3,117 matches
-
stabilimente comunale, biserici, cimitire, școli, urmau a fi date comunelor, fără despăgubire, odată pentru totdeauna. Locurile din interiorul satelor și comunelor urmau să fie îngrădite și bine delimitate. Proprietarii de moșii păstrau pe seama și în folosul lor toate clădirile, zidirile, cârciumile, iazurile, cu morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
muncea ca să-și plătească pe Vodă, cheltuielile curții și șleahta de vătaji, cluceri, stolnici", comentează Ghibănescu (Opinia, 12 noiembrie 1910). o) O categorie fiscală în catagrafii o formau evreii care, neavând dreptul să posede pământ, nu puteau decât să arendeze cârciumile și velnițile din sat, iar mai târziu și venitul moșiilor și pădurilor, cu titlul înscris de jidovi orândari. Ei nu plăteau bir, ci dări. p) Locul cel mai umil în categoriile sociale l-au ocupat țiganii, foarte numeroși mai ales
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întregime. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele care erau construite pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce se arunca asupra sătenilor, foști vecini, așezați pe moșia proprietarului", câte doi lei pe casă, cum ar fi foncierea sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plătea la vin pe crâșmă, susține Ghibănescu, înainte de a fi pogănăritul, vădrăritul. La 3 mai 1625 Alexandru Vodă, succesorul domnului Gașpar, dă o carte către „credincioșii boieri mari căminari" prin care îi înștiințează că a miluit Episcopia Huși cu două cârciume, care să-i... fie pentru ceară cum au fost și la domnii cei mai dinainte „și cu un cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii". În continuare, li se ordonă - uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor - a nu-i „învălui pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii". În continuare, li se ordonă - uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor - a nu-i „învălui pentru camenă". La 20 septembrie 1633 Alexandru Ileașiu înștiințează și el pe căminari că a scutit de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și el pe căminari că a scutit de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La 26 decembrie, 1660, Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
folosea documentaristul datele oferite de Breviarul statistic al României din acea perioadă. Tabloul se menținea și în 1944 când în scriptele Camerei de comerț Vaslui se înregistrau 402 firme de producție, comerciale și ateliere de meserii, din care 67 erau cârciumi și restaurante. Întreprinderile economice erau profilate pe prelucrarea materiei prime agricole, doar topitoria de cânepă, denumită „Fabrica de textile" furniza producție pentru necesitățile economiei naționale, celelalte fiind destinate consumului local. La o populație de circa 1400 de locuitori ai Vasluiului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a scuipat toți dinții. Ia de-aici, mama ta de dinamovist! rockin’ by myself Rockul rockerilor cu cravată Dumitru UNGUREANU Există destui cetățeni onorabili care au ratat demult ocazia să ajungă rockeri zurbagii & delabrați, relicvele atitudinii contra, stâlpi ciufuți ai cârciumilor de cartier. Sunt oameni între 50 și 65 de ani, cu studii superioare la zi, cu familii ce respectă setul de reguli al celor 7 ani de-acasă. Tinerețea le-a fost marcată de constrângerile sistemului comunist. Unica ieșire s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
caracterizat prin „perlele” debitate la întâlnirile cu „activul” (pp. 132-152, 156-161), unde orice problemă „rămâne de frământat”: „La noi n-au ce căuta tovarășii care cred în Dumnezeu”, ortografiat în 1949 cu majusculă (p. 145); „Dacă unul zice ceva în cârciumă l-am luat, și pe adevăratul bandit l-am lăsat” (p. 148); „O altă metodă: vedem pe un preot curvar, pe care l-am prins undeva, l-am fotografiat atunci când a avut raporturi sexuale. Atunci îl chemăm și îi spunem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
