3,846 matches
-
și‑i succede papa Adrian al VI‑lea care nu se bucură de o domnie prea lungă, încetând din viață la 23 sep tembrie 1523. Acestuia îi urmează papa Clement al VII‑lea, care hotărâse să ridice la Florența o capelă funerară care să adăpostească mormintele unora dintre membrii familiei sale. El intenționa să construiască capele lângă bazilica San Lorenzo, încredințându‑i proiectele lui Michelangelo. Spațiul nu era prea ge‑ neros și nici potrivit pentru compoziții de amploare dar, cu toate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
prea lungă, încetând din viață la 23 sep tembrie 1523. Acestuia îi urmează papa Clement al VII‑lea, care hotărâse să ridice la Florența o capelă funerară care să adăpostească mormintele unora dintre membrii familiei sale. El intenționa să construiască capele lângă bazilica San Lorenzo, încredințându‑i proiectele lui Michelangelo. Spațiul nu era prea ge‑ neros și nici potrivit pentru compoziții de amploare dar, cu toate acestea, tre‑ buiau să cuprindă patru morminte: al lui Lorenzo Magnificul, al lui Giuliano de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Giuliano de Medici, al lui Lorenzo de Medici și al lui Giuliano de Medici, duce de Memours. Planul de forma unui pătrat a impus imaginarea unei compoziții bazate pe axe de simetrie. Așezarea absidei, în care se află altarul capelei pe peretele opus intrării, accentuează axul longitudinal prin punerea în valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un efect general căutat, destinat să ascundă dimensiunile modeste ale monumentului 65. Pentru rezolvarea compozițională a celor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
așa fel grupați, încât încadrea‑ ză în zona centrală a fiecărui perete un alt arc de dimensiuni mai reduse. În funcție de destinația fiecărui perete, panoul determinat de acest arc are o re‑ zolvare diferită. Astfel, pe pereții laterali de la intrarea în capelă sunt așezate mormintele lui Lorenzo (stânga) și al lui Giuliano de Medici (dreapta), pe când pe peretele opus intrării se află absida altarului. Pe peretele care cuprin‑ 62 Cf. B. aGosti, o.c., 7‑10. 63 Lanternou - turn cu colonete așezat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
istoria artei 95 de intrarea, se presupune că Michelangelo intenționa să așeze un al treilea mormânt, al lui Lorenzo Magnificul, deși schițele și proiectele nu confirmă cu certitudine această ipoteză. Ea este susținută de unii cercetători datorită exis‑ tenței în capelă a osemintelor lui Lorenzo și ale fratelui său Giuliano și a statuii Fecioara cu Pruncul sculptată de Michelangelo, dar mai ales de faptul că panoul determinat de arcul central a rămas pe acest perete, neterminat. După alte documente, se pare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
orizontale care definesc rețeaua de con‑ strucție sunt executate din pietra serena 69 , culoare închisă, în timp ce pano‑ urile de zidărie, ca și pilaștrii din marmură care încadrează nișele statuilor, sunt realizate cu materiale deschise, ceea ce a dat un efect deosebit. Capela a dat naștere la o serie de interpretări; astfel, se presupune că Mi‑ chelangelo a plănuit să creeze și să reprezinte prin capelă o imagine sintetică a universului, o structură cosmică cu sfere ierarhice: zona inferioară ce cu‑ prinde sarcofagiile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din marmură care încadrează nișele statuilor, sunt realizate cu materiale deschise, ceea ce a dat un efect deosebit. Capela a dat naștere la o serie de interpretări; astfel, se presupune că Mi‑ chelangelo a plănuit să creeze și să reprezinte prin capelă o imagine sintetică a universului, o structură cosmică cu sfere ierarhice: zona inferioară ce cu‑ prinde sarcofagiile reprezentând regiunea sufletelor plecate din această lume, zona intermediară în care sunt realizate nișele și statuile celor doi Medici, reprezentând sfera terestră, iar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
