15,206 matches
-
dar nu era așa. O cheamă Maria. Ce nume sfânt! Maria desenează zilnic (îmi spune o doamnă). Și Maria îmi arăta caietul ei. Desena flori cu petale micuțe ca niște dințișori fără frunze și niciodată mai mult de una, pe câmpia albă a colii de hârtie. Le colora atent în negru și roșu, culori care reveneau obsedant, în nuanțele stranii, obosite. Mi-a dezvăluit secretul ei și în același timp povestea ei de viață. Avea ochii în lacrimi. Mi-a povestit
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
se culce când soarele-și arată începutul, el se trezește din somnul cel mai dulce când îi inundă iarăși răsăritul. A fost odată și înc-o să mai fie acest pământ cuprins în sărbătoare, când va renaște din foc a sa câmpie și când rubine vor răsări din soare. Citește mai mult Pământul care plânge după steleacoperit de umbre trecătoare,călcat de pași ce lasă urme grelepeste cascade ce curg nemuritoare.Coroana lui din ramuri vestejităîși plânge floarea ce-a strălucit odată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
iubirea mea nu te părăsește? de ce ochii tăi urcă printre ele să adoarmă-n visul care ne unește? Acum stau tăcut și te-aștept să vii ca un fulg de puf, mic de păpădie, ce se-nvarte liber iara prin câmpii când se culcă noaptea și în vis adie. Citește mai mult Îmi aduc aminte de durerea meadar acum în ziduri s-a închis,chiar de-i liniște și tăcerea-i greanoaptea printre stele s-a aprins.Am deschis o poartă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
culcă noaptea și în vis adie.... XVII. IUBIRE SI CAINTA, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1092 din 27 decembrie 2013. și te aștept la mine să revii, să îți aduc în tine primăvara și macii de sub soare din câmpii. E chipul tău în flori îmbălsămat când gura ta miroase-a trandafir, cu zâmbetul frumos înmiresmat iubirea curge-n tine ca un fir. Ți-am pus în lacrimi mir și busuioc și te-am lăsat sub soare adormită, ca un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
în noi se spală sufletul de vină când rugăciunea-i spusă cu credință. Citește mai mult În ochii tăi nu a mai plâns vioarași te aștept la mine să revii,să îți aduc în tine primăvarași macii de sub soare din câmpii.E chipul tău în flori îmbălsămatcând gura ta miroase-a trandafir,cu zâmbetul frumos înmiresmat iubirea curge-n tine ca un fir.Ți-am pus în lacrimi mir și busuiocși te-am lăsat sub soare adormită,ca un rubin ce-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
Poeme > Devotament > RĂSPUNS Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ai luminat o zare cu-al tău senin al firii Iar norii au dezertat spre ceruri vineții Și-au înverzit deodată câmpiile gândirii Când versul tău în mine a prins a încolți. * Ai răsărit iubire, o flacără de dor În glia însetat-a sufletului meu Și rescriind o viață în cerul fără nor Întors-ai la credință o minte de ateu! * Ți-
RĂSPUNS de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350068_a_351397]
-
Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Lumina uitată din stâncă din volumul In colivie Piesă într-un act Personajele: Sfinx, Piatră, Păpădie. Decorul: Un munte stâncos la poalele căruia se află o câmpie plină de flori și verdeață. (Sfinx, Piatră și Păpădie se află la poalele muntelui și se pregătesc să-l escaladeze. Își scot din rucsac coarda, hamul, optul de rapel, buclele, dispozitivul gri-gri, casca, săculețul pentru carbonatul de magneziu, buclele și
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
așa de plăcut să simți nepătrunsul în aerul rece al văzduhului. Păpădie: Tu ești puternic, Sfinx! Eu sunt asemeni apei domoale care se ferește să-și sape drumul prin păduri întunecoase și văi adânci. Sfinx: Într-o zi vântul de câmpie îți va răpi și ție coroana. În acel moment vei plânge după clipa înălțimii ce ai refuzat să o guști. Păpădie: Eu sunt o părere, o umbră, o pasăre cu aripile frânte, o iarbă agățătoare ce se ascunde în spatele fiecărui
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
săpăm în stânca vieții și să observăm lumina care arde în noi. Piatră: E timpul să observăm astăzi acea lumină pe munte. Păpădie: Ești de neclintit în hotărârea ta, ca o piatră. Mai bine ai rămâne cu mine pe această câmpie. Lasă-l pe Sfinx să escaladeze singur muntele. A mai făcut-o și altă dată. El are experiență. Piatră: Astăzi e timpul „să pun și eu prima piatră“. Păpădie: Numai „să nu calci în piatră seacă“. Piatră: Eu nu „fug