consemnate de către autoritățile judiciare românești În anii 1944-1948. Capitolul 4 Marele măcel În jurul orei 12, mulți polițiști, Împreună cu șefii lor, au plecat să ia prînzul. Nu toți deodată, ci În grupuri și pe rând. Parte la ei acasă, parte la cârciumi rămase deschise În ziua progromului și parte În sălile de mese ale unităților de jandarmi și la cazarme. Și „comisia de triere” a părăsit curtea Chesturii În jurul orei 1, plecând să ia prânzul. La Înapoiere, au observat că la intrarea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Poliția să ne găsească cu evreul ascuns În cauciuc”. Aceasta nu era adevărata cauză a hotărârii lor de a părăsi garajul, cum au făcut și alții, deoarece evreul nu mai era În viață. Cei trei s-au Îndreptat direct spre cârciuma din strada vecină, strada Brătianu, care era deschisă În ziua progromului, la fel ca și celelalte cârciumi și depozite de vinuri din oraș; nu exista nici un motiv să fie Închise și s-a dovedit că a fost o zi bună
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de a părăsi garajul, cum au făcut și alții, deoarece evreul nu mai era În viață. Cei trei s-au Îndreptat direct spre cârciuma din strada vecină, strada Brătianu, care era deschisă În ziua progromului, la fel ca și celelalte cârciumi și depozite de vinuri din oraș; nu exista nici un motiv să fie Închise și s-a dovedit că a fost o zi bună de afaceri. „La acest depozit Crăciunescu XE "Crăciunescu, Ștefan (taxator)" a dat spre surprinderea mea un litru
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
despoaie de rochii. Atât hainele, cât și curtea garajului erau pătate cu sânge. În curtea garajului, a declarat distribuitorul de benzină Gheorghe Ilie, XE "Ilie, Gheorghe" „se afla foarte mult sânge”. În ceea ce privește beția, s-a dovedit că În ziua progromului cârciumile și depozitele de vinuri au rămas deschise până la ora 7 seara, când a intrat În vigoare starea de asediu declarată de generalul Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" . Polițiștii și jandarmii s-au grăbit să se Îmbete Încă de la orele dimineții cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de vin din apropiere Încă Înainte de a ieși să se „recreeze” după ce au Împiedicat fuga evreilor, și apoi cel puțin trei dintre ei au plecat să se Îmbete, plătind cu banii furați. După ce au continuat să bea la o altă cârciumă, de unde s-au dus „la malul Bahluiului XE "Bahluiului" șundeț ne-am repauzat puțin”. Ei nu locuiau În apropierea Bahluiului XE "Bahluiului" și nici nu s-au dus acolo, după Începerea stării de asediu, pentru „a se repauza”. Aici fuseseră
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a amintit că, „Împreună cu alți polițiști și ofițeri de poliție, cu soldați români și germani”, a dus convoiul de evrei de la curtea Chesturii la gară. „După ce am ajuns cu convoiul la gară, eu am plecat și am intrat Într’o cârciumă.” Dar l-au găsit acolo doi agenți care i-au transmis ordinul să ia 16 polițiști și să Însoțească trenul la Roman XE "Roman" 33. A urcat În tren, dar, după spusele sale, a dormit până la Roman XE "Roman" . De
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
numai cu câteva minute Înainte, jandarmii Încă Îi mai Împiedicau pe evrei să bea din băltoacele de pe drum. La Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" s-a petrecut un caz singular și rar de compasiune românească față de suferința evreilor. Proprietarul unei cârciumi, pe nume Gherasim XE "Gherasim, Spiru (locotenent-colonel)" (numele de botez nu este cunoscut), s-a grăbit să aducă supraviețuitorilor de la sinagogă produse alimentare și apă când a văzut În ce hal erau: „Acest gest a fost observat de criminalii care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
II-a, p. 709 (USHMM, microfilm 47). 43 Depoziția lui Alexandru Isacovici XE "Isacovici, Alexandru" (adjunctul prefectului) la Tribunalul Poporului din București, 5 noiembrie 1945, ibidem, vol. 33, p. 31 (USHMM, microfilm 43). Vărsătoarea de gunoi se afla atunci În spatele cârciumii de bere „Zimbru” și se Întindea pe malurile Bahluiului XE "Bahluiului" , În apropierea atelierului de prelucrare a tutunului (Rezumatul pogromului, p. 342). 44 Depoziția lui Ozias Hausner XE "Hausner, Ozias" (gropar) (vezi supra, nota 27), p. 45b. 45 Depoziția Anetei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
