1,982,238 matches
-
oprească de la a publica informațiile pe care le deținem. Pe de altă parte, dna Sipoș e nedumerită că, în cazul Doinaș, de exemplu, s-a încercat apărarea poetului de acuzațiile aduse, ceea ce, spune d-sa, nu s-a întîmplat în cazul Caraion. Dna Sipoș, în compasiunea d-sale pentru Caraion, n-a citit bine comentariile. Întîlnirea României literare a fost în definitiv prilejul în care au devenit cu adevărat publice învinuirile aduse lui Doinaș. A confunda uluirea și regretul nostru că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
Naomi (aoleo, de n-ar interpreta faptul că-i zic pe numele mic drept hărțuire textuală!) atîta amar de vreme. Ca mai toate acuzațiile de acest fel din epoca politicii corecte și aceasta seamănă cu o ejaculație întîrziată. * Tot un caz de veleitarism denunță dna Corina Sandu în nr. 10 al Luceafărului: Cele opt zile de un oarecare Lorian Carșochie. “Prozele” veleitarului, care va debuta curînd și în... Italia, sînt prefațate de poetul Cezar Ivănescu. Nu e rea deloc ideea publicației
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
trebuie să ne pierdem în dezvoltarea cauzelor și nu e recomandat apelul la termeni abstracți, obositori. Acest mod de catehizare este potrivit pentru rudes. În alt mod trebuie să fie catehizați cei inițiați: discret, pentru că ei cunosc adevărurile credinței. În cazul lor, cateheza trebuie să fie scurtă, nu ca la omul de rând (non idiota, ut aiunt, sed doctorum libris expolitus atque excultus)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 65-66. footnote>. Augustin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
literații, dar care trebuiesc catehizați, au a învăța să nu le displacă limbajul ferm al Scripturii doar pentru că nu este emfatic. Augustin își aduce aminte cât de decepționat a fost el când a încercat prima dată să citească Biblia, și cazul său nu este singular<footnote Augustin, Confesiuni, Editura Humanitas, București, 1998, 139 (fastidiit sacras Litteras propter simplicitatem stil - III, 5). footnote>. Ieronim, Arnobius, Lactantius nu spun despre ei înșiși că au pățit în vreun alt fel. Literatul, crede Augustin, trebuie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a stabili cu ajutorul rațiunii discursive motivele de credibilitate sau temeiurile credinței mele. La fel, odată credincios, rațiunea fiecăruia are a se exercita mereu dacă vrea să pătrundă armonia adevărurilor dogmatice între ele sau concordanța lor cu rațiunea. Numai în acest caz credinciosul va experimenta veracitatea creștinismului. Lui Augustin îi place să comenteze un vers din Scriptură: scientia inflat, caritas vero aedificat (1 Corinteni 8, 1 - „numai iubirea zidește, știința îngâmfă”). Asta vrea să spună că falsa știință este coruptă în însăși
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vrea să spună că falsa știință este coruptă în însăși obiectul ei, și chiar atunci când ea vrea să cunoască lucrările credinței, dacă nu e îndreptată înspre progresul iubirii spirituale, tot coruptă se cheamă că este. Care mai este, în acest caz, conținutul culturii creștine?, și, mai mult, ce respinge Augustin din cultura tradițională? Respinge cultura literară pe motiv că era singura, pe vremea lui, care avea importanță practică<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 284-285. footnote>. Restul, recte cultura de tip filosofic, Augustin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și să-și împărtășească sentimentele discutând cu cei cu care pot face lucrul acesta”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 61. footnote> (fără îndoială că Augustin invoca aici și propriul său caz). Augustin nu insistă asupra acestui aspect; este însă decisiv: „cu aceștia (cu acei catecumeni cultivați - n.m.), trebuie vorbit pe scurt, fără a se insista în mod supărător asupra celor deja știute de ei, ci abordând subiectul cu măsură, astfel încât să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cum fac cei nebuni... La fel, când este vorba de știință, primim tot ceea ce contribuie la educația noastră și la contemplare, respingând doar cele ce ne împing spre demonni, spre rătăcire, spre pierzanie, și încă și pe acestea numai în cazul când nu ne-ar fi de folos indirect, adică să învățăm din cele rele ceea ce este mai bun, și din slăbiciunea și netemeinicia lor să scoatem la iveală tăria doctrinei noastre. Încât, nici într-un caz nu trebuie să nesocotim
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe acestea numai în cazul când nu ne-ar fi de folos indirect, adică să învățăm din cele rele ceea ce este mai bun, și din slăbiciunea și netemeinicia lor să scoatem la iveală tăria doctrinei noastre. Încât, nici într-un caz nu trebuie să nesocotim știința, pentru că așa li se pare unora. Cei ce susțin așa ceva trebuie socotiți neghiobi și ignoranți, pentru că ar vrea ca toți să fie ca și dânșii, ar vrea ca ignoranța lor personală să se ascundă în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