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
am hotărât să plecăm la munte. Păpădie: L-am vândut. Nu-mi era de folos. Piatră: Ai dreptate. Funia aceasta nu te va proteja. Nu-ți va fi călăuză bună pe muntele de piatră. Păpădie: E așa de bine la câmpie. Sfinx: O să ne aștepți la poalele muntelui? Păpădie: O să vă aștept. Poate aveți nevoie de mine. Vă puteți împiedica de o piatră și eu aș putea chema ajutoare. Piatră: Vulturii nu au nevoie de ajutor. Atunci când își frâng aripile se
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
da, ea este. O piatră semiprețioasă m-a agățat. Am găsit ce căutam. Sunt mulțumit. De fapt nici nu am știut ce caut, această piatră mi-a deschis ochii. (se dezleagă de piatra ce-l ținea ancorat. Mă întorc la câmpie cu o comoară culeasă de pe munte. (Piatră ajunge la poalele muntelui.) Păpădie: Piatră! Piatră: M-am pierdut de Sfinx. Păpădie: Poate s-a rătăcit. Piatră: Cred că a cucerit vârful. Sfinx (în vârful muntelui): E atâta liniște aici. (Privește în
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Din floarea mea își ia lumina violetul Și adierile se-mbată cu parfum Când îmi rostesc ca rugăciune tot secretul Ce lumii cu glas tare nu voi putea să-l spun! Din ochii mei câmpia și-a luat culoarea ierbii Iar cerul ca un fur îmi plânge ploile Când mă sufocă dorul în suflet mugesc cerbii Iar noaptea își adună mai negre umbrele. Cu mine-ncepe ziua cu mine se sfârșește Sunt parte din orice
CÂND EȘTI PLECAT de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350078_a_351407]
-
să fii! îi spuse Iarna. Îi trimiți în toată țara pe toți slujitorii. În special, Viscorilă să alerge prin ținuturile de la nord, de la sud, de la est și de la vest. După el, Ger Sticlos să înghețe satele și orașele, apele, pădurile, câmpiile și tot ce-a mai rămas. S-a înțeles? - `Țeles, Măria Ta! bătu călcâiele Prăpădenie, care-și zise: lasă că scot eu acum untul din ei. Îi frec eu pentru toate decorațiile pierdute. Apoi împărăteasa se adresă lui Negru-Cioară: - Transmite
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
Să retrăim iubirea noastră sfântă, De-aș ști că poți din nou să fii Pădurea mea și marea mea adâncă Și, o, de-aș ști că poți să vii, Ca într-un vis, în dulce-mbrățișare, Cu tot parfumul din câmpii Cules de trupu-ți drag din floare-n floare, ... eu..., da..., eu... Aș putea încerca să fiu Adiere de vânt vindecătoare, Aș putea încerca să fiu Rază de dragoste ruptă din soare, Aș putea încerca să plutesc, Să mă înalț peste
DIALOG... MUT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350083_a_351412]
-
obligatorii, precum și a inumanei colectivizări forțate. Mi-a rămas vie în memorie acea mirifica zona de la poalele dealului Siriei lui Ioan Slavici(citit cu dragoste de toți sătenii), pentru mine adevărată Arcadie, plină de nostalgii și de jucătoare miraje, pusta, Câmpia Tisei. Am urmat cursurile Liceului teoretic în Chișineul Crișului.În anii de liceu citeam Homer, Sapho, Ovidiu, Dante, Ronsard, Petrarca, Villon, Eminescu, Bacovia, Minulescu, Ștefan Petica, D. Anghel, Macedonski, Al.Th.Stamatiad, Arghezi, Goga, Poe, Goethe, Byron, Schiller, Pușkin, Lermontov
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
prin natura funcției lor relaționare. De fapt, actorii sunt chiar inima, într-un sens, iar în altul sunt dublajul fiecărui om, repetarea în formă spirituală a oricărui fapt, fenomen, trăire omenească, așa cum cusătura unei carpete poate aduce în odaie o câmpie cu flori. Unul din pleiada de actori ai Teatrului de Revistă „Cnstantin Tănase” din București adună și e în stare să expună cu un inegalabil talent o câmpie cu cele mai diverse și multiple forme transgresate din viață, natură și
NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ŞI ARTISTULUI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350091_a_351420]
-
fenomen, trăire omenească, așa cum cusătura unei carpete poate aduce în odaie o câmpie cu flori. Unul din pleiada de actori ai Teatrului de Revistă „Cnstantin Tănase” din București adună și e în stare să expună cu un inegalabil talent o câmpie cu cele mai diverse și multiple forme transgresate din viață, natură și lume, apoi aranjate cu migala, aservirea și harul actoricesc în roluri. E un actor complex. Tânăr și tocmai de aceea un uimitor actor profesionist - altminteri locul său, firește
NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ŞI ARTISTULUI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350091_a_351420]
-
în vedere vârsta, daaaar, dacă știe cumva vreun profesionist al branșei, el ar coopera din toată inima. Se miră peste poate, de faptul că omul îl ascultase atent, fără să-l întrerupă și, mai ales, fără să înceapă a bate câmpii, așa cum se obișnuiește în conversațiile moderne. Însă, la sfârșit, i-a dat cel mai bizar răspuns, unul care nu rezolva de fapt nimic: - Să știi fiule că Preabunul ne îndeplinește toate dorințele, însă în așa fel încât să ne ferească
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
bine, eu sunt prințesa Iarna, din Țara Vânturilor Veșnice, și vă rog să acceptați să vă fiu împărăteasă! - Trăiască împărăteasa Iarna! strigă unul. - Uraa! Uraaa! strigară ceilalți. Și uralele se revărsară valuri, valuri, peste sate și orașe, peste dealuri și câmpii, în păduri, pe văi și-n lunci, unde peste tot ningea cu pulbere de diamante, vise albe și speranțe. În decorul de ninsoare, mulțimea de oameni veseli era vrăjită. Toți chiuiau, cântau, râdeau, jucau, se băteau cu bulgări de zăpadă
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VINO LÂNGĂ MINE... Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 371 din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Blândă, senină și parfumată E-o zi de vară în zori, Deasupra câmpiei, Soarele pașnic veghează Nașterea rodului din flori, Floarea- soarelui își deschide corola, Îndrăgostită de zâmbetul soarelui Ce tocmai răsare, Pământul și Cerul, în zare Mâna își dau, Trăind deopotrivă fiorul vieții. Din amorțire, S-a trezit și inima mea, Flacăra
VINO LÂNGĂ MINE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361793_a_363122]
-
iz de ploi și mucegai cum trece noaptea un buhai cu întunericul prin site cu seri uimite ce se duc la fel ca umbra după soare spre primăvara viitoare surprinsă de câte-un izbuc cu fragede-ntrebări la vad în câmpia de prigorii ce se umple de fiorii mitului din Galaad după amiezile precaut mi te iar aduc în față ca un eșec ce se răsfață și nu știu unde să te caut că de la faptă la voroavă neștiută pururi sapă o fântână
ŞI IAR VIN TOAMNE DESFRUNZITE de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361808_a_363137]
-
codrul în desime Plânge și nu-l știe nime’. Plânge frunză gălbenea, Plânge iarbă mititea, Plânge-n carte Albinuța Fiindcă tatăl ei, fuguța, A plecat tăcut pe-o stea Stea de roua și de nea. Plângeți, surioarelor, Apelor, izvoarelor, Munților, câmpiilor, Plângi, tu, floarea viilor. Plânge lamura de grâu, N-are cine-o ține-n frâu. Hohotesc pădurile, Cască toate gurile, Scorburile, șurile; Plânge vântul morilor, Țipatul cocorilor. Plâng Lipcanii, Pererita, Si Soroca-și cerne sita, Basarabia - cernita, România - înrudită. Sita lor
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NINSORILE CARE VOR VENI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu-i nici o mirare că te-am iubit poți întreba vântul, câmpiile pe care a trecut nestingherit nebănuindu-l de ploile repezi. Nu mai întreba pe nimeni! Întreabă-ți inima, un copac desfrunzit, uitat de toamne pe marginea unui râu unde locuiesc păsările iernii. Ninsorile care vor veni ne vor găsi la
NINSORILE CARE VOR VENI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361870_a_363199]
-
alte drăcării ? Însemne sataniste , otrăvuri , șmecherii ? văzut-ați pe vreunul , retras în jungla deasa , Ca să scornească armă distrugerii în masă ? Tot ce lăsăm în urmă , cănd mai sărbătorim , E biodegradabil . Natură o-ngrijim . Iar omul otrăvește , în fiecare zi , Păduri , câmpii și ape , si zările-azurii . N-avem starlete porno sau dive-travestiți , Și , orișice s-ar zice , nu suntem troglodiți ! Cine-a văzut în hoarda la noi bolnavi mintali , Drogați , lăcomi de sânge sau homosexuali , Escroci , bandiți , gherile sau vreo tutungerie ? În
SUPARAREA MAIMUTEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361933_a_363262]
-
Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]