care la partea superioară se răsucește întru‑un mod neaștep‑ tat, lăsând loc unor console pe care se sprijină un ușor antablament. Ferestre‑ le din zona superioară au ancadramente mărginite lateral de baluștri suprapuși asemănători cu baluștrii pictați pe bolta capelei Sixtine. Biblioteca Laurențiană reprezintă în arhitectura Renașterii primul exemplu de bibliotecă concepută și construită în raport direct cu funcționalitatea sa. Vestibulul este conceput ca un preludiu al sălii de lectură care ar pregăti me‑ ditația și concentrarea. Elementele arhitecturale care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea construcției, papa hotărăște reconstrucția totală a bazilicii, oferindu‑i lui Donato Bramante alcătuirea proiec telor. Bramante, optează pentru un plan central în cruce greacă cu bra‑ țele egale care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o do‑ bândise prin lucrările executate, a mai realizat proiectele unor lucrări de arhi‑ tectură printre care: proiectul pentru fațada bisericii San Giovanni de Fioren‑ tini la Roma, pentru care se pare că a întocmit cinci proiecte, apoi, proiectul pentru capela dedicată cardinalului Guido Ascania Sforza, proiectul pentru Santa Maria Maggiore, și proiectul pentru una din porțile Romei, Porta Pia, despre care am amintit anterior. În momentul în care Michelangelo se năștea, arhitectura Renașterii era la apogeu: însă el tindea către
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Giotto apare din paginile artei occiden‑ tale ca o voce formidabilă și radicală a schimbării. Importanța lui Giotto ca pictor este dată, în mare parte, de frescele din ca‑ pela Scrovegni, sau capela Arena din Pa‑ dova începute în 1305. Capela este primul pas semnificativ din istoria renascentistă, care a fost continuat după un secol de Ma‑ saccio cu capela Brancacci din Florența și care a culminat peste încă aproape un secol cu fresca lui Michelangelo de pe tavanul capelei Sixtine din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pictor este dată, în mare parte, de frescele din ca‑ pela Scrovegni, sau capela Arena din Pa‑ dova începute în 1305. Capela este primul pas semnificativ din istoria renascentistă, care a fost continuat după un secol de Ma‑ saccio cu capela Brancacci din Florența și care a culminat peste încă aproape un secol cu fresca lui Michelangelo de pe tavanul capelei Sixtine din Roma. Fresca din cape‑ la Scrovegni reprezintă o adevărată însu‑ mare a tot ceea ce este remarcabil la Giotto. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în 1305. Capela este primul pas semnificativ din istoria renascentistă, care a fost continuat după un secol de Ma‑ saccio cu capela Brancacci din Florența și care a culminat peste încă aproape un secol cu fresca lui Michelangelo de pe tavanul capelei Sixtine din Roma. Fresca din cape‑ la Scrovegni reprezintă o adevărată însu‑ mare a tot ceea ce este remarcabil la Giotto. În tratarea episodului Trădarea lui Isus apar lucruri care nu mai fuseseră văzute niciodată 1. În haosul și 1 Cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și Masaccio a reușit să aducă în arta picturii același grad de so‑ fisticare și inovație pe care‑l aduseseră Brunelleschi și Donatello în arhitectu‑ ră și sculptură. Esența acestei realizări emană din frescele care cuprind cripta sfântului Petru din capela Brancacci, cât și în ultima mărturie privind natura religioasă a picturii renascentiste. Frescele din capela Brancacci includ unele dintre cele mai puternice și dramatice imagini din arta occidentală printre care: Banii pentru tribut, Izgonirea lui Adam și a Evei din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
inovație pe care‑l aduseseră Brunelleschi și Donatello în arhitectu‑ ră și sculptură. Esența acestei realizări emană din frescele care cuprind cripta sfântului Petru din capela Brancacci, cât și în ultima mărturie privind natura religioasă a picturii renascentiste. Frescele din capela Brancacci includ unele dintre cele mai puternice și dramatice imagini din arta occidentală printre care: Banii pentru tribut, Izgonirea lui Adam și a Evei din paradis, Sfântul Petru botezându‑i pe neofiți și Sfântul Petru vindecând cu umbra sa. La