textului propuse de editorii anteriori, care apar sub semnătura lui Dragoș Mîrșanu, în Note (p. 163, 165, 166, 171, 178, 179, 182, 185, 188), nu sub cea a traducătorului - eventual, în leme infrapaginale -, cum ar fi fost firesc; în acest caz, înseamnă că, de fapt, sunt doi traducători? Apreciem conservarea unor termeni tehnici, precum Augustus (Augusta), Caesar (Caesares) (vezi și Note, p.180, nota 65), Iovius, Herculius, egregius, perfectissimus. Cei din urmă ar fi trebuit explicați în note, la același tratament
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
religia romană, însoțea ridicarea unui monument religios, respectiv inauguratio, săvârșit de augures, consecratio, realizat de pontifices, și dedicatio, care revenea, sub Republică, magistraților superiori (consuli, praetori) în calitatea lor de oameni politici și preoți, iar în timpul Imperiului, așadar, și în cazul de față - suveranului, imperator și pontifex maximus în acealși timp. Este tradusă neadecvat și formula armorum fabrica (7, 9 - p. 56), respectiv prin „fabrică de arme” (p. 57); mai nimerit ar fi fost „atelier de arme”. in partibus Orientis din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lui Galerius că existența a patru Augusti ar periclita concor dia dintre ei, citim această explicație puerilă: „Deși numiți Caesares la aceeași dată, Constantius era considerat, în cadrul tetrarhiei, mai mare decât Galerius. Astfel, acesta din urmă se temea că, în cazul morții lui Dioclețian, Constantius ar fi ocupat locul vacant de Augustus, iar el ar fi rămas, în continuare, numai Caesar (!)”; îngrijitorul ediției n-a înțeles nimic din meca nismele succesiunii în colegiul tetrarhic! Din nota 119 de la p. 187, aflăm
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acestea se reduc doar la cărțile I, II (cf. p. 33, nota 3; 191, nota 148), traduse în volumul I, și XXXIX (cf. p. 168, nota 19), tradusă în volumul IV; acestea au fost văzute? care este rostul celorlalte? Un caz similar: printre instrumentele de lucru figurează și „PIR = Prosopographia Imperii Romani Saec. I, II, III (sic!), editio altera, Berlin, 1 (1965), 2 (1967), 3 (1960), 4/3 (1966), 5/1 (1970), 5/2 (1983), 5/3 (1987), 6 (1998), 7
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
informațiilor din notele și comentariile îngrijitorului: dl. Mîrșanu nu face trimitere la cunoscutele instrumente de lucru PLRE sau NP decât dacă ele apar și în alte lucrări din bibliografia secundară; cum se explică, de exemplu, lipsa lui PLRE, I în cazul lui Flaccinus (p. 185, nota 99), Candidianus (p. 188, nota 123) și Severianus (p. 200, nota 210), de vreme ce despre ei există voci în tomul amintit la paginile, respectiv, 342, 1047 (Flaccinus), 178 (Candidianus 1) și 828 (Severianus 1)? Din punct
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
bine pentru momentul când și-a redactat lucrarea aspectele de infrastructură, fortificație și castrametație romane, folosind atât reprezentări din Columna lui Traian, săpături efectuate până în perioada respectivă, cât și planuri și fotografii ale unor castre romane din Dacia. În acest caz, există mai multe rezerve privind cercetarea arheologică, cu mult mai aprofundată în ultimii 40-50 de ani decât în perioada interbelică, de unde și unele inadvertențe ale autorului, denumiri greșite de localități, atribuirea de așezări preistorice pentru epoca romană ș.a. Partea a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
militarilor în acțiunea de romanizare a provinciei prin limbă și religie, subliniind și aspecte de particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul lui Hadrianus. Textul prezintă unele inadvertențe, inerente unei lucrări de această amploare, existând trimiteri greșite în cazul unor surse epigrafice (p. 165, p. 169). Concluziile autorului sunt succinte, ele nereușind să surprindă aspectele profunde ale vieții militare din Dacia romană; desigur, explicația este simplă ― absența, la momentul redactării, a unui consistent corpus de inscripții și a unor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
asemenea, chiar dacă analiza inscripțiilor este succintă și pertinentă, deseori este lipsită de considerații deosebite sau inovatoare. Cercetarea nu este uniformă, împărțirea pe capitole fiind defectuoasă: investigațiile epigrafice și iconografice trebuiau centrate mai întâi pe legiuni, apoi unitățile auxiliare, nu invers (cazul capitolelor al III-lea și al IV-lea); în cadrul capitolului al V-lea, ultimele două segmente puteau fi tratate separat, poate într-o diviziune în care religia militarilor să nu fie analizată doar te matic, ci și cronologic. Totuși, în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
