3,183 matches
-
ritualic. Focul, ca principiu, mijlocește această eliberare. Secvența nr. 3 00.53-02.08 Prezentăm locul unde are loc întreaga acțiune, respectiv casa și camera unde subiectul realizează previziunile. Accentul cade pe câteva elemente care apar periodic în ansamblul ritual: vatra, busuiocul și icoana. Vatra este, pentru spațiul tradițional românesc, un reper central al existenței domestice. Aici se fac și se desfac toate lucrurile de taină. Aici se adunau strămoșii și stăteau la sfat. Tot în jurul vetrei se petrec principalele evenimente din
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
utilități ale vetrei țărănești sunt o consecință firească a credinței că ea este cea care adăpostește în sânul său focul sacru. Mircea Eliade a găsit suficiente motive să numească vatra, alături de alte toposuri centrale ale existenței umane, un Axis Mundi. Busuiocul este o plantă cu virtuți magico-religioase. Folosită îndeosebi în ritualurile de dragoste, ea își dezvăluie utilitatea și în diverse practici cu caracter purificator, apotropaic și propițiator. Busuiocul este cu atât mai valoros cu cât contactul său cu sacrul este mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să numească vatra, alături de alte toposuri centrale ale existenței umane, un Axis Mundi. Busuiocul este o plantă cu virtuți magico-religioase. Folosită îndeosebi în ritualurile de dragoste, ea își dezvăluie utilitatea și în diverse practici cu caracter purificator, apotropaic și propițiator. Busuiocul este cu atât mai valoros cu cât contactul său cu sacrul este mai mare ("este bine să ai busuioc din buchetul preotului când stropește cu aghiazmă"). Icoana. Indiferent de situație, fie că este vorba de un ritual creștin, fie că
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
magico-religioase. Folosită îndeosebi în ritualurile de dragoste, ea își dezvăluie utilitatea și în diverse practici cu caracter purificator, apotropaic și propițiator. Busuiocul este cu atât mai valoros cu cât contactul său cu sacrul este mai mare ("este bine să ai busuioc din buchetul preotului când stropește cu aghiazmă"). Icoana. Indiferent de situație, fie că este vorba de un ritual creștin, fie că este vorba doar de o practică străveche, cum este turnarea cositorului, icoana se trasformă într-un mijlocitor între lumea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și atitudinile acesteia. Secvența nr. 7 03.59-06.07 Secvența reprezintă în fapt debutul ritualului: focul este făcut, iar pe plită este pus cositorul la topit și instrumentele folosite la descântec. Paralel, mătușa Catinca pune agheasma într-un castron alături de busuioc. În tot acest timp, ea povestește și răspunde la întrebări: "Cum ai învățat mata, mătușă Catinca, să faci treaba aceasta, de unde ai învățat? Di la o babă bătrână di la Frunzăni. Am adus-o pentru nacazu' meu, pentru chinu' meu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Mai mult, semnele pot fi citite nu numai în cositor, ci și în anumite întmplări legate de acesta. De exemplu, atunci când frige, este semn rău. Secvența nr. 13 09. 01-10.09 " -Și mata ce-ai pus aici? -Aicea? Aghiazmă șî busuioc șî aghiazmă di șapti feluri: șî aghiazmă mari șî di Bobotează șî di tăti celea șî când vini cu Postu' mari pentru Paști. Eu am di tăt neamu', di tăt felu', o tot schimb, o tot primenesc. O primenesc duminică
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Locul unde-s multe mușuroaie de furnici este loc bun, mănos. Este bine să-ți faci casă acolo"(T.C., 47 ani, Iași). 246 Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova, Iași, ed. cit.. Autoarea arată că "în sfera vergelului sunt cuprinse invocarea busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ed. cit.. Autoarea arată că "în sfera vergelului sunt cuprinse invocarea busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 94. 248 S. Florea Marian, Nașterea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 94. 248 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed.cit. 249 S. Florea Marian, Nunta la români
