11,436 matches
-
și amplificate de radiație luminoasă are la bază experimentul efectuat de Popp F. A., când a demonstrat că activitatea mitotică a emisiei biofotonice și/sau pulstonice, în contextul noii teorii a lungimii de undă critice de 260 nm, ce inițiază diviziunea celulară, dar și o emisie a radiației mitogenetice determină creearea unui câmp electromagnetic din domeniul microundelor în ghidul de undă cilindric circular, cum se demonstrează în această lucrare [Botez-Donțu, 2005]. Distribuția câmpului electromegnetic în ghidul de undă circulară pentru aceste noi
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
a) în secțiune transversală (telofaza); b) secțiune longitudinală. Curenții de deplasare și cei superficiali formează astfel contururi închise separate pentru modul de propagare TE01. Constanta de atenuare (este un câmp electromagnetic de foarte înaltă frecvență, ce se produce în membrana celulară, ca manifestare a disipării puterii, de fapt o atenuare a unei unde, ce se propagă în tot ghidul de undă circular) a acestui mod de propagare scade proporțional o dată cu creșterea frecvenței. Această proprietate a favorizat dezvoltarea studiului teoretic și experimental
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
are loc de la un subiect uman la altul (începînd de la telepatie până la terapie distală și/sau hipnoză etc.), fenomenele de (bio)energizare sau/și de energizare cu ajutorul obiectelor - fetișism și/sau ideilor spiritism etc. Efectul pulstonic constant de la nivelul membranei celulare (membrane DDM) relevat astazi [Donțu, 2005] permite înțelegerea modului în care un tip anume de energie (și implicit de informație) este transformat/transferat în alt tip de energie (substanță) prin intermediul luminii. Este cunoscut faptul că, supuse unui front pulsatoriu extern
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
termice, când au loc fenomene de vindecare (info)energetică a unor boli cu deficit de energie (precum în cazul energizării de tip criptogenetic) sau se generează efecte de ardere și ablație ale țesuturilor prin depășirea energiei necesare activării și distrucții celulare (în cazul laserului chirurgical); (b) de acțiune indirectă, la distanță, de activare/eliberare a resurselor energo-informaționale profunde, atât de necesare procesului de optimizare al transmiterii ILBE și de vindecare a unor boli de sistem (limfatic, vascular etc.). În deplin consens
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
printr-un cod bară individual al organismului omenesc, în raport cu diferite tipuri de stimuli, externi și/sau interni; 2. redobândirea stării de sănătate presupune restabilirea (info)energetică integrală a funcției dispozitivelor electronice macromoleculare organice (DEMO) începînd cu cele de la nivelul membranei celulare vii [Botez-Donțu, 2005]. În așa fel, în cele ce urmează, ne propunem ca pornind de la principiile atitudinii terapeutice din medicina ecologică și legile întâmplării [Botez, 2002] și/sau alte teorii științifice asociate acestora, să prefigurăm contribuțiile explicative, pe care pulstonica
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
trebuie considerată ea Însăși un hibrid, pentru că este compusă din două lanțuri complementare de unități elementare, numite nucleotide, reunite Într-o dublă spirală. Fiecare dintre aceste lanțuri servește drept matrice În momentul replicării care duce la duplicarea cromozomilor În cadrul diviziunii celulare. Crearea de hibrizi moleculari Între lanțuri complementare de acizi nucleici este mecanismul fundamental care asigură funcționarea genelor În cadrul celulelor (Serres și Farouki, coordonatori, 1997, p. 443). Se numește „hibridare celulară” tehnica de fuzionare și multiplicare a celulelor utilizată În studiul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În momentul replicării care duce la duplicarea cromozomilor În cadrul diviziunii celulare. Crearea de hibrizi moleculari Între lanțuri complementare de acizi nucleici este mecanismul fundamental care asigură funcționarea genelor În cadrul celulelor (Serres și Farouki, coordonatori, 1997, p. 443). Se numește „hibridare celulară” tehnica de fuzionare și multiplicare a celulelor utilizată În studiul comportamentului celulelor complexe. Hibridarea se folosește În cazul celulelor fie normale sau patologice, fie provenind de la organisme superioare. În acest articol, vom face o paralelă Între hibridarea celulară și animalele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numește „hibridare celulară” tehnica de fuzionare și multiplicare a celulelor utilizată În studiul comportamentului celulelor complexe. Hibridarea se folosește În cazul celulelor fie normale sau patologice, fie provenind de la organisme superioare. În acest articol, vom face o paralelă Între hibridarea celulară și animalele (sau plantele) transgenice rezultate din transferul unei gene sau al unei părți din ADN de la o specie la alta. În captivitate, s-au obținut diverși hibrizi prin Încrucișarea artificială dintre două specii superioare apropiate. În general, acești hibrizi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu rămâne identic de la un punct la altul al ariei de răspândire geografică și că specia nu este cu adevărat omogenă, iar genotipul nu este chiar atât de stabil