3,008 matches
-
lungul abia începutului secol XX : unitatea de „monolit” dintre conducerea țării și popor. Un bătrân cu plete, barbă și mustăți colilii, simbol al trecutului voievodal de glorioase lupte, vine agitând hârtia de la stăpânire. La auzul știrii, sar în aer și căciulile, și pălăriile. Volintirii dau năvală. Doar femeile - de, simțitoare - se iau cu mâinile de cap la auzul cuvântului război. Totuși, își dau și ele, patrioate, binecuvântarea conjugală bărbaților care pleacă pe front. Juna Rodică, aleasa inimii lui Peneș Curcanul, gesticulează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
jos care- și puseseră speranțe în el, este escamotat, pe cât posibil, de Popovici-Nicolaescu. Mandric- Vaeni nu au nici o ezitare în a produce un asemenea dialog : Doamna Stanca : Țara sunt boierii, neamurile vechi. Mihai : Putrezi de vechi... Nu, doamnă, țara sunt căciulile care nu sar în fața străinilor decât odată cu capul, sunt bărbații care-și asudă muierile cu paloșul lângă ei, sunt țâncii care întâi șterg balele armăsarilor de luptă, pe urmă nasurile lor. În mare parte, armatele conduse de Mihai au fost
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
civilizat în diferite ipostaze (familie, magazine, stradă, parc) și în relaționarea cu diferiți parteneri. MATERIAL DIDACTIC: Seturi a câte 4 articole de îmbrăcăminte (rochii, paltoane, pijamale, treninguri, geci, fuste lungi-scurte, pantaloni lungi-scurți, bustiere, tricouri, lenjerie intimă, încălțăminte pentru diferite momente, căciuli, pălării, etc.) de aceeași formă dar culori diferite (roșu, galben, verde, albastruă; Un raft cu spații pentru deschiderea magazinului (cutie de cartonă; 6 8 siluete umane (familie numeroasă cu copii de diferite vârsteă; „Bani“ (eticheteă cu cifre 1 10; Ruletă
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
completeze ținuta dorită. Exemplu: Dacă a avut fisa albastră și în urma numărătorii ruleta arată geacă și pălărie roșie își va lua geaca albastră și pălăria roșie, iar ca bonus își poate completa ținuta cu pantalon albastru sau roșu, ghete sau căciula de aceeași culoare. Orice “cumpărător” poate participa de mai multe ori la ruletă, având grijă să respecte regulile de politețe cerute în astfel de locații. Obs.: Acest joc este universal valabil atât pentru Activități pe centru de interes cât și
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
fragment din amintirile lui T. V. Ștefanelli, din 1914, despre Eminescu și Ioniță Bumbac: în 1871 cei doi se ceartă, la Viena, iar Ioniță Bumbac vorbește încontinuu, tare, acoperind vocea poetului care: „După un timp își pierdu răbdarea, își scoase căciula sa mițoasă din cap, o trânti cu putere pe masă și-i zise iritat lui Bumbac: - Na! Vorbește-i acum căciulii mele!” Dintre textele lui Eminescu, pe lângă un manuscris în facsimil după „La Steaua” redat de G. Călinescu, redacția alege
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Viena, iar Ioniță Bumbac vorbește încontinuu, tare, acoperind vocea poetului care: „După un timp își pierdu răbdarea, își scoase căciula sa mițoasă din cap, o trânti cu putere pe masă și-i zise iritat lui Bumbac: - Na! Vorbește-i acum căciulii mele!” Dintre textele lui Eminescu, pe lângă un manuscris în facsimil după „La Steaua” redat de G. Călinescu, redacția alege multe fragmente, din ziaristică desigur, urmărind ideea națională la poet. Am descris această pagină Eminescu pentru că este atipică: ea nu se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
alcoolisa...” Aici textul are imperfectul cu accent grav pe finală: professà accentul fiind imposibil de confundat, pentru că imediat mai jos cu un rând avem trei ă-uri: „...germană că paralisià generală...” între care iarăși se pune un a accentuat grav. Căciula pe ă este foarte clar conturată, ca un cerc larg, aproape închis, de la stânga la dreapta. Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cândva”, ne arată o detașare în timp, afirmația este făcută după o etapă, după ce se consumă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mișcare scenică 9: exerciții de mers lent, rapid, bătrânesc, copilăresc, pe tocuri, desculț 10 etc.; exerciții de deplasare/substituire a elementelor de decor; exerciții de manipulare a obiectelor scenice 11, a elementelor de vestimentație/a accesoriilor (haină îmbrăcată/scoasă, pălărie, căciulă, baston, servietă, ochelari etc.); exerciții de intrare în scenă/ieșire din scenă în corelație cu mișcările celorlalți actori; exerciții de plasare scenică față de ceilalți actori, față de elementele de decor, față de spectatori; exersarea mersului cu o carte pe cap/cu un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la toate activitățile cu conținut religios. Evită relațiile cu celelalte deținute, s-a dedicat muncii pentru „a nu mă mai gândi la problema aia...”, își păstrează sentimentele pentru ea. Lucrează la grădina de zarzavat a penitenciarului, face curățenie, croșetează flanele, căciuli, ciorapi etc. pe care le trimite nepoților. Este de părere că relațiile dintre deținute se structurează în funcție de vârstă, factorul economic, interes, legile nescrise care sunt „respectate cu sfințenie”, recidivă, „îți spurcă pachetul... le ocolesc...”, afinități. Consideră că s-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este, totuși, ceea ce noi nu avem voie să uităm: coada la lapte de la 3 dimineața, șpaga umilitoare dată pentru un pachet de unt sau o pungă cu un pui de Gostat gestionarei de la Alimentara, o țoapă analfabetă cu inevitabila ei căciulă de nurcă de la Romarta, privirea tăioasă, scârbit-înghețată, a "toarșului" de la partid, bancurile cu Ceașcă, aruncate de provocatorul care avea voie de la poliție să le spună pentru a turna amărășteni care mușcau momeala (provocator pe care l-am regăsit apoi, post
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
patru figuri din Piazzetta, tăiate În piatră, se apropie și mai tare una de cealaltă, parcă În posesia unei taine pe care cel ce le privește o ignoră. Încă de tânără fugeam să mă plimb, cu un fular și o căciulă de lână, ascultându-mi ecoul pașilor sub privirile pisicilor care adăstau În portalurile Întunecate. De mult timp nu mă mai duc acolo, iar acum vreau să mă Întorc În acel oraș. Cu tine, Faulques. Vreau să mă ajuți să caut
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
așa ceva. Vreau un ghid plăcut la vedere, tăcut și dur, ca În filmele cu safari din anii ’50. Olvido i-o spusese Într-un amurg de iarnă, În fața unei mine părăsite din Portmán, lângă Cartagena, În apropierea Mediteranei. Purta o căciulă din lână, avea nasul roșu de frig, și degetele i se ițeau de sub mânecile prea lungi ale unui pulover roșu și gros. Vorbise foarte serios, privindu-l În ochi, apoi urmase surâsul. Sunt sătulă de ceea ce fac, așa că mă lipesc
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nisipuri aurifere, râpele cu zgură și turnurile miniere prăbușite, care se profilau În depărtare. Faulques ridicase aparatul În fața ochilor, ca să prindă totul Într-o fotografie, iar Olvido renunțase să-și mai frece mâinile ca să Îmblânzească frigul, deschisese larg ochii pe sub căciula de lână, Își dăduse o palmă peste frunte și zisese: firește, Dumnezeule, tocmai asta se Întâmplă. Nu-i piramida de la Gizeh ori Sfinxul, ci ce-a mai rămas din ele după ce timpul, vântul, ploaia, furtunile de nisip și-au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mai gros, fes sau bentiță pentru susținerea părului. La acestea se pot adăuga mânușile și treningul din „foița” specială, atunci când vremea este ploioasă; pentru echipamentul obligatoriu de iarnă: pantofi sport, șosete mai groase din bumbac, tricou, trening gros de iarnă, căciulă, mănuși, trening de fâș sau din „foița” specială, atunci când vremea este ploioasă; pentru echipamentul opțional: ceas cu cronometru, bidon pentru apă, măsurător de frecvență cardiacă, MP3 player sau Ipod, telefon mobil (dacă locația este în afara orașului), tricou de schimb (în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
decât să ne căutăm tot ce ne trebuia pentru costumul de Anul Nou. Biata mamă nu mai știa cum să ne împace când ne certam frații între noi de la costumul național păstrat în casă. Mergeam din timp la bunicul pentru căciulă pe care o împodobeam cu flori de mireasă ,mărgele și funde colorate. Apoi ne rugam de bunica să ne dea traista ei. Deasupra costumului național purtam boandă din piele de oaie. În ajunul Anului Nou începeam de la 12:00 ziua
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
