3,105 matches
-
altă dată a altor elemente sculptate (ancadramente), în care meșterii săpaseră, din strămoșescul repertoriu, rozete, triunghiuri, linii în zig-zag. Din decorația pictată, plătită de săteni, în 1761, se păstrează și se admiră, aceea din altar, cu temele: Sf. Troiță și cetele îngerești Maria cu pruncul, flancată de arhanghelii Mihail și Gavril (pe boltă); părinții bisericii Răsăritene (pe laturile poligonului). Analiza picturii dezvăluie activitatea aici a unui zugrav, sau a unor zugravi, postbrâncovenești, cu un real talent, vădit în alegerea culorilor, în
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
datată și semnată; Sfântul Mare Mucenic Gheorghe; Cuvioasa Paraschiva; Maria cu pruncul; Sfântul Nicolae; Arhanghelul Mihail), realizate în 1777, marcând, ca deobște, săvârșirea picturii murale. În altar, temei amintite, se alătură: procesiunea arhiereilor, iar pe boltă: Sfânta Treime, Maria împărăteasă, cete îngerești. Din pictura navei, cu remarcabile chenare florale, se păstrează: mucenicii, în decor pe nișe, apostolii, înșiruiti la marginea bolții; iar pe perete sud, Sf. Dimitrie. În pronaos: mucenițe iar pe plafon: Maria Orantă, Adam și Eva, cuvioșii Simion, Clement
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
cu cele ale timpanului. Absida are o boltă semicilindrică, intersectată, în planul poligonal prin intermediul unor suprafețe plane, în console. Numai pereții și bolta altarului au rămas aparenți. Temele iconografice ale absidei sunt: Sfânta Troiță, Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gavriil cu cete îngerești ; Năframa Veronicăi; pe pereți: arhidiaconul Laurenție; Viziunea patriarhului Petru al Alexandriei; procesiune de arhierei. Autorul picturii este talentatul zugrav Simon de la Alba Iulia. Restaurarea bisericii rămâne o sarcină de viitor, cu rezultate deosebit de avantajoase pentru înfățișarea sa de ansamblu
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
decor de arcade, iar nașterea bolții, reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se, ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfașoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii. În absida, altarului: Sfânta Treime, cete îngerești, Jertfa lui Avraam, Botezul Domnului (perete nord), și procesiunea arhiereilor. Prin lucrările de aducere a pereților în faza inițială, adică a bârnelor aparente, ar ieși la iveală, desigur, noi date, nu numai în ceea ce privește istoria monumentului, ci și arhitectura, în
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
cel care și-a ucis părinții este lovit de diavol cu o secure. Alt registru conține următoarele scene: „Gheena cea împuțită”, „Tartaru” „Scrâșnirea dinților” și „Viermi neadormiți”. În registrul superior al peretelui sudic, se află imaginea lui Moise care conduce cetele de neamuri spre tronul de judecată al lui Iisus. Popoarele sunt identificabile prin inscripții: „jidovi”, „turci”, „nemți”, „tătari”, „frânci”. În pronaosul bisericii din Desești, pe peretele de vest, deasupra intrării - vizaviz de reprezentarea lui Iisus Judecător - este pictată Maica Domnului
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
console, și margini traforate, stâlpi ciopliți, după modelul crucilor din cimitir. Sfântul Altar este pictat în întregime, pictură pe pânză aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele teme iconografice: Sfânta Troiță, cete îngerești, prooroci în medalioane (la registrul de naștere al bolții), jertfa lui Avraam, (pe timpanul de vest), sfinți părinți, monahii Eftimie cel Mare, Cosma, Sf. Sava, ce amintesc tradiția mănăstirii. Tot în Sfântul Altar se găsesc două inscripții, în litere
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
alternând coloritul grena, roșu și bej; în partea de jos, dincolo de intrări, ,cuviosul Alexie omul lui Dumnezeu” și Cuvioasa Paraschiva. În altar decorul pictat este alcătuit din: imaginea lui Isus în potir; părinții bisericii răsăritene; pe boltă, Sfânta Troiță și cete îngerești; pe timpanul de est, Maria și arhanghelii Mihail și Gavril. La ieșirea din sat, cărarea străbate un peisaj minunat, către culmea înaltă de 1353 m a masivului calcaros. De sus se deschide perspectiva spre Trascău, Bedeleu, Râmeț, Muntele Mare
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
scene se află medalioane în care sunt pictați martiri și ierarhi, seoarate printr-o bandă cu elemente decorative florale aurite. În semicalotele absidelor laterale sunt pictate două scene importante: „Coborârea Sfântului Duh” și „Înălțarea Domnului”. Pe pereții turlei sunt reprezentate Cetele Îngerești suprapuse pe două registre. Bolta altarului este dominată de „Maica Domnului cu pruncul pe tron însoțită de patru arhangheli”, sub care se derulează scenele „Patimilor”, iar la baza absidei Sfinții Ierarhi. Singurele picturi originale păstrate sunt "capetele lui Iisus
