dar a renunțat după aceea, iar când a plecat la universitate, renunțase deja la multe altele. A lăsat copilaria în urmă; superstițiile bunicii, învierea morților și unghiile tăiate, Mesia și Învierea precum și Dumnezeu împreună cu Mesia. Ratvich își dădu seama că mintea lui începuse să se gândească la alte lucruri și că ochii îi erau umezi. Îl apucă nostalgia gândindu-se la copilul care
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
adesea au uimit de-a dreptul. Corul a fost una din celebritățile zonei, apoi fanfara, compozitorii-țărani, unul din ei Nestor Miclea, văr primar cu străbunicul Mitrofan. Tatăl ei, fost membru al fanfarei, bunicul care a cântat în corul satului și bunica prim-solistă în aceeași formație. Ea a fost un autentic talent, moștenit din generație în generație: cosea, împletea, cânta, torcea la fus și-i învăța pe cei de-o șchioapă datina și obiceiul strămoșesc, care nu trebuiau să piară. Apoi
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
care nu trebuiau să piară. Apoi repetatele întruniri și confruntările într-ale cântatului cu corul din Chizătău, renumit și el în Banat, rămân amintiri ale generațiilor de odinioară-file de istorie a Mercinei cărășene... La un concurs de coruri în Capitală, bunica, pe atunci femeie tânără de doar douăzeci și ceva de ani, a cântat în prezența reginei Maria, pe care a uimit-o cu vocea-i măiastră și noblețea ținutei de mândră cărășeancă. N-a vrut nici în ruptul capului să
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
de mândră cărășeancă. N-a vrut nici în ruptul capului să creadă Măria Sa că nu-i solistă de operă. „Au crezut cu toții atunci că au adus o cântăreață școlită de mari maeștri”, își aduce aminte Carolina din ce-i povestise bunica. Regina i-a cercetat chiar mâinile să vadă dacă-i țărancă sau nu și i-a oferit căpșuni din cupa ei de cristal. Dar nu s-a mulțumit nici atunci. A chemat profesorii universitari din Cluj s-o vadă și
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
pașii,/tată,/și-mi lumina viața/privirea ta/care nu semăna cu nimic pe lume,/dar era mereu ca aceea/când m-ai luat,/... /de la gară. “ („Ochii tatei”) „În obor, aplecat peste nicovală/ Cita/își bătea coasa. /L-a primenit Bunica/într-o cămașă albă/cu brâu împistrit,/i-a dat traista,/apă-n cârceag. Și-a plecat la cosit. Era Bunicul ca un sfânt,/deasupra ușii din Biserică,/pictat. Bunicul meu cel bun/și blând... “ („Cita”) ploua/peste mine și
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
trebuie să fie o zi frumoasă și prețioasă pentru toate femeile din viața noastră: mama, soție, iubita, bunica, sora. 8 Martie este o zi în care trebuie să surprinzi și să dovedești nu numai că gestul contează, ci și preocuparea pentru a alege cel mai frumos cadou, atenția la detalii, creativitatea, noutatea. Pe www.floriiniasi.ro , dar și
8 Martie [Corola-blog/BlogPost/95015_a_96307]
-
6 anișori) și a Manuelei Iacob (2 anișori), rămași orfani în urma accidentului de la Scânteia (foto). Tatăl lor este în închisoare (condamnat pentru omor), mama (de numai 26 de ani) este cea care a murit în accident. Sunt crescuți acum de bunici. Pentru a-i cunoaște și a-i ferici măcar puțin va trebui să mergem până în satul Corcodel, din comuna Grajduri, la peste 30 de km de Iași. În tot acest demers ne sprijină și primarul comunei Scânteia, Sacaleanu Fanica, cu
Campanie umanitara: "Globuri cu suflet" [Corola-blog/BlogPost/95061_a_96353]
-
Ca Tafandache, zgribulit în geacă. Pe uliți, sănii zburătoare nu-s, Nici bidivii cu spulbere-n copite; Chiar fulgii-s triști, parcă nu vin de sus Ci dintr-un hău de iasme obrintite. Cu fus prelins din caier, au pierit Bunicile căsuțelor de-al^ dată Și-n dezolante nopți de antracit Colindătorii nu se mai arată. Se mistuiră blânzii mei juncani - Pustiul grajd e rece ca o criptă - Și nu mai intră luna-n șaișpe ani Ci parcă-i știmă spelbă
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
de copil se prindea pămîntul reavăn răcoarea lui dacă (abia) îi stîmpăra sîngele înfierbîntat verdele crud al cînepii tinere îi colora ochii tineri cu care vedea lumea visată și cerul albastru era verde crud precum snopii de cînepă puși de bunica la murat ascunși sub mal în apa rece și limpede înverzită și ea repede de picioarele lui și ele prea tinere sub care-i strivea într-un dans nici azi înțeles era verde crud un verde închis de la tălpi pînă
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