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Barbu, Dramatizări după Ion Creangă, CRC, 1966, 36; N. Barbu, Condiția dramatizărilor („Stan Pățitul” de George Vasilescu după Ion Creangă), TR, 1967, 52; Leon, Umbre, IV, 272-279; Sorina Bălănescu, Un dramaturg uitat: George Vasilescu, „Timpul”, 1992, aprilie; Maftei, Personalități, VII, 319-321; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 431-432. O. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
bunătate și refugiul în muncă nu sunt privite doar ca semne de slăbiciune; de cele mai multe ori acestea îl ajută pe om să supraviețuiască necazului; r. 19 20 : „Pentru babă, fata moșneagului era peatră de moară în casă; iar fata ei, busuioc de pus la icoane” fiecare părinte vede în copilul său o persoană deosebită și bună, dar cei orbiți de acest lucru neglijează realitatea, ce contrastează de multe ori cu ceea ce ei văd și cred; p. 130, r. 14 : „se uita
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
2002. Repere bibliografice: Andreea Deciu, Diletantismul la profesioniști, RL, 1992, 18; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1994, Liviu Antonesei, Jurnal din anii ciumei, Iași, 1995, 135; Alex. Ștefănescu, „Natașa blues”, RL, 1999, 1; Lefter, Scriit. rom. ’80 -’90, III, 147-148; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 388-389. S.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
se pune la copt în tavă de chec tapetată cu hârtie sau făină albă. CORĂBIOARE DE OU PE SOS DE SMÂNTÂNĂ 7 ouă fierte tari, 3 roșii mici tăiate în jumătăți, 3 măsline verzi, 3 măsline negre, 4 fire de busuioc, mărar, pătrunjel, ½ ardei roșu și ½ galben, sare, piper, 5 codițe de ceapă verde, 200 g smântână, 100 g iaurt, o lingură de ulei, o lingură de zeamă de lămâie Tocăm verdețurile, le condimentăm și le amestecăm cu smântâna, iaurtul, uleiul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de lămâie Se amestecă iaurtul cu sare, piper, lămâie și la urmă mărarul tocat. SOS DE ARDEI 100 g unt, 2 cepe, 2 ardei, o cană de supă de carne, 2 linguri de smântână, o lingură de făină, sare, piper, busuioc după gust Se toacă ceapa mărunt și se călește în unt, apoi adăugăm ardeii tăiați julien, sare, piper, busuioc, o cană se supă și lăsăm să fiarbă bine, după care adăugăm cele două linguri de smântână amestecată cu o lingură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
unt, 2 cepe, 2 ardei, o cană de supă de carne, 2 linguri de smântână, o lingură de făină, sare, piper, busuioc după gust Se toacă ceapa mărunt și se călește în unt, apoi adăugăm ardeii tăiați julien, sare, piper, busuioc, o cană se supă și lăsăm să fiarbă bine, după care adăugăm cele două linguri de smântână amestecată cu o lingură de făină. După ce dau un clocot, pasăm și strecurăm sosul. Se poate servi la diferite preparate din carne și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
rasă. Se taie toate fideluțe - para și mărul cu țelina, apoi se țin în puțină apă cu sare de lămâie. Peste toate legumele, se pune un sos din ulei de măsline, oțet alb, două linguri de muștar, două lingurițe de busuioc, sare și piper. SALATĂ DE CRUDITĂȚI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Țelină, brocolli, morcov, roșii, castraveți, pătrunjel, smântână, miere după gust, sare, piper alb măcinat, hrean ras pe răzătoare, zeama de la ½ de lămâie, boabe de capere, brânză frământată și verdeață tocată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare și o legătură de ridichi tăiate felii subțiri. Sosul se face dintr-o linguriță de muștar, 2 lingurițe de ulei de măsline, o linguriță de oțet din vin alb, 2 lingurițe de verdeață proaspătă tocată mărunt - mărar, pătrunjel și busuioc. Se fierb cartofii, timp de 10-15 minute, apoi se lasă la răcit. Castraveții se taie felii, se presară cu sare