poveste)) (g) " În casă se aprinde lumina și se aude ușa scârțâind. Ciuboțel? iese unchiul somnoros în prag. S-a întâmplat ceva? Nu, acuși o să se întâmple..., zise băiatul și unde îl ridică pe unchiu-său în sus, de-i rămâne căciula agățată în streașină. Măi, tu ești? Ia să te văd la ochi! Ce-ai mâncat, de ești așa de voinic?" (Spiridon Vangheli, Doi morari de-o șchioapă) (h) "Te mai doare nasul, puișorule! întrebă mam'mare. Nu... răspunse Goe. Să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că merele lipsesc." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " El simțise de mai-nainte că frații săi îi poartă sâmbetele și, când se mai lăsă frânghia ca să-l ridice și pe el, dânsul legă o piatră și puse căciula deasupra ei, ca să-i cerce; iară frații dacă văzură căciula, socotind că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e) " El simțise de mai-nainte că frații săi îi poartă sâmbetele și, când se mai lăsă frânghia ca să-l ridice și pe el, dânsul legă o piatră și puse căciula deasupra ei, ca să-i cerce; iară frații dacă văzură căciula, socotind că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (f
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de la nordul și sudul Is-trului erau un popor vrednic și plin de vigoare fiind veșnic un cui în talpa fudulă a plăsmuitorilor de adevăruri ,,elenistice”. În același Ciclu epic Aristofan(445-386 î.e.n.) spune că Telefos regele misilor purta pe cap căciula numită pilou adică pileus cum îi spune Iordanes în Getica sau cușmă țurcană cum am zice cei de astăzi, și purtată în vechime nu de tot neamul tracilor ci numai de daci și geți cum precizează Dio Chrysostomos care i-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fabrici de ulei și postav, nouă varnițe și șase măcelării. Fabricarea uleiului se dezvoltă încă din secolul XVI-XVII (Bucur, 2006: 56). Comerțul era de asemenea dezvoltat, iar o parte din săteni se îndeletniceau cu diverse meșteșuguri (brutari, cojocari, confecționeri de căciuli). În anii comunismului, toate aceste ocupații tradiționale, cu o dezvoltare deosebită nu doar în Mărginime, ci în întreaga Țară a Oltului, au dispărut treptat, cauzele fiind multiple: interzicerea practicării lor de către autorități, lipsa de materie primă, lipsa cererii (Irimie, 1981
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
era televizor, nu era...Acuma stă și se uită la televizor și se hodinesc." (D.M.., 38 de ani, Tălmăcel). "Înainte se purta haine românești. Acum mai sunt 2-3 bătrâni care mai poartă, restul nu. Cu ițari din ăia largi, cu căciulă și cămașă, tot timpu'. Zi de lucru, zi de sărbătoare, nu contează. Tot timpul poartă." (A. N, 66 ani, Tălmăcel) 2.2 Ludoșul 2.2.1 Așezare, relief, date generale Ludoșul 8 este reședința comunei cu același nume, din care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
soldelor mercenarilor profesioniști, cu care urma să poarte campania din Moldova”. Așa cum am procedat în lucrarea mai sus citată, redăm descrierea acestei realizări, după primul catalog de medalii românești, publicat în 1906: ,,Avers: Bustul Voievodului văzut în față cu barbă, căciulă aplecată spre stânga, cu agrafă și penaj în partea dreaptă. Îmbrăcat cu mantie cu gulerul de blană și pieptarul ornamentat cu fir. După cum se poate observa, legenda de pe medalie cuprinde 18 cuvinte latine prescurtate, pe care le am transcris cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ordinele pe care aceștia ți le dau; c) Vorbești frumos cu colegii, salutându-i cu zâmbetul pe buze. 14 8. Ce faci dacă în timpul unui spectacol de teatru câțiva copii din fața ta încep să fie gălăgioși și să arunce cu căciulile în aer? a) Țipi la ei și le faci observații; b) Începi și tu să faci ca ei; c) Anunți un adult vină să îi potolească. 9. Ai lipsit de la școală și vrei să afli ce teme ai pentru a
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
le va trata cu toată seriozitatea, singurul element umoristic rămânând lexicul violent pitoresc în notarea tuturor chipurilor de lovire și sluțire: Într-aceea Găvan pe Ghițu-l omoară, Cocoloș pe Titirez deculă, Costea lui Zăgan capul sboară, Iar Pipirig a Dodii căciulă Taie în două și capu-i despică, Din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și seria peripețiilor cucoanei Chirița (Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă, Chirița în provincie, Cucoana Chirița în balon). Cea dintâi înscenează conflictul între tombatere și bonjuriști. Pitarul Enachi Damiean, om de modă veche, cu antereu, blană și căciulă brumărie, își așteaptă cu masă întinsă pe nepotul Iorgu de la "afcademiile din Sadagura". Pentru a scoate în evidență înapoierea pitarului, prin care se apără caricat o teză, autorul scoate pe scenă pe Gahița Rosmarinovici, femeie cu idei înaintate, tot atât de legitime
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]