6,690 matches
-
spre inovație și împlinire personală. Prezența unei influențe pozitive a educatorului în acest sens și intensificarea dezvoltării aptitudinilor creative constituie dimensiuni de bază ale curriculumului actual. Din perspectivă curriculară, învățamântul trebuie orientat către o educație mai echitabilă și mai eficientă, centrată pe nevoile de învățare și pe dezvoltarea competențelor fiecărui elev. Noile programe școlare, manualele alternative, ghidurile metodologice, bazele noi ale relației profesorelev pornesc de la cerința structurării unui „învățamânt pentru elevul concret, iar nu unul uniform și unic pentru toți, conceput
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de informații, pe reproducerea conținuturilor și nu pe dezvoltarea capacității elevului de a judeca, de a opera independent (original) cu ceea ce învață. Alături de aceasta, autoritatea absolută a profesorului, convenționalismul metodelor de predare, rutina din conținutul și practica școlară - adică, învățământul centrat pe continuțurile programei școlare și nu pe posibilitățile fiecărui elev reprezintă „căi de limitare a inventivității și de uniformizare a personalității” (V. Löwenfeld). În școala convențională, exista o sărăcie a situațiilor de învățare, în care elevul interacționează cu informația despre
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
program, curs de antrenament creativ, cât și al interesului crescut, necondiționat specific vârstei elevilor pentru activitățile practice, aplicative. Un alt motiv de alegere a acestei arii curriculare de aplicabilitate pentru desfășurarea antrenamentului creativ este cel reprezentat de obiectivele specifice ei, centrate pe formarea de competențe și însușiri creative. Astfel disciplina opțională propusă oferă posibilitatea gândirii și realizării unui veritabil antrenament creativ. Presupune formarea unui grup creativ, sau mai bine-zis considerarea clasei de elevi, adică grupului educațional, ca un grup creativ. Copiilor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
decât achizițiile pozitive. Astfel, în legătură cu Reforma, nu vom menționa ceea ce ar putea fi considerat ca negativ, anume războaiele religioase, ci doar aporturile pozitive, toleranța recunoscută pe termen lung ca valoare. Putem, evident, să ne imaginăm o lectură care s-ar centra doar pe non-va-lori, pe eșecuri, pe ororile istoriei. Ar fi instructiv, dar deprimant. Își are acest demers locul într-o carte de sociologie? Materia primă a sociologului nu se limitează la "terenul" care îl înconjoară. Faptele istorice sunt și ele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
limbaj riguros, împrumutând de la Platon și Aristotel noțiuni și instrumentele reflecției. Euharistia devine "transsubstanțiere" și mai târziu, la Luther, "consubstanțiere". Deci, se vrea susținerea dogmei prin rațiune și se dorește o dialectică impecabilă pentru acest demers. Dar această rațiune este centrată pe Dumnezeu. Ea folosește la confirmarea credinței și nu la contestarea ei, ca mai târziu. Ea pregătește omul, afirmă contemporanii, pentru a primi Cuvântul și în acest scop pune la lucru gândirea, trezește inteligența, ascuțește spiritul. Celebra formulă a Sfântului
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
narațiunile, cu modul în care sunt prezentate, cu motivul pentru care sunt comunicate și cu modul în care este trăită experiența narativă. Aceste exigențe narative sunt conectate cu semantica, atentă la studiul fabulei, sintaxa, preocupată de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe calculator preferă narațiuni multinivelare. La nivel discursiv media pot genera diferite moduri
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
explicit sau implicit și în alte societăți sau perioade de foarte mulți cercetători, de la Spencer la Dilthey, de la Marx la Weber sau de la Spengler la Toynbee. În prezent, analize orientate în mod explicit pe chestiunea schimbării culturale și sociale, fie centrate pe alte societăți, fie la nivel intersocietal, regăsim de exemplu la Schwartz (1992), Friedman (1994), Featherstone (1990; 1995), Sztompka (1996), Inglehardt (1997), Rochon (1998) ș.a. De fapt, aproape întreaga literatură care caută să ofere o viziune înglobantă, sintetică, asupra evoluției
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
caută schimbarea numai a anumitor valori (exemplu: politice, economice) și lăsarea altora intacte; d) revoluția totală care presupune schimbarea completă a întregului sistem, a întregii structuri de valori și de diviziune a muncii. Ca trăsătură generală, rebeliunea tinde să fie centrată pe indivizi mai degrabă decât pe instituții și e orientată spre trecut, în vreme ce revoluția e centrată pe instituții și orientată spre viitor. Collins (1992) arată că succesul unei revoluții depinde de o serie întreagă de elemente: lipsa de capacitate funcțională