și se lasă să stea timp de treizeci de minute, după care se clătesc cu apă rece și se storc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la cuptor să se gratineze. CLĂTITE UMPLUTE, CU SOS DE ARDEI 2 ouă, 200 ml apă minerală, 4-5 linguri de făină, 150 ml ulei, 200 g carne de vită, 200 g carne de porc, 2 cepe, boia, cimbru, sare, piper, busuioc, 2 ouă și 100 ml vin roșu Amestecăm bine ouăle, apa și făina, după care facem clătitele. În restul de ulei, călim ceapa, adăugăm carnea tocată, mirodeniile, 100 ml de vin roșu și lăsăm la călit până scade apa. Dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ceapă tocată mărunt, pătrunjel verde și mentă pentru decor. Punem smântâna la topit cu untul, iar când începe să clocotească, adăugăm ceapa și morcovul ras, roșiile și mirodeniile. Lăsăm să fiarbă până scade zeama de la roșii, adăugăm sosul tomat și busuioc, sare, piper, după gust. În sosul rezultat punem pastele fierte, amestecăm bine, apoi le așezăm pe un platou. Filé-urile de somon le rulăm câte unul separat și înfigem unul câte unul în platoul cu paste. Decorăm cu pătrunjel verde tocat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
care îl stropim cu puțin oțet, sare și puțin zahăr. După ce s-a răcit, îl amestecăm cu smântână, apoi decorăm cu pătrunjel tocat. RAȚĂ LA PROȚAP O rață curățată, viscerată o ungem cu untură amestecată cu boia dulce, sare, piper, busuioc și delicat. Ungem rața și pe dinăuntru, apoi introducem în interior o ceapă, un cartof și o crenguță de busuioc, apoi o punem la proțap și dăm la foc. Stropim, din când, în când cu vin roșu. RAȚĂ PE VARZĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu pătrunjel tocat. RAȚĂ LA PROȚAP O rață curățată, viscerată o ungem cu untură amestecată cu boia dulce, sare, piper, busuioc și delicat. Ungem rața și pe dinăuntru, apoi introducem în interior o ceapă, un cartof și o crenguță de busuioc, apoi o punem la proțap și dăm la foc. Stropim, din când, în când cu vin roșu. RAȚĂ PE VARZĂ Rața se unge cu ulei, sare, piper și boia dulce, apoi se pune în cratiță la prăjit în ulei, după
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
decor. MUSCHIULET DE PORC UMPLUT CU BRANZA DE VACI Din 600 g mușchiuleț se scot 4 fileuri, care se bat puțin cu ciocanul, se condimentează, apoi se umplu cu pastă făcută din 200 g brânză de vaci și frunze de busuioc, după care se rulează și se prind cu scobitori. Punem în tigaie 50 g unt și prăjim rulourile pe ambele părți, adăugăm o ceapă tocată mărunt, călim puțin, apoi stingem cu o cană de supă și adăugăm brânza rămasă, amestecăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi, o țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2 cepe tocate Carnea se taie fâșii mai grosuțe, care se umplu cu costiță și usturoi. Bucățile care pică se dau prin mașina de tocat, se adaugă costița de mistreț, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apă cu ulei și puțin bulion. Din când în când întoarcem și stropim cu sos până se termină de fiert. Călim 200 g costiță tăiată cubulețe peste care punem zarzavatul tăiat Julien, arpagic, țelină, morcov, ardei, un pahar de vin, busuioc și cimbru. Ciupercile tocate le călim în unt. După ce a fiert carnea, o desfacem de ață și celofan, o tăiem felii și servim cu zarzavat călit și ciuperci călite. Se servește cu murături fine - țelină, gogoșari, mere sau struguri. Friptura
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu mămăligă și smântână. Cu această rețetă se pot umple și gogoșari. MÂNCARE BOIEREASCĂ 300 gr. de ficat de pui, 300 gr. de măruntaie de pui, două bucăți de piept de pasăre, 100 ml de ulei, sare, piper, usturoi, cimbru, busuioc, 300 gr. de brânză telemea de oaie rasă pe răzătoare, 300 gr. de costiță bacon sau șuncă țărănească, patru ouă bătute spumă, 200 gr. de smântână. În tava unsă cu ulei punem un strat de măruntaie și le călim bine
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]