20,837 matches
-
în principal, pentru înregistrarea operațiilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe destinații, respectiv pe activități, secții, faze de fabricație, etc. decontarea producției, precum și calculul costului de producție al produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate, inclusiv al producției în curs. Calcularea costurilor de producție impune gruparea în cheltuieli directe și indirecte de producție, cheltuieli de desfacere și cheltuieli generale de administrație. Suma cheltuielilor directe și indirecte formează costul de producție al acestora. Dacă la costul de producție se adaugă cheltuielile de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
pot fi identificate pe purtătorul de cost în general cheltuieli operaționale sau variabile și din cheltuieli care, deși se identifică la nivelul unui centru de analiză, se referă fără ambiguitate la purtătorul de cost respectiv). 2) după momentul și scopul calculării lor, costurile pot fi: costuri reale și costuri prestabilite. Costurile reale se calculează la sfârșitul perioadei de gestiune (costuri efective sau istorice). Costurile prestabilite se calculează la începutul perioadei de gestiune pe bază de estimări (costuri de referință). 3) după
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
o are și coeficientul de siguranță. Cercetarea poate fi continuată în direcția examinării previziunilor, în măsura în care există. III.4. Principii aplicate în calculația costurilor Pentru a răspunde obiectivelor contabilității de gestiune și în primul rînd la cel care se referă la calcularea costurilor diferitelor acțiuni și activități asumate, calculația costurilor trebuie organizată pe baza unor principii general valabile pentru toate metodele, indiferent de particularitățile procesului de producție și obiectul calculației. Astfel, calcularea cît mai exactă a costului producției fabricate are la bază
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
și în primul rînd la cel care se referă la calcularea costurilor diferitelor acțiuni și activități asumate, calculația costurilor trebuie organizată pe baza unor principii general valabile pentru toate metodele, indiferent de particularitățile procesului de producție și obiectul calculației. Astfel, calcularea cît mai exactă a costului producției fabricate are la bază următoarele principii teoretice și metodologice: determinarea obiectului calculației; alegerea metodei de calculație; organizarea calculației contabile în concordanță cu celelalte forme de calculație economică (previzională și statistică); delimitarea pe feluri de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de activități a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculației costurilor; delimitare în timp a datelor și informațiilor pe baza cărora se calculează costurile; delimitarea în spațiu sau pe locuri (centre) de cheltuieli a datelor și informațiilor care stau la baza calculării costurilor”. Calculația costurilor poate fi definită ca un proces de operații matematice prin care se colectează, se selectează, se stochează și prelucrează informațiile privind costurile rezultate prin agregarea elementelor de cheltuieli în scopul determinării costului unitar pe baza unei metodologii
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
și modelarea matematică). Dintre procedeele utilizate, amintim: *Procedee de determinare și delimitare a costurilor pe purtători și pe sectoare; * Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte; *Procedee de delimitare a cheltuielilor de producție în variabile și fixe; *Procedee de evaluare și calculare a costurilor privind producția de fabricație interdependentă; *Procedee de determinare a costurilor pe unitatea de produs. III.5.1. Procedee de determinare și delimitare a cheltuielilor pe purtători și pe sectoare Aceste procedee folosesc calcule matematice simple, utilizînd diferite relații
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
aferent unui anumit volum de producție. Pe baza acelorași date ipotetice prezentate în procedeele anterioare se fac următoarele determinări: * calculul costului marginal: *calculul costurilor variabile totale (C TV ): *calculul costului fix (C F ): III.5.4. Procedee de evaluare și calculare a costurilor privind producția de fabricație interdependentă Realizarea produselor, lucrărilor sau serviciilor presupune o interdependență între structurile organizatorice ale unității patrimoniale. Calcularea corectă a costului de producție necesită o decontare a produselor, lucrărilor și serviciilor reciproce ale secțiilor auxiliare, precum și
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
calculul costurilor variabile totale (C TV ): *calculul costului fix (C F ): III.5.4. Procedee de evaluare și calculare a costurilor privind producția de fabricație interdependentă Realizarea produselor, lucrărilor sau serviciilor presupune o interdependență între structurile organizatorice ale unității patrimoniale. Calcularea corectă a costului de producție necesită o decontare a produselor, lucrărilor și serviciilor reciproce ale secțiilor auxiliare, precum și între secțiile secundare și secțiile principale. în unele cazuri pot apare și decontări reciproce între secțiile principale de producție. Modalitățile de determinare
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