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care presupune schimbarea completă a întregului sistem, a întregii structuri de valori și de diviziune a muncii. Ca trăsătură generală, rebeliunea tinde să fie centrată pe indivizi mai degrabă decât pe instituții și e orientată spre trecut, în vreme ce revoluția e centrată pe instituții și orientată spre viitor. Collins (1992) arată că succesul unei revoluții depinde de o serie întreagă de elemente: lipsa de capacitate funcțională sau paralizia statului, lupta între facțiuni rivale ale elitei, prăbușirea disciplinei și lipsa organizării forțelor armate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identității, în următoarele trei capitole ne vom concentra direct asupra conceptului și a câmpului teoretic aferent, urmărind să arătăm apoi care e calea pe care o vom urma în analiza empirică. Primele două capitole 14 din cele ce urmează sunt centrate mai degrabă pe întrebările "ce este?", "care sunt elementele componente?" și "cum se formează?" identitatea, în vreme ce în cel de-al în treilea 15 vom defini identitatea socioculturală și vom vedea "cum poate fi studiată". CAPITOLUL 3 PARADIGME 1 ASUPRA IDENTITĂȚII
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
imaginată În general, Barth este considerat a fi unul dintre cei care schimbă perspectiva asupra identității datorită faptului că mută accentul de pe concentrarea pe elemente ale culturii (substanță și conținut) și abordare emică pe cogniție și abordare etică. În loc să se centreze pe determinismul structural (structuralismul și funcționalismul erau încă dominante în acea perioadă), el acordă atenție sporită cognițiilor actorilor sociali: hetero- și auto- atribuirii. Identitatea nu este un fenomen care este generat și are loc în interiorul unei societăți, ci în procesul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
temperatura de 10800 C la care se ține tot 30 min. Tiparul se răcește apoi până la 400 C și la această temperatură se așează în fața creuzetului încălzit la 80-1000 C. Apoi se așează în creuzet bara (pastila) de titan, se centrează și se fixează vârful electrodului de Wolfram, se echilibrează cu contragreutatea centrifuga verticală și apoi se armează arcul prin 36-38 de rotații și se imprimă centrifugii o forță de 200 G la început. Se etanșează apoi camera centrifugii și se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
nu mai puțin interesantă care ține de parlamentarism, concentrându-se asupra aplicării acestuia la nivelul instituțiilor internaționale. Există o vastă literatură de specialitate privind organizațiile internaționale, analiza acestor structuri suprastatale fiind concentrată pe multiplele și diferitele dimensiuni care le definesc. Centrate pe modul de organizare și de funcționare, pe scopuri și rol sau pe liantul care stă la baza acestor asocieri voluntare, abordările analitice din domeniu scot în evidență aspecte specifice care, fiecare în parte, pot fi considerate elemente predominante ale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
general de analiză a cadrului juridic privind dimensiunea parlamentară a unor organizații internaționale. De asemenea, este delimitat foarte clar universul de analiză, sugerând din start o rigoare pe care însuși subiectul o impune: componenta parlamentară a organizațiilor internaționale. Analiza este centrată pe regimul juridic al parlamentarismului, reliefarea compatibilității cu dreptul internațional public și poziționarea adunărilor parlamentare în dreptul internațional văzut prin prisma normativității internaționale. Prima parte a cărții este deschisă de unele considerații privind dreptul parlamentar, de o analiză a principalelor democrații
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
este un principiu ce guvernează relațiile dintre doi sau mai mulți actori (individuali, organizaționali, statali, suprastatali) ce isi fundamenteaza deciziile și acțiunile pe valori și principii democratice. Adrian NĂSTASE Prefață Lucrarea de față analizează componenta parlamentară a organizațiilor internaționale, temă centrată pe regimul juridic al parlamentarismului, reliefarea compatibilității cu dreptul internațional public, poziționarea adunărilor parlamentare în dreptul internațional văzută prin prisma normativelor internaționale. Prima parte a lucrării, Dimensiunea parlamentară statală și influențele acesteia asupra politicilor internaționale, tratează evoluția noțiunii de parlament și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cooperare cu parlamentele regionale ale Comunităților Economice și parlamentele naționale sau cu alte organe deliberative ale statelor membre UA, dar acest lucru se întâmplă rar. Realitatea este că PAP, fiind vocea din Africa, nu a reușit să urmeze o abordare centrată pe oameni, care să contribuie la realizarea unor rezultate tangibile pentru majoritatea populației. Există suspiciunea că UE este unul dintre actorii care își impune asupra oamenilor și culturii africane propria înțelegere a principiilor democratice. Acest lucru a devenit evident la
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
instituții desemnate constituțional care permit edictarea de măsuri obligatorii de politică publică, această permisiune fiind dată în numele cetățenilor și care trece dincolo de structura guvernamentală responsabilă cu formularea acestor măsuri. Valoarea acestei definiții reflectă faptul că responsabilizarea și atribuțiile nu se centrează exclusiv pe adoptarea legislației ci și pe probleme mai complexe în ceea ce privește legitimizarea, consimțământul și autoritatea de putere publică. Instituțiile legislative au caracter multifuncțional, numărul funcțiilor, importanța și întinderea acestora, dar și ordonarea lor fiind lăsate la latitudinea dispozițiilor constituționale. Clasificarea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