s-o fi simțit în preajmă ea îi lipise cu apă verde pleoapele ele acum aurii mai auzi doar plesnetul despicînd în două lumea visată și cerul albastru precum trupul de mult uscat al cînepii adunat în fuior pe brațul bunicii cîndva Turnul Unghiului Din Turnul Unghiului privește poetul doar cu ochiul care vede numai înlăuntrul său domeniul poemului cuvintele mici pe care el le trecuse victorios prin încercarea din Vale plesnesc acum în pîrgă deplină se bucură mult văzînd cum
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
reținut exact câți, dar erau destul de puțini), o nouă mașină de spălat. Cu alte cuvinte, ieși mai ieftin fără Calgon decât cu Calgon, iar mașina de spălat n-are de ce să trăiască mai mult, că nu mai suntem pe vremea bunicii, să ne îngropăm cu mașina de spălat de la 20 de ani. Cu toate astea, eu continuu să folosesc Calgon. Cred că am rămas spălată pe creier de la cântecelul ăla semiretard și nu pot să-mi revin. De asemenea, acum câteva
Războaie domestice by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18617_a_19942]
-
cu circul asta? Eu voiam o nuntă într-o cafenea!!!! Nu voiam rude, nu voiam bârfe, nu voiam spectacol! Voiam ceva simplu și atât. Ei bine, nu se poate, pentru că vin dintr-un neam mare! De-aia nu se poate! Bunicile, amândouă, sunt extrem de dezamăgite și de nemulțumite că nu plătesc socrii mari rochia și verighetele. Și mă sună în fiecare zi să îmi spună că poartă ghinion să îmi cumpăr singură rochia. Rochia. Cea mai importantă parte a nunții. Dacă
De ce sunt miresele isterice – cea mai savuroasă confesiune by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18578_a_19903]
-
o zi, de pomană pentru bunică-sa, bere la vreo cinci prieteni. Multă. Cam câte cinci de căciulă, așa. Întrucât se presupune că ceea ce dai de pomană ajunge direct în burtica destinatarului, vă dați seama ce zi a avut biata bunică, cu vreo 25 de beri la bord? Nu s-a mai înțeles nimeni cu ea pe lumea cealată.
Bărbații și beutura by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18633_a_19958]
-
linie. Versurile sunt dramatice, despre ziua votului) Ajung așa, ca într-un vis, într-o secție de votare, unde pun și eu o ștampilă pe ce cred. Îmi scot căștile de pe urechi și încep s-aud iar ciripeli. Aud niște bunici care zic ceva de plecat la Vama Veche, pare o poantă, chicotesc scurt oamenii, în grup, și ies din scenă. Poate e de la vot, îmi răsună corul în cap - poate cine voteaza face și glume bune despre litoralul românesc, cine
Eu cu cine trebuie să votez? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18930_a_20255]
-
Simona Tache La postul Povestea de dragoste a bunicilor mei, Miruna ne-a povestit tare frumos despre scrisorile de dragoste pe care și le scriau bunicii ei. Am întrebat-o dacă ar vrea să ne arate una. A spus “da” și mi-a trimis-o, transcrisă. Pe 13 iulie
O scrisoare de dragoste scrisă FIX acum 68 de ani by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18928_a_20253]
-
fochiste și uite așa am facut 7 restante hamsteri morți pelerina fâț frumos serbare copii cum ceri prietenia pe facebook? ce este deasupra gleznei cum arată o ciulama se trimit mailuri în numele meu mâncare cu resturi de pui felicitare pentru bunica arsuri de la frunzele de păstârnac femei pandalii mam răzbunat pe el 6 luni acu plâng cum să ciupesc pe facebok cum se face
“Mam razbunat pe el 6 luni acu plang” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18955_a_20280]
-
Simona Tache Am invitat oamenii să scrie despre bunici, pe blogurile lor, promițând că cea mai frumoasă poveste va fi publicată, ca guestpost, pe blogul meu, iar autorul ei va fi promovat tot aici, cu condiția să mai scrie și alte texte mișto. S-a scris mult, am citit
Maica și Gheorghe al lui Roiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18927_a_20252]
-
sigur nu a fost mulțumit. El e un fel de J.R. din Dallas și acum! Sutele păstrate cu sfințenie pentru zile negre ajungeau pentru o eugenie. Când am crescut și petreceam parte din vacante în casa mare și rece a bunicilor paterni, cu pod misterios și vecini gălăgioși, am devenit ajutor de nădejde. Renunțasem să mai spăl ratele pline de mălai cu furtunul lăsat nesupravegheat de adulți, nu mai stăteam nici pe gard în așteptarea tovarășilor de joacă. Descopeream tainele vetrei
Maica și Gheorghe al lui Roiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18927_a_20252]