beneficiare a unor cote părți din cheltuielile secțiilor furnizoare, proporționale cu volumul producției preluate. Calculele se reiau până se obțin rezultate ce denotă influențe reciproce de neglijat. Etapele care se parcurg în aplicarea procedeului se succed în următoarea ordine: a) calcularea ponderii producției livrate fiecărei secții auxiliare beneficiare prin raportarea cantității cedate la totalul volumului producției realizate de secția auxiliară furnizoare; b) calculul cheltuielilor aferente producției livrate fiecărei secții auxiliare beneficiare, prin aplicarea succesivă a ponderilor anterior calculate la cheltuielile înregistrate
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
livrate; Q = reprezintă volumul producției obținute de secția auxiliară furnizoare și destinată decontărilor către alte secții auxiliare beneficiare; ql= reprezintă cantitatea de producție livrată de secția auxiliară furnizoare în sistemul prestațiilor reciproce. Pentru unitățile patrimoniale cu producție neomogenă, evaluarea și calcularea costurilor trebuiesc adoptate criterii specifice pentru o succesiune coerentă a etapelor de calculație. Se au în vedere două situații distincte, care vizează legăturile permanente între secțiile unității patrimoniale, precum și situații în care apar interdependențe aleatorii. în acest din urmă caz
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
conform acestui procedeu se determină astfel: C .)/(000.104 375 000.000.39 bucleiu == b. Procedeul cantitativ Aplicabilitatea procedeului se restrânge în cazul unităților patrimoniale care realizează din procesul de producție produse cu utilități apropiate (cuplate, simultane, asociate). Procedeul presupune calcularea unui preț mediu pe unitatea de produs, prin diviziune simplă, conform modelului matematic: , în care: Cu = reprezintă costul mediu unitar pe produs; Ch i = reprezintă mărimea cheltuielilor de producție pentru articolul de calculație “i”; Q j = reprezintă cantitatea realizată din
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
tuturor dimensiunilor care urmează a se echivala, cuantificabilă în unități de măsură omogene. în funcție de indicii de echivalență folosiți și succesiunea etapelor de lucru este definitivă. Determinarea indicilor de echivalență simpli, direcți și inversați presupune parcurgerea următoarelor etape de lucru: a) calcularea indicilor de echivalență (K i ) , conform relației matematice: pentru indicii de echivalență simpli, direcți , în care: P i = reprezintă mărimea parametrului pentru produsul “I”; P j = reprezintă mărimea parametrului (caracteristicii) produsului ales ca etalon. pentru indicii de echivalență simpli, inversați
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
simpli, inversați: , cu aceleași semnificații. b) transfomarea producției obținute din fiecare produs “I” (sortotipodimensiune) în unități de produse echivalente(q ie ) prin ponderarea cantității de producție obținute (q i ) cu indicele de echivalență (q i )al produsului “I”, astfel: c) calcularea costului unității echivalente de produse prin raportarea cheltuielilor totale la cantitatea de produse echivalente: d) calcularea costului unitar al fiecărui produs “i” (C iu ): Formula de calcul este următoarea: , în care: K jppi = reprezintă indicele de echivalență parțial ponderat al
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de produse echivalente(q ie ) prin ponderarea cantității de producție obținute (q i ) cu indicele de echivalență (q i )al produsului “I”, astfel: c) calcularea costului unității echivalente de produse prin raportarea cheltuielilor totale la cantitatea de produse echivalente: d) calcularea costului unitar al fiecărui produs “i” (C iu ): Formula de calcul este următoarea: , în care: K jppi = reprezintă indicele de echivalență parțial ponderat al produsului “I” pentru articolul de calculație “j”; P j = reprezintă ponderea articolului de calculație “j” în
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
prime și materiale directe, precum și timpul unitar de prelucrare, iar ca bază de comparație parametrii produsului A. Relația de calcul este următoarea: 3. Determinarea costului unității echivalente pe total și pe fiecare articol de calculație: *pe articole de calculație: 4. Calcularea costului pe unitatea de produs fizic, pe total și pe fiecare articol de calculație: *pe total .)/(25,1265611250125,1 .)/(25,703111250625,0 .)/(11250112501 bucleic bucleic bucleic Varianta indicilor (coeficienților ) de echivalență agregați 1. Determinarea indicilor de echivalență parțial simpli, pentru
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
principal pe baza unor coeficienți de echivalare conform relației: Q KQ sps pp ´= , în care: Q psp = reprezintă cantitatea de produs secundar echivalată în produs principal; Q pp = reprezintă cantitatea de produs secundar; K= reprezintă coeficientul de echivalare (transformare) 2. Calcularea cantității totale de produs principal (Q TTP ): pspppTTP QQQ += , în care: ppQ ’ reprezintă cantitatea de produs principal 3. Determinarea cheltuielilor aferente produsului secundar, conform relației:<formula/., în care: Ch pS reprezintă cheltuielile aferente produsului secundar; Ch PT reprezintă cheltuielile totale
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în unitățile patrimoniale în care, în urma procesului de producție, simultan rezultă un produs principal și unul sau mai multe produse secundare și nu există posibilitatea echivalării (transformarea produsului secundar într-o parte a produsului principal). Principiul procedeului are în vedere calcularea costului unitar al produsului principal după ce într o etapă de lucru anterioară s-au determinat și dedus din cheltuielile totale, cheltuielile aferente produsului (produselor) secundare, conform relației: , în care: C ppu = reprezintă costul unitar al producției principale; Ch PT = reprezintă