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
chipuri de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior fiind zugrăviți: Maria Orantă, Sf. Duh. Programul iconografic al altarului îl alcătuiesc temele: Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie 40 de zile”; proorocul Ilie. Pictura tâmplei (pe peretele despărțitor) este dispusă
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
ultimele secole, se practică și este cunoscut ca cel mai reprezentativ obicei, cel mai impresionant spectacol și una dintre cele mai impresionante și valoroase creații populare românești. Este cea mai importantă manifestare folclorică din cadrul obiceiurilor de Rusalii. Ritualul îndeplinit de ceata călușarilor traduce o necesitate omenească, oferă simbolic explicații coerente la anumite aspecte ale vieții individuale și sociale. Obiceiul călușarilor are un rol esențial în desfășurarea normală a vieții din comunitate. El sustrage și protejează comunitatea împotriva agresiunii ielelor, făcând din
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
în existența și prezența pe pământ, între Strodul Rusaliilor și Rusalii, a "Rusaliilor", ființe supranaturale, deosebit de agresive și periculoase pentru oameni cât și pentru animale, deoarece ele nu acționeaza în mod individual ci în grup. De aici constituirea călușarilor în ceată, ei fiind nedespărțiți pe toată perioada Rusaliilor. Călușarii trebuiau sa-i apere pe oameni de "iele", pentru ca aceștia să nu se îmbolnăvească, și, în același timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor, erau "luați
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
a preotesii, făr de alte cheltuiale bani 30 de florinți vonași. Pomeani gospodi erei popa Elie, preoteasa Ioana, Niculae, Andreiu, erei Ion, erei Florea, Floare, Maria, Vasile, Maria. Gheorghie zu(grav), Crăciun (ugrav)”. Iconografia altarului prezintă următoarele teme: Sfânta Troiță, cete îngerești, proorocii mesianici, în medalioane, delimitate prin decor de flori în cupe; arhidiaconi și arhierei; pe spatele tâmplei Jertfa lui Avram, în decor de copaci. Proscomidiarul este de fapt o laviță, pictată cu florile din decorația murală, prinsă de perete
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
în picioare, dintre care 3 restaurate: cula Glogoveanu, cula Cornoiu și cula Cartianu aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. În esență, culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de cârjali, tâlhari turci din Vidin. De regulă, culele, care aveau o formă de turn cu 3-4 caturi, erau prevăzute cu metereze de unde se trăgea cu armele în orice parte a curții. În beci se afla fântâna. Scara către etajele
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
tema Judecății de Apoi, într-o suită de scene mărunte cu caracter de miniatură. Scenele încadrate în chenare dreptunghiulare sunt dispuse în registre suprapuse. Peretele nordic înfățișează figura centrală a Judecății, Iisus Hristos reprezentat în mandorlă și înconjurat de numeroase cete de apostoli, patriarhi, cuvioși, mucenici și „neamuri ale pământului”. Pe peretele vestic, în dreapta este redat raiul, mai jos iadul cu chinurile sale, iar în stânga figurează o scenă mai rară, cunoscută sub denumirile de „roata lumii”, „fortuna labilis”, sau în erminii
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
regiune "Agri Decumates" (teritoriile Decumates), o denumire de origine necunoscută. Unii au tradus expresia cu „cele zece cantoane”, dar nu este cunoscut ale cui erau cantoanele. Frontiera romană exterioară fortificată (limesul) din jurul zonei Germania Superior a fost numită „Limes Germanicus”. Cetele războinice de alemani au trecut frecvent limesul, atacând Germania Superior, și s-au deplasat în Agri Decumates. Ca o confederație, din secolul al V-lea, alemanii s-au stabilit în Alsacia și s-au extins în Podișul Elvețian, precum și în
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
părțile laterale ale bolții naosului erau zugrăvite scene din Noul Testament cum ar fi "Cina cea de taină" sau "Sărutarea lui Iuda". Pe bolta pronaosului se distingea "Jerfa lui Avram", în timp ce în altar se aflau zugrăvite "Sfânta Treime", "Preamărirea Fecioarei" și cete îngerești. Realizată în timpul preotului Gherasim Grigore, în anul 1832, prin analogie cu biserica dispărută din localitatea învecinată Cornești, pictura a fost realizată de către zugravii Porfirie și Leon, ambii reprezentanți ai școlii de la Feisa.
