5,569 matches
-
sunetului, rezonatorul bucal și nasal formează timbrul vocal cu tonalități și modulații diferite” (106; p.635). Arnold și Luchsinger înțeleg prin rezonatori „cavitățile supraglotice cu pereții lor, cavitatea orală cu obrajii, limba, bolta și vălul palatin, laringo-faringele, oro-faringele, naso-faringele și cavitatea nasală” (106; p.643). Faptul că pereții acestor rezonatori sunt moi și își pot varia forma și volumul lor prin contracțiile musculare, permit existența unui vast câmp de rezonanță și a unor puternice amortizări. Pe de altă parte, rezonatorii fiind
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
permit existența unui vast câmp de rezonanță și a unor puternice amortizări. Pe de altă parte, rezonatorii fiind în comunicare unul cu celălalt conform teoriei rezonatorilor împerecheați, modificările fiecăruia dintre ei se transmit celuilalt și invers(101; p.106). Modificările cavității faringo-buco-nasale se produc conform unor legi fizice care guvernează propagarea acustică în sânul pavilioanelor. Primele încercări de a lămuri fenomenul de rezonanță ce apare în cavitățile supraglotice aparțin lui Helmholtz (1852) și Herman (1868). Mai târziu, Husson și Pimonov (1956
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
împerecheați, modificările fiecăruia dintre ei se transmit celuilalt și invers(101; p.106). Modificările cavității faringo-buco-nasale se produc conform unor legi fizice care guvernează propagarea acustică în sânul pavilioanelor. Primele încercări de a lămuri fenomenul de rezonanță ce apare în cavitățile supraglotice aparțin lui Helmholtz (1852) și Herman (1868). Mai târziu, Husson și Pimonov (1956) încearcă să stabilească unele corelații între teoriile fizicei și pavilionul faringo-bucal și să determine mecanismele complexe de producere a vocei. Autorii demonstrează asemănarea conductului faringo-bucal cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asemănarea conductului faringo-bucal cu un pavilion de exteriorizare a sunetelor din fizica acustică (fig.1). Acest pavilion are posibilitate să-și modifice forma în funcție de sunetul emis. Modificările de configurație schimbă furnitura laringiană conform teoriei pavilioanelor, a lui Yves Rocard în cavitatea căreia orice pavilion în cursul funcționării sale reflectă asupra sursei care îl pune în funcție, un ansamblu de impedanțe pe care le opune propagării undelor în interiorul lui (152; p.12-39). Sursa sonoră trebuie să furnizeze permanent în actul fonator o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
trebuie să furnizeze permanent în actul fonator o energie necesară pentru ca undele să se poată propaga în pavilionul respectiv și pentru a învinge rezistența acestui pavilion. Absorbția parietală nu pune în joc nici inerția și nici elasticitatea pereților. Faringele și cavitatea orală sunt în primul rând un adaptor de impedanță, adică permit prin impedanța lor să se adapteze impedanței glotice, la presiunile subglotice cerute de intensitatea vocii (4; 71; 86). Schimbarea formei și a volumului se face prin ridicarea și coborârea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
presiune. Cercetările efectuate cu ajutorul sintetizorului de sunete au facilitat întocmirea unor scheme de funcționare a aparatului fonator, interesantă pentru explicarea mecanismelor formării rostirii precum și a fenomenelor patologice de la acest nivel. Emile Leipp ne prezintă astfel schema aparatului fonator. (fig.3). Cavitățile de formă și volum diferite sunt cuplate și comunică prin deschideri variabile. Ele formează un rezonator complex care poate fi închis la diverse nivele (a, b, b1, b2, c, d, e). Un model mecanic analog ne poate arăta cum funcționează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcționează în ansamblu: (fig.4). Autorul își imaginează o mașină analogă și simulează funcțiile aparatului fonator cu mijloace mecanice clasice: aer comprimat, un excitator (sistem de deschideri cu frecvență variabilă), o serie de rezonatori reglabili prin pistoane la nivelul faringelui, cavității bucale, vestibulare și labiale, un rezonator fix (cavitatea nasală) și o serie de vane care permit închiderea sistemului într-un punct anume. Fiecare organ este comandat de o „camă” cu un profil dat. Ansamblul camelor plasate pe un ax reprezintă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o mașină analogă și simulează funcțiile aparatului fonator cu mijloace mecanice clasice: aer comprimat, un excitator (sistem de deschideri cu frecvență variabilă), o serie de rezonatori reglabili prin pistoane la nivelul faringelui, cavității bucale, vestibulare și labiale, un rezonator fix (cavitatea nasală) și o serie de vane care permit închiderea sistemului într-un punct anume. Fiecare organ este comandat de o „camă” cu un profil dat. Ansamblul camelor plasate pe un ax reprezintă un program de mișcări care pot fi complicate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sistemului într-un punct anume. Fiecare organ este comandat de o „camă” cu un profil dat. Ansamblul camelor plasate pe un ax reprezintă un program de mișcări care pot fi complicate după dorință și care pot regla deschiderile dintre diferitele cavități. Un asemenea instrument poate produce cu exactitate aceleași fenomene ca și aparatul vocal normal; este o adevărată mașină de vorbit și cântat. Nu poate fi vorba de o fantezie, deoarece Kempelen a realizat o astfel de mașină, care deși rudimentară