aură care nu-l va părăsi până la sfârșit. Și totuși, fantasticul este destul de puțin prezent în acest roman. Cazane are, ni se spune, un farmec extraordinar atunci când vorbește, ceea ce îl ajută să mănânce și să bea pe veresie la toate cârciumile din București. În plus, el e în stare să crească legume de dimensiuni hiperbolice, ceea ce-i va atrage atenția Securității, de unde nimeni nu mai iese. Mai mult însă decât isprăvile de pomină ale horticultorului Cazane, atmosfera fantastică este dată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
ecoul, cum fac mulți alți politicieni români. Domnia sa nu spune: „Ei, chestia asta mița fost șoptită dețo păsărică“, nu spune nici măcar: „O păsărică mița șoptit lucrul ăsta“. Nu se exprimă colocvial, cu alte cuvinte, evită să dea o atmosferă de cârciumă unei discuții atât de importante. Domnul Mircea Geoană se exprimă elevat, spune: „O păsărică mița șoptit acest lucru“. Observați și topica. NȚa lăsat păsărica la sfârșitul afirmației, nța urmărit impactul păsăricii asupra auditoriului. Dimpotrivă, a dus păsărica la început, apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
durere" că poporul român nu are nici un destin. Fie că este om de afaceri sau funcționar la stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau Doamne-ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter, în micimea lui umană
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 489. 112 Mommsen citează o comedie de epocă în care se spune: Într-adevăr,, întru totul egali îi consider pe proxeneți și pe voi cămătarii // În timp ce primii stau la pândă tăinuiți, voi nu vă sfiiți în forul însuși // Cu cârciumi primii, cu dobânzi voi amândoi îi jecmăniți pe oameni // Destule legi a decretat poporul din cauza voastră // Voi, cum au apărut, le-ați încălcat; întotdeauna se găsește o portiță// Ca apa fierbinte care se răcește, așa respectați legile, voi". Theodor Mommsen
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mahala. Mihai-Răzvan Ungureanu: Evident, e și o socializare... e patronimicul, și locația funcționează identitar. Cătălin Avramescu: Au o biserică separată, din câte știu, mahalalele. Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, sigur, și în funcție de bresle, și de locație. Constanța Ghițulescu: Fiecare are biserica și cârciuma de obicei alăturate. Interesant este atunci când procesul se judecă între două mahalale, când soții sunt din mahalale diferite și observăm cum solidaritățile se concentrează acolo unde se află fiecare dintre ei. Este un caz, Mahalaua Tuturor Sfinților și Mântuleasa. Bântuie
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
e cincizeci de mii de lei. Se poate așa ceva? La București e juma." Eu am căscat ochii la maximum, iar el a continuat, înainte să apuc să spun o vorbă. "Cînd merg acolo, la ceva neamuri, beau zdravăn țuică la cîrciumă și-mi mai rămîn și bani să mă duc acasă cu taxiul, unde pun capul să mă odihnesc. Așa viață, mai zic și eu, bre De ce vă văitați toată ziulica, nu știu La noi, la Florica, pîinea e 8.500
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
de ziua muncii un hoț la carceră - nu e zi liberă? inundație - lumea vrea să o bată pe paparudă beciul inundat - tata scoate eroic o damigeană covorul cel bun - soacra vrea să zboare cu el peste ape inundație - pân' la cârciuma din sat acces cu barca mai lung îmi pare drumul la-ntors acasă - barca în zig-zag creștinii pe dig privind rugător apa - prefă Doamne-n vin! bat clopotele - șapca cerșetorului plină de speranță bat clopotele - câțiva copii așteaptă să plouă cu
SĂ NU TE CUTREMURI ÎN ACESTE VREMURI ? de DAN NOREA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349746_a_351075]
-
de fete, o clasă întreagă se înscrie în Oaste. Ofensiva împotriva beției și a sudalmelor, obiectivele inițiale ale Mișcării, începe să-și arate roadele. Într-un număr din «Lumina Satelor» se anunță că „Oastea Domnului a închis a 16-a cârciumă“. Acestea și alte fapte asemănătoare se dovedeau a fi adevărate minuni ale acelor vremuri apostolice. Doar diavolul și ai lui nu puteau să vadă cu ochi buni ceea ce se petrecea prin Oastea Bisericii în mijlocul neamului nostru românesc. Însă toate aceste
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]