cum se credea (ibidem, pp. 2319-2323). În plan experimental, În afara hibridării celulare care deja ridică probleme delicate, hibridarea omului cu o specie animală este de neconceput din punct de vedere etic. S-a semnalat totuși că, În 1897, la Vichy, o fetiță care trăia Într-o rulotă Împreună cu tatăl ei și cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de ADN, spre a se divide și a da naștere la două celule-fiice, de regulă identice între ele și identice cu celula-mamă din care au derivat, conținând o aceeași informație genetică pe care aceasta a deținut-o la debutul ciclului celular. În desfășurarea ciclului celular intervin, prin produșii lor, numeroase gene care asigură controlul pozitiv și controlul negativ al acestuia. În ultimul sfert de veac, au fost identificate sute de asemenea gene implicate în controlul ciclului celular normal. Cele mai importante
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se divide și a da naștere la două celule-fiice, de regulă identice între ele și identice cu celula-mamă din care au derivat, conținând o aceeași informație genetică pe care aceasta a deținut-o la debutul ciclului celular. În desfășurarea ciclului celular intervin, prin produșii lor, numeroase gene care asigură controlul pozitiv și controlul negativ al acestuia. În ultimul sfert de veac, au fost identificate sute de asemenea gene implicate în controlul ciclului celular normal. Cele mai importante dintre acestea sunt genele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
-o la debutul ciclului celular. În desfășurarea ciclului celular intervin, prin produșii lor, numeroase gene care asigură controlul pozitiv și controlul negativ al acestuia. În ultimul sfert de veac, au fost identificate sute de asemenea gene implicate în controlul ciclului celular normal. Cele mai importante dintre acestea sunt genele care dirijează sinteza unor reglatori pozitivi ai ciclului celular, a căror acțiune este legată de asigurarea progresiei acestuia. Funcționarea acestor gene în cursul dezvoltării embrionare asigură proliferarea celulară normală. Din această cauză
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
controlul pozitiv și controlul negativ al acestuia. În ultimul sfert de veac, au fost identificate sute de asemenea gene implicate în controlul ciclului celular normal. Cele mai importante dintre acestea sunt genele care dirijează sinteza unor reglatori pozitivi ai ciclului celular, a căror acțiune este legată de asigurarea progresiei acestuia. Funcționarea acestor gene în cursul dezvoltării embrionare asigură proliferarea celulară normală. Din această cauză, asemenea gene s-au numit protooncogene. După încheierea procesului organogenezei, protooncogenele sunt trecute în stare silențiată (inactivă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
implicate în controlul ciclului celular normal. Cele mai importante dintre acestea sunt genele care dirijează sinteza unor reglatori pozitivi ai ciclului celular, a căror acțiune este legată de asigurarea progresiei acestuia. Funcționarea acestor gene în cursul dezvoltării embrionare asigură proliferarea celulară normală. Din această cauză, asemenea gene s-au numit protooncogene. După încheierea procesului organogenezei, protooncogenele sunt trecute în stare silențiată (inactivă) sau funcționează la un nivel redus, bazal, de întreținere. Activarea protooncogenelor în anumite celule ale organismului pluricelular, în perioade
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
protooncogenelor în anumite celule ale organismului pluricelular, în perioade ale ontogenezei în care ele ar trebui să fie inactive, conduce la instalarea stării de transformare malignă în celula în care are loc o asemenea activare neprogramată, cu desfășurarea unei proliferări celulare haotice. Asemenea protooncogene activate în perioada în care ele ar trebui să fie nefuncționale sunt convertite în oncogene celulare, prin a căror activitate este inițiată starea de transformare malignă a celulei. Ontogeneza - dezvoltarea normală a organismului pluricelular - începe de la celula-ou
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
conduce la instalarea stării de transformare malignă în celula în care are loc o asemenea activare neprogramată, cu desfășurarea unei proliferări celulare haotice. Asemenea protooncogene activate în perioada în care ele ar trebui să fie nefuncționale sunt convertite în oncogene celulare, prin a căror activitate este inițiată starea de transformare malignă a celulei. Ontogeneza - dezvoltarea normală a organismului pluricelular - începe de la celula-ou sau zigot sub direcționarea unui riguros program genetic. Acesta implică desfășurarea proceselor de determinare și diferențiere celulară care asigură
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în oncogene celulare, prin a căror activitate este inițiată starea de transformare malignă a celulei. Ontogeneza - dezvoltarea normală a organismului pluricelular - începe de la celula-ou sau zigot sub direcționarea unui riguros program genetic. Acesta implică desfășurarea proceselor de determinare și diferențiere celulară care asigură diversitatea celulelor organismului pluricelular și edificarea organelor corpului acestuia, în procesul complex de dezvoltare embrionară numit embriogeneză. În mod normal, celulele sunt programate genetic să se dividă de un anumit număr de ori, durata de viață a celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