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
poate produce cu exactitate aceleași fenomene ca și aparatul vocal normal; este o adevărată mașină de vorbit și cântat. Nu poate fi vorba de o fantezie, deoarece Kempelen a realizat o astfel de mașină, care deși rudimentară, cu o singură cavitate reglabilă, putea articula câteva cuvinte. De fapt, J.S. Lienard a reconstituit această mașină pe datele lăsate de Kempelen (101 a; p.5-15). Este important de reținut configurația internă a tractului fonator care este asemănătoare cu sistemul de tuburi și dilatări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine se produce articularea fonetică. Ea depinde de poziția elementelor articulatoare în emisia sunetelor, formând tubul fonetic cu volum și formă specifică. Producerea articulării necesită din punct de vedere fonetic, modificarea sunetului laringian, în cavitatea orală, sub formă de suflu sau explozie. Fiecare limbă utilizează un sumar material sonor care este relativ ușor învățat. Dificultățile încep odată cu utilizarea acestui material sonor în funcție de deprinderile articulatorii ritmice, melodice și lingvistice individuale. Astfel vocalele sunt anterioare și posterioare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
A, limba se află într-o poziție de repaus relativ, în pronunțarea vocalelor E și I limba se ridică apropiindu-se de partea anterioară a bolții palatine, iar la pronunțarea vocalelor u-o, limba se retrage spre partea posterioară a cavității, spre palat. Limba nu-și modifică volumul ci numai forma după necesitățile fonice. Legăturile musculare dintre limbă și organele vecine: faringe, văl palatin, osul hioid, vor atrage mobilizarea acestor organe odată cu mișcările limbii. Astfel, poziția articulatorie a vocalelor împarte cavitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cavității, spre palat. Limba nu-și modifică volumul ci numai forma după necesitățile fonice. Legăturile musculare dintre limbă și organele vecine: faringe, văl palatin, osul hioid, vor atrage mobilizarea acestor organe odată cu mișcările limbii. Astfel, poziția articulatorie a vocalelor împarte cavitatea bucală în două zone ale căror dimensiuni se modifică în funcție de vocala pronunțată, după demonstrațiile făcute de Hellvag în 1781. Palatogramele efectuate de Fletcher (63) indică poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul de articulare al consoanelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
explozivele p, b, m, f, v, k, d, după cum reiese din palatogramele următoare: fig.9 și fig.10. În insuficiența velară se modifică modul de articulare și locul de articulare, după cum limba intră în contact cu o anumită regiune din cavitatea orală, după cum există sau nu un contact accesoriu al limbii cu bolta palatină (Vezi clasificarea consoanelor după modul de producere) (159, p. 62-66). 1.3.5. În realizarea diverselor moduri de articulare verbală are o mare importanță sfincterul palato-faringeal. Vom
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
posterioară, într-o margine liberă. Se compune din țesuturi musculare și fibroase, nervi și vase de sânge acoperit cu o membrană mucoasă. Suprafața orală este concavă în poziție de repaus, în timp ce suprafața nasală este convexă și se continuă cu podeaua cavității nasale. A doua treime a cavității mediane a vălului răspunde de mișcările fine și rapide necesare actului de articulare. Segmentul antero-posterior al palatului dur este format din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
compune din țesuturi musculare și fibroase, nervi și vase de sânge acoperit cu o membrană mucoasă. Suprafața orală este concavă în poziție de repaus, în timp ce suprafața nasală este convexă și se continuă cu podeaua cavității nasale. A doua treime a cavității mediane a vălului răspunde de mișcările fine și rapide necesare actului de articulare. Segmentul antero-posterior al palatului dur este format din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea naso-faringiană. Vălul face mișcări rapide, esențiale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mișcările fine și rapide necesare actului de articulare. Segmentul antero-posterior al palatului dur este format din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea naso-faringiană. Vălul face mișcări rapide, esențiale pentru o vorbire corectă. Separă cavitățile nasale de faringe și cavitatea orală în timpul actului de deglutiție și în vorbire, cu excepția consoanelor nasale. Mușchii oro-faringieni cu rol în vorbire - palatal și faringeal- sunt atașați de aponevroza palatală și acționează simetric ridicând și coborând vălul palatin. Mușchiul palato-gloss