model elitist, tehnocratic. Încă de la început, o formă distinctivă a reprezentării interesului a ajuns să fie evidentă în structura instituțională a Comunității Europene. Obiectivul a fost acela de a forma o combinare de tehnocrați benevoli și grupuri economice de interes centrați pe a construi coaliții transnaționale în vederea susținerii politicilor europene 309. Faptul că CECO a funcționat fără autoritate politică directă a condus la dezvoltarea acestor coaliții. Datorită viziunii tehnocratice, au existat multe opinii conform cărora nu există nici un fel de previziune
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
statele membre. Totuși, Consiliul rămâne organul desemnat să facă previziuni în conformitate cu cerințele constituționale ale statelor membre care vizează implementarea alegerilor directe. Atribuțiile adunării, așa cum reies din prevederile tratatului sunt strict consultative iar din această cauză, negocierile privind Adunarea s-au centrat pe structura acesteia și mai puțin pe prerogativele sale. A fost acordată o mare importanță apărării intereselor naționale stipulate în tratativele de negociere, iar suveranitatea parlamentelor naționale a fost slab evidențiată 311. Adunarea Comună nu a fost nici direct aleasă
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
instituții desemnate constituțional care permit edictarea de măsuri obligatorii de politică publică, această permisiune fiind dată în numele cetățenilor și care trece dincolo de structura guvernamentală responsabilă cu formularea acestor măsuri. Valoarea acestei definiții reflectă faptul că responsabilizarea și atribuțiile nu se centrează exclusiv pe adoptarea legislației ci și pe probleme mai complexe în ceea ce privește legitimizarea, consimțământul și autoritatea de putere publică. Instituțiile legislative au caracter multifuncțional, numărul funcțiilor, importanța și întinderea acestora, dar și ordonarea lor fiind lăsate la latitudinea dispozițiilor constituționale. Clasificarea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
proces (relațional, material, mental, verbal, behavioral sau existențial) are anumiți participanți și are loc în anumite circumstanțe; * interpersonala (propoziția că schimb) se axează pe structuri de mod care exprimă un înțeles interacțional și relații sociale; * textuala (propoziție ca mesaj) este centrată pe structuri tematice care exprimă organizarea mesajului. De asemenea, o influență deosebită în conturarea cadrului teoretic al semioticii sociale a venit din partea grupului de analiză critică a discursului (Teun van Dijk 1977, 1985; Norman Fairclough 1989). Analiza critică a discursului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
jocului "de-a cubul rubik" -, reflectă entropia ridicată care se ascunde în această reprezentare relaționala. * Dualitatea dintre fetele vizibile și cele invizibile atrage atenția asupra necesității trecerii dincolo de un nivel de suprafață textuala (modelul lui Zellig Harris 4 sau paradigmă centrată pe limbă, menționată de Allesandro Duranti 5). Ne propunem să pătrundem în interiorul cubului rubik discursiv pentru a construi un model abstract al interpretării discursurilor pe care Van Leeuwen (2005: 94) le-a definit drept "cunoașteri construite social ale unor aspecte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
menționate mai sus: IMAGINE asemănare, analogie, similitudine Grafică imagini, desene Optică oglinzi, proiecții Perceptuală date senzoriale, aparente Mentală vise, amintiri, idei, utopie Verbală metafore, descrieri Echivocul semantic, care a fost observat în actul definirii imaginii, provine și din varietatea domeniilor centrate pe studiul imaginii: * epistemologia (1. semiotica tradițională și semiotica socială; 2. epistemologia transcendentala: I. Kant, E. Cassirer, G. Bachelard, G. Durând). I. Kant ancorează percepția empirica într-o înțelegere categoriala, judecățile de experiență subordonând orice dat material unor concepte (Wunenburger
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
modul (prin comportament, simboluri și comunicare, van Riel 1995: 73) în care organizația se exprimă, se dezvăluie sau se etalează în relație cu actorii externi (Vlăsceanu 2003: 21). Dacă identitatea corporativa este asociată cu modelarea favorabilă a impresiilor altora, fiind centrată pe simboluri, identitatea organizațională se axează pe trăsături centrale și relativ permanente ale organizației, fiind centrată pe șine (van Riel 1995; Vlăsceanu 2003; Coman 2009). Thierry Libaert și André De Marco (apud Coman 2009: 214) includ în cadrul identității organizaționale, ansamblul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
dezvăluie sau se etalează în relație cu actorii externi (Vlăsceanu 2003: 21). Dacă identitatea corporativa este asociată cu modelarea favorabilă a impresiilor altora, fiind centrată pe simboluri, identitatea organizațională se axează pe trăsături centrale și relativ permanente ale organizației, fiind centrată pe șine (van Riel 1995; Vlăsceanu 2003; Coman 2009). Thierry Libaert și André De Marco (apud Coman 2009: 214) includ în cadrul identității organizaționale, ansamblul de caracteristici fizice, concrete ale unei organizații (cifre de afaceri, tip de activitate, număr de filiale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]