3,731 matches
-
să-mi permiteți în încheiere să-mi exprim gândurile și prin intermediul poeziei, rostind în fața dumneavoastră "Omagiu": Cât vom lucra grădina istoriei pe lume Și cumpăna luminii cât o vom ține dreaptă, Vom înălța un cântec aducător de faptă Și vom cinsti părinții care ne dau un nume. Cât vom avea în palma acestor zări albastre O patrie de inimi s-o punem temelieNe va uni un cântec, etern de vitejie Și vom jura credință pe câte-s ale noastre. Cât fagurii
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
partid, în vederea îmbunătățirii muncii de partid din Centrul Universitar, Dosar 4, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, filele 232-256. 46 Ibidem, fila 248. 1 Iată cum vedea comunistul Ceaușescu noul model, omul nou, în 1971: "Comunistul trebuie să fie cinstit, curajos, demn, să lupte cu ardoare pentru adevăr, pentru dreptate și libertate. El trebuie să iubească munca, să depună eforturi și să se preocupe continuu de dezvoltarea proprietății socialiste de stat și cooperatiste, să pună pe prim plan interesele poporului
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vârsta noastră, un dar al vieții și al sorții să poți citi o carte care se deschide cu aceste cuvinte ale dascălului național Nicolae Iorga: "Știe să moară pentru țară numai acela care a știut să trăiască pentru dânsa!". Așadar, cinstind autorul, care și-a trăit viața in slujba României, să-i citim volumul, exclamând împreună cu Tudor Arghezi: "Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!". Ion Brad, Scriitor, poet, ambasador O COMPLETARE BINEVENITĂ LA VOLUMELE "Pagini din diplomația României" Colegul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
zile venea ploaia nu mai intram la adăpost. Stăteam în ploaie cu capul ridicat și cu gura larg deschisă pentru a-mi intra picăturile de ploaie în gură. În toată existența mea m-am simțit legat de pământ și am cinstit pe agricultorii harnici. Am cules spice în urma secerătorilor; băteam fasolea pe țoale mari, întinse la pământ apoi culegeam cu mare atenție toate boabele împrăștiate. Acum, când văd cum pământul este batjocorit, pământul bun pe care îl avem, mă doare inima
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de a pune în lumină unele personalități ale biologiei românești și universale. Am organizat cu studenții de la Biologie, în cadrul cursului de Evoluționism, 15 ediții ale Simpozionului - „Personalități ale biologiei românești și universale”. Am încercat să-i determin pe studenți să cinstească pe marii oameni de știință și să știe să-i prezinte în orice ocazie. În acest sens am publicat peste 40 de articole de istoria biologiei. În octombrie 1979 am revenit la Facultatea de Biologie, ca șef de lucrări, ca
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
el și vorbește: Mulțumesc, Dinule! Da, îmi mulțumești și apoi pa și pusi. Dar la mine nu te gîndești? Ești obligat, Dinule. Omenia obligă. De ce, mă rog, ți l-am făcut eu? Căprioara pleacă și Dinu aleargă. Doctorul tocmai se cinstea cu un vin roșu, împreună cu un amic. Are piciorușul rupt spune acesta. Lasă-l la mine, am eu grijă... Eu mă grăbesc. Du-te, Dinule! Băiatul reface drumul pe întuneric. Are vedenii și mereu se vede urmărit de căprioară. Zînica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui Radu (Mihnea) voievod...Domn al Tării Moldovei. Am dat, am întărit și am asigurat părinților, egumenului și