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Cheltuielile totale înregistrează valoarea de 3.500.000.000 lei, fiind detaliate în tabelul 35. Se cere să se calculeze costul unitar al produsului principal P1 și al produselor secundare P2, P3 și P4. Rezolvarea presupune parcurgerea următoarelor etape: 1. calcularea cheltuielilor aferente producției secundare (Chps), conform modelului matematic: reprezintă costul unitar posibil de valorificare; q i = reprezintă cantitatea de produs secundar „i”; p iv = preț unitar posibil de valorificare al produsului secundar „i”; p ir = profit prestabilit pentru produsul secundar
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
luate decât în calculul costului unitar. Caracteristică acestei metode este neadmiterea clasificării cheltuielilor în directe și indirecte, ci doar clasificarea în raport cu volumul activității (cheltuieli proporționale, semiproporționale și fixe). în aplicarea metodei de calculație G.P. se parcurg următoarele etape de lucru: Calcularea G.P.urilor și a indicilor de echivalență pentru fiecare produs; Calculul costului pe unitate convențională și pe produs. Fiecare din aceste etape presupune parcurgerea unor operații de lucru succesive. Astfel, pentru calculul G.P. - urilor în scopul omogenizării producției, succesiunea operațiilor
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
relației: în care : iar K - reprezintă numărul de operații la un anumit produs. Indicii de echivalență astfel determinați au o valabilitate relativ mare (5 - 6 ani), dacă nu intervin modificări în condițiile tehnico-economice avute în vedere la stabilirea lor. La calcularea costului pe unitatea convențională (G.P.) și pe produs se parcurg următoarele etape: Omogenizarea calculatorie a producției prin transformarea în unități de măsură convenționale cu ajutorul indicilor de echivalență totali pe unitatea de produs, conform relației: å = ×= p x xxe qGPtQ 1
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Genicod, București, 2002, p.p. 312 - 317. Prezentăm pentru exemplificare următoarea aplicație practică: O entitate economică execută în cadrul prelucrării prin 3 operații (Opi) și 3 produse (Prn), ca în tabelul 75. Avantajele metodei de calculație Georges Perrin, se caracterizează astfel: Permisivitatea calculării cu mai mare exactitate a costurilor prin folosirea de chei de repartizare fundamentate pe principiul cauzalității; Stabilitatea în timp a G.P-urilor (5- 6 ani), Controlul activității și furnizării informațiilor pentru factorii de decizie se realizează cu mai multă
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
și el normal și care se corelează cu cheltuielile comune normale. Gradul de activitate (ocupare) normal este în jur de 75% din capacitatea maximă sau nominală. în evoluția sa metoda de calculație a costurilor normale a cunoscut două variante: a) calcularea rigidă a costului normal; b) calcularea flexibilă a costului normal. în prima variantă se folosesc pentru calcule mărimile medii statistice pentru determinarea cotelor de cheltuieli comune normale, conform relației: , în care: Ko - reprezintă cota de cheltuieli comune (mărimea medie) pe
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
corelează cu cheltuielile comune normale. Gradul de activitate (ocupare) normal este în jur de 75% din capacitatea maximă sau nominală. în evoluția sa metoda de calculație a costurilor normale a cunoscut două variante: a) calcularea rigidă a costului normal; b) calcularea flexibilă a costului normal. în prima variantă se folosesc pentru calcule mărimile medii statistice pentru determinarea cotelor de cheltuieli comune normale, conform relației: , în care: Ko - reprezintă cota de cheltuieli comune (mărimea medie) pe unitatea de referință; ri reprezintă numărul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
costul normat care se influențează cu abaterile de la cheltuielile normative și cu modificările de la norme. în aplicarea metodei se parcurg mai multe etape: a) întocmirea calculațiilor normative; b) stabilirea abaterilor față de cheltuielile normative; c) organizarea evidenței modificărilor de norme; d) calcularea costurilor efective de producție. Calculațiile normative se întocmesc pe articole de calculație, cheltuielile fiind divizate în cheltuieli normative directe și indirecte. Cheltuielile normative directe (Chnd) se calculează conform relației: Chnd = cs x p, în care: cs reprezintă consum specific (norme
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
fapt depășiri ori economii de cheltuieli pe fiecare din categoriile de cheltuieli de producție ce alcătuiesc costul. Abaterile de la cheltuielile normative se pot înregistra atât la cheltuielile directe (materii prime, materiale, salarii etc.), cât și la cheltuielile indirecte. în esență, calcularea abaterilor se realizează prin compararea cheltuielilor efective cu cele normate. Astfel spre exemplu, abaterile din diferențe de preț sau tarif se calculează conform relației: , în care: Ap reprezintă abaterile din diferențe de preț; pe și pn reprezintă prețul efectiv, respectiv
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]