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
actului de articulare. Segmentul antero-posterior al palatului dur este format din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea naso-faringiană. Vălul face mișcări rapide, esențiale pentru o vorbire corectă. Separă cavitățile nasale de faringe și cavitatea orală în timpul actului de deglutiție și în vorbire, cu excepția consoanelor nasale. Mușchii oro-faringieni cu rol în vorbire - palatal și faringeal- sunt atașați de aponevroza palatală și acționează simetric ridicând și coborând vălul palatin. Mușchiul palato-gloss se inserează de pe fața orală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sunt relaxați și aerul trece în nasofaringe, apoi prin narinele posterioare în nas și afară. În timpul vorbirii, cântatului, suflatului și respirației orale, aerul iese pe gură. Pentru prevenirea trecerii curentului de aer prin nas e necesară o completă închidere a cavităților nasale la nivelul nasofaringelui. Închiderea este realizată prin acțiunea sincronică a mușchilor constrictor superior ai faringelui - pterigofaringianul palatal (sfincterul) pteringofaringianul inserat pe „Humulus”, levator-palati și palato-faringianul. Acești mușchi acționează împreună separând rezonatorul oral de cel nasal, închiderea completă fiind realizată
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
poate face ușor numai conștient și rareori simultan. Suflatul se realizează pe nas și pe gură simultan, dar mai eficace și cu o presiune mai mare dacă nasofaringele este închis (calea nasală folosită pentru suflatul nasului, pentru eliminarea mucozităților din cavitatea nasală). În cavitatea orală poate fi menținută o presiune mare care să se exercite asupra respirației mușchilor obrajilor și buzelor (închise) cu un sfincter nasofaringian bine închis. În cavitatea nasală această presiune nu poate fi realizată, aerul refluând. Dacă închiderea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
numai conștient și rareori simultan. Suflatul se realizează pe nas și pe gură simultan, dar mai eficace și cu o presiune mai mare dacă nasofaringele este închis (calea nasală folosită pentru suflatul nasului, pentru eliminarea mucozităților din cavitatea nasală). În cavitatea orală poate fi menținută o presiune mare care să se exercite asupra respirației mușchilor obrajilor și buzelor (închise) cu un sfincter nasofaringian bine închis. În cavitatea nasală această presiune nu poate fi realizată, aerul refluând. Dacă închiderea nasofaringiană nu e
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
închis (calea nasală folosită pentru suflatul nasului, pentru eliminarea mucozităților din cavitatea nasală). În cavitatea orală poate fi menținută o presiune mare care să se exercite asupra respirației mușchilor obrajilor și buzelor (închise) cu un sfincter nasofaringian bine închis. În cavitatea nasală această presiune nu poate fi realizată, aerul refluând. Dacă închiderea nasofaringiană nu e posibilă, aerul poate totuși fi ținut în gură cu un grad oarecare de presiune numai atunci când istmul orofaringian este închis prin coborârea palatului și ridicarea dosului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vălul palatin reprezintă partea funcțională cea mai valoroasă, de necompensat, de nelipsit a organului de articulat” (106; p.196), lungimea și capacitatea sa funcțională având un rol important în realizarea actului normal de vorbire. Rolul vălului palatin este să separe cavitatea orală de cea nasală și să le reunească din nou prin mișcări rapide suple și precise, astfel încât să realizeze istmul velo-faringian, mecanism de închidere la nivelul faringelui (fig.11). Activitatea normală a vălului palatin Legenda: 1. în repaus; 2. în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mecanism de închidere la nivelul faringelui (fig.11). Activitatea normală a vălului palatin Legenda: 1. în repaus; 2. în consoane sonore;3. în consoane oclusive și constrictive; 4. în consoane nazale și vocale Din faringe aerul expirat este direcționat spre cavitatea orală, spre cea nasală sau spre amândouă, după cum vălul închide sau nu una din ele sau le lasă pe amândouă deschise. Vălul se ridică și se acolează printr-o acțiune postero-inferioară peretelui posterior al faringelui la adulți și peretelui posterior
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
una din ele sau le lasă pe amândouă deschise. Vălul se ridică și se acolează printr-o acțiune postero-inferioară peretelui posterior al faringelui la adulți și peretelui posterior superior al faringelui la copil, făcând o comunicare largă între oro-faringe și cavitatea orală, pe care le izolează complet de rhinofaringe formând istmul velo-faringian. În activitatea fonatorie datorită vălului palatin, cavitățile de rezonanță nu rămân unități separate ci ele funcționează ca o „cavitate unică de rezonanță” (fig.12), (85; p.358). Până în anul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]