prin diviziune mitotică celulele cu care sunt înlocuite cele care și-au îndeplinit rolul și trebuie să-și încheie existența, acestea fiind distruse, fie din linia leucocitară, fie din linia eritrocitară. În măduva roșie hematopoietică, precum și în epitelii, rata diviziunii celulare este înaltă. Dimpotrivă, în ficat, rata diviziunii hepatocitelor este foarte scăzută. Dacă însă o porțiune din ficat este distrusă sau îndepărtată chirurgical, celulele rămase intră într-o fază de proliferare rapidă care continuă până ce regenerarea ficatului este completă, moment în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
embrionar, ceea ce face ca în ele să fie sintetizate proteine caracteristice țesuturilor embrionare, așa cum este alfa fetoproteina (AFP) sau antigenul carcinoembrionic (ACE). Astfel de proteine sunt produse în cantitate mare în cursul dezvoltării embrionare normale dar, pe măsură ce are loc diferențierea celulară, ele sunt produse în cantități din ce în ce mai mici. În anumite malignități, însă, este reluată sinteza de AFP și ACE, la niveluri incomparabil mai mari decât în celulele mature normale. Celulele maligne apar cu cea mai mare frecvență în țesuturile ale căror
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai mare frecvență în țesuturile ale căror celule se divid rapid. Așa se explică faptul că cele mai comune neoplazii sunt cele care apar în țesuturile regenerative de toate tipurile, dar în special în cele cu ritmuri rapide de diviziune celulară, precum măduva roșie hematopoietică și epiteliile dând leucemiile și, respectiv, carcinoamele epiteliale, cele mai rare fiind tumorile țesuturilor cu celule care, în mod normal au o rată mică de proliferare, cum ar fi, de exemplu celulele musculare sau care nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulă. Astfel de evenimente mutaționale condiționează tranziția celulei de la forma normală, la condiția de transformare malignă. În leucemii sunt necesare mai puține, pe când în carcinoame sunt necesare mai multe evenimente mutaționale care afectează fie protooncogenele, convertite prin mutație în oncogene celulare, fie genele supresoare de tumori sau antioncogenele care, prin produșii lor normali asigură desfășurarea normală a diviziunii celulare. În esența sa, cancerul este un proces patologic multistadial. Exemplul cel mai concludent în ilustrarea multistadială a progresiei spre instalarea condiției de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt necesare mai puține, pe când în carcinoame sunt necesare mai multe evenimente mutaționale care afectează fie protooncogenele, convertite prin mutație în oncogene celulare, fie genele supresoare de tumori sau antioncogenele care, prin produșii lor normali asigură desfășurarea normală a diviziunii celulare. În esența sa, cancerul este un proces patologic multistadial. Exemplul cel mai concludent în ilustrarea multistadială a progresiei spre instalarea condiției de transformare malignă este oferit de apariția carcinomului de colon. În concepția modernă, unii carcinogeni chimici au rolul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mecanismele de reparare a ADN sunt eficiente numai atunci când ele acționează rapid și fără erori. Efectul inițiatorilor este desăvârșit de alți agenți chimici, denumiți promotori. Promotorii nu sunt mutageni, dar pot să mimeze efectele factorilor de creștere, deoarece stimulează diviziunea celulară și expresia alterată a genelor. Pentru a fi eficient în carcinogeneza experimentală, agentul promotor trebuie aplicat după inițiator, în mod repetat, timp de săptămâni sau luni, pe când agentul inițiator trebuie aplicat o singură dată. Cei mai cunoscuți agenți promotori sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fi reprezentat de alterarea structurii ADN sau schimbarea stării de diferențiere a celulei. Gudroanele rezultate din arderea țigaretelor par a avea acțiune carcinogenă de tip promotor. Studiul fenomenului de transformare malignă este deosebit de complex și realizat la nivele diferite - molecular, celular și organismic. Era geneticii moleculare în studiul neoplaziilor a început odată cu descoperirea „oncogenelor celulare activate ce acționează dominant”(Shih și colab., 1981). Abordarea holistică, interdisciplinară, a fenomenelor din carcinogeneză, este singura care oferă noi dezvăluiri ale acestui fenomen extrem de complex
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Celulele nu mai pot evolua independent, deși nucleul lor păstrează capacitatea informațională de a dirija geneza unui organism întreg în cadrul experiențelor de clonare - proprietate numită totipotență. În stadiile ulterioare ale embriogenezei timpurii, însă, apar interdependențe complexe de nivel molecular și celular. Chiar dacă fiecare celulă are specializarea sa structural funcțională, celulele embrionului evoluează concertant, împreună, asigurându-se astfel la finalul embriogenezei edificarea normală a unui organism pluricelular. În stadiile timpurii ale embriogenezei când celulele, deși determinate, nu sunt încă diferențiate structural-funcțional, ritmul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]