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
scene din viața Domnului nostru Isus Cristos, Maica Domnului sau Cina cea de Taină iar pereții altarului sunt împodobiți cu scene precum Jerfa lui Avram, Punerea în mormânt, Sfinți Ierarhi, Sf. Petru în timp ce bolta altarului este decorată cu Sfânta Treime, cete îngerești, Maica Domnului cu Pruncul, Sfinți Arhangheli și Evangheliști. Unul din clopotele aflat în clopotnița alăturată bisericii poartă următoarea inscripție: ""Haec campana est fusa in oppidum Retteg, 1761"."
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
(la fel ca și Cetele din satele înconjurătoare) reprezintă o tradiție recunoscută în zona Făgărașului ce este prezentă în majoritatea satelor (vezi de exemplu la Comăna). În jurul acestui obiceiul gravitează viața socială a satului în preajma sărbătorilor de Iarnă. Ceata de Feciori se formează în ajunul
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
(la fel ca și Cetele din satele înconjurătoare) reprezintă o tradiție recunoscută în zona Făgărașului ce este prezentă în majoritatea satelor (vezi de exemplu la Comăna). În jurul acestui obiceiul gravitează viața socială a satului în preajma sărbătorilor de Iarnă. Ceata de Feciori se formează în ajunul zilei de Sfântul Nicolae (în seara zilei de 5 decembrie), și durează până în seara zilei de Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). În acest interval, Ceata este responsabilă de organizarea diverselor activități de divertisment pentru
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
gravitează viața socială a satului în preajma sărbătorilor de Iarnă. Ceata de Feciori se formează în ajunul zilei de Sfântul Nicolae (în seara zilei de 5 decembrie), și durează până în seara zilei de Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). În acest interval, Ceata este responsabilă de organizarea diverselor activități de divertisment pentru tineretul satului, și nu numai: jocurile, balurile, diverse mese festive, etc. Toate aceste activități au reguli bine stabilite și un calendar strict. Ceata de Feciori se formează în ajunul zilei de
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie). În acest interval, Ceata este responsabilă de organizarea diverselor activități de divertisment pentru tineretul satului, și nu numai: jocurile, balurile, diverse mese festive, etc. Toate aceste activități au reguli bine stabilite și un calendar strict. Ceata de Feciori se formează în ajunul zilei de Sf. Nicolae. Toți feciorii neînsurați din sat se strâng într-o locație de comun acord aleasă și aleg prin vot Vătaful Mare din acel an. Vătaful Mare, liderul Cetei, este ales prin
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
un calendar strict. Ceata de Feciori se formează în ajunul zilei de Sf. Nicolae. Toți feciorii neînsurați din sat se strâng într-o locație de comun acord aleasă și aleg prin vot Vătaful Mare din acel an. Vătaful Mare, liderul Cetei, este ales prin vot de către feciorii neînsurați din sat. La vot nu pot participa copiii (cei cu vârsta sub 18 ani) și nici cei care sunt căsătoriți. De obicei sunt unul sau mai mulți candidați pentru funcția de Vătaf, iar
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
un bilet numele celui pe care îl votează. Vătaful mic nu este ales, el este propus de către Vătaful Mare. După ce acesta își alege Vătaful Mic, întreabă în mod tradițional: Cine stă după mine?", cu sensul de " Cine participă la formarea Cetei alături de mine?". Cei care doresc să se alăture Cetei își manifestă această dorință, urmând ca dintre aceștia să fie desemnați cei care îndeplinesc celelalte roluri din Ceată. Spre deosebire de alte sate din zona Făgărașului, Ceata de la Lisa este formată doar din
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
mic nu este ales, el este propus de către Vătaful Mare. După ce acesta își alege Vătaful Mic, întreabă în mod tradițional: Cine stă după mine?", cu sensul de " Cine participă la formarea Cetei alături de mine?". Cei care doresc să se alăture Cetei își manifestă această dorință, urmând ca dintre aceștia să fie desemnați cei care îndeplinesc celelalte roluri din Ceată. Spre deosebire de alte sate din zona Făgărașului, Ceata de la Lisa este formată doar din feciori - în ceată nu sunt și fete. Acestea participă
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
mod tradițional: Cine stă după mine?", cu sensul de " Cine participă la formarea Cetei alături de mine?". Cei care doresc să se alăture Cetei își manifestă această dorință, urmând ca dintre aceștia să fie desemnați cei care îndeplinesc celelalte roluri din Ceată. Spre deosebire de alte sate din zona Făgărașului, Ceata de la Lisa este formată doar din feciori - în ceată nu sunt și fete. Acestea participă la diverse evenimente organizate de Ceată ca și invitate ale feciorilor, dar nu au obligațiile și responsabilitățile acestora
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]