revistă a manifestărilor religioase (formele în care divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu consecvență în fiecare analiză, care astfel devine un studiu complet. Volumul a doilea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
temerară, pe care autorul a dus-o la bun sfârșit. Deși sunt repertoriate doar monumentele care conțin inscripții, analizele propriu-zise folosesc și monumentele anepigrafe (reliefuri, statui, teracote etc., pentru care este citată bibliografia), pentru a avea o imagine completă. În cazul cultului mithraic analiza se bazează pe 181 reliefuri (54 cu inscripții), 26 de statui (trei cu inscripții), patru teracote la care se adaugă alte 47 de inscripții (altare, baze de statui, coloane votive etc.). Subcapitolul dedicate „cultelor siriene și palmiriene
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
31 de statui, 16 reliefuri, cinci mâini votive și nouă temple. Cultele originare din Asia Minor sunt mai slab reprezentate în Dacia, fiind ilustrate prin 42 de inscripții, 11 statui, cinci reliefuri și două temple. Situația este asemănătoare și în cazul divinităților de origine egipteană adorate în provincia Dacia, pentru care autorul a identificat 30 de inscripții, 37 de statui, două reliefuri și trei temple. Toate aceste monumente sunt analizate metodic și unitar, urmărindu-se distribuția geografică (răspândirea cultelor în localitățile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de structură ioviană cu Iupiter (în forma sa oficială - Iupiter Optimus Maximus) este, într-o oarecare măsură, expresia aceluiași fenomen. La fel, propagarea cultelor misterice este văzută ca un mijloc de integrare și control al religiilor orientale (mai vizibil în cazul mitraismului popular printre soldați, mai estompat în cazul celorlalte culte misterice, ce constituie mai degrabă un contra-model și o alternativă la religiozitatea politeismului greco-roman clasic). Printre factorii de coeziune socială sunt considerate diferitele tipuri de collegia (în special cele etnico-religioase
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
oficială - Iupiter Optimus Maximus) este, într-o oarecare măsură, expresia aceluiași fenomen. La fel, propagarea cultelor misterice este văzută ca un mijloc de integrare și control al religiilor orientale (mai vizibil în cazul mitraismului popular printre soldați, mai estompat în cazul celorlalte culte misterice, ce constituie mai degrabă un contra-model și o alternativă la religiozitatea politeismului greco-roman clasic). Printre factorii de coeziune socială sunt considerate diferitele tipuri de collegia (în special cele etnico-religioase). Lucrarea d-lui Carbó García se încheie cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
which has a striking affinity to Festus’s Breviarium in the account of Julian. The anonymous author of the epitome on the Caesars, writing in the late fourth century...” (p. 9); corect ar fi fost: „Ceva asemănător pare să fie cazul pentru notița din cronica ecleziastică a lui Ieronim, care are o izbitoare afinitate cu remarca despre Iulian din Breviarium-ul lui Festus. Autorul anonim al Epitomei despre împărați, scriere de la sfârșitul secolului al IVlea...”; p. 56: „The consuls who took office
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
serie de probleme pe care acesta le-a întâmpinat în urma analizei materialului arheologic. Din punct de vedere cronologic, limitele impuse de acesta, sec. I a.Chr.-V p.Chr., coincid cu o serie de evenimente politico-militare, lucru reflectat și în cazul produselor romane. Lucrarea prinde contur odată cu inițiativa propusă de Römisch-Germanischen Kommission de a lansa un proiect ce vizează publicarea unor serii de cataloage dedicate produselor romane din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dispunerea căilor comerciale. În urma prezentării materialului arheologic din această zonă, autorul face trimitere la o nouă problemă ce a fost sesizată și anterior, conform căreia unele dintre aceste produse romane ar reprezenta rezultatul unor cadouri cu caracter diplomatic, iar în cazul monedelor, plata unor stipendii. În capitolul al cincilea, Conclusions (341-357), autorul își expune considerațiile finale în urma analizei materialului arheologic. Aici este inclusă și o serie de Liste/Lists (p. 357-409) cu abrevierile bibliografice, abrevieri uzuale, lista localităților cu descoperiri de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]