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai mici, ca de exemplu Parma, care prin Antonio Allegri, mai cunoscut sub nu‑ mele de Correggio (1489‑1534), a reușit să obțină efecte complet noi, care au avut mari influențe asupra școlilor de pictură de mai târziu 10. 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni Este posibil ca încă înainte de anul 1505, anul când Michelangelo a venit la Roma, papa să‑i fi cerut să‑i sculpteze monumentul funerar care trebuia să depășească prin grandoare tot ce se văzuse până atunci; astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a reluat lucrările la mausoleul papei, dar curând a trebu‑ it să abandoneze munca: motivul? Teama superstițioasă a papei a fost întreți‑ nută de același Bramante, însă tot el îl sfătuiește pe papa să‑i încredințeze lui Michelangelo pictarea plafonului capelei Sixtine 11, sperând să‑l compromită pe artist care, în afara scurtei ucenicii la Ghirlandaio, nu avea nici o experien‑ ță în frescă. De altfel, însuși Michelangelo nu se considera capabil să execute o atare lucrare, motiv pentru care refuză comanda propunând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe tânărul Ra‑ ffaelo care se bucura deja de faimă și care începea pictarea sălilor Signaturei din Vatican. Însă papa a rămas neînduplecat și astfel la 10 mai 1508 a fost începută una din cele mai strălucite creații artistice - pictarea capelei Sixtine. Proiectul reprezenta mai întâi o îmbinare perfectă a compoziției arhitectu‑ rale cu pictura. Formele clădirii sunt nu numai extrem de rațional și la maxi‑ mum întrebuințate, dar și îmbinate cu o întreagă arhitectură pictată care cre‑ ează panourilor centrale baza
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe cele patru bolți de colț ale plafonului sunt picta‑ te scene din Vechiul Testament. În această perioadă de patru ani cât a durat crearea acestei fantastice opere, Michelangelo a trăit momente dintre cele mai intense și dramatice. La început 11 Capela Sixtină - construită de unchiul papei Iuliu al II‑lea, papa Sixt al IV‑lea, de unde și numele de Sixtină. 12 Trompe l’oeil - pictura care creează iluzia că plafonul este spart și scenele se petrec în exterior, încercase să formeze
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
doar o dată pe zi când întrerupea munca și fiind foarte discret. După cei patru ani de efort supraomenesc, Michelangelo era complet epu‑ izat. De altfel, Vasari povestește că efortul de a privi în sus ani de zile cât a pictat capela Sixtină i‑a slăbit într‑atât vederea, încât multe luni după terminarea lucrării el nu putea privi un desen sau citi o scrisoare, fără să le ridice deasupra capului. Aminteam mai sus de unele inconveniente: chiar de la începutul lucrării, culorile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
permitea pictarea pe tencuiala prea umedă. Michelangelo a reînceput munca de această dată cu o mare dezinvoltură astfel încât, șaptesprezece luni mai târziu, jumătate din pictura plafonului era realizată. Această lucrare crease o curiozitate imensă; însuși papa dorea să inaugure‑ ze capela; deși neterminată și cu toată împotrivirea artistului, ea a fost deschi‑ să publicului la 1 noiembrie 1509. După cum mărturisește Vasari: întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
plafonului era realizată. Această lucrare crease o curiozitate imensă; însuși papa dorea să inaugure‑ ze capela; deși neterminată și cu toată împotrivirea artistului, ea a fost deschi‑ să publicului la 1 noiembrie 1509. După cum mărturisește Vasari: întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima sfântă Liturghie înainte ca măcar praful produs de dărâmarea schelei să se fi risipit. A fost un succes enorm, așa încât intrigile lui Bramante care încercase
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dorea să inaugure‑ ze capela; deși neterminată și cu toată împotrivirea artistului, ea a fost deschi‑ să publicului la 1 noiembrie 1509. După cum mărturisește Vasari: întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima sfântă Liturghie înainte ca măcar praful produs de dărâmarea schelei să se fi risipit. A fost un succes enorm, așa încât intrigile lui Bramante care încercase de această dată să‑l convingă pe papa să încredințeze restul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
om. Finalul s‑a produs inopinant: papa a ordonat demontarea schelei împotri‑ 13 Giuliano da Sangallo (1443‑1516) - sculptor, arhitect și inginer militar italian din tim‑ pul renașterii italiene. va voinței lui Michelangelo care considera necesare multe retușuri. Pe plafonul capelei Sixtine, claritatea, sobrietatea și firescul expresiei învie imagini profund omenești. Când pictura se apropia de sfârșit, papa i‑a obiectat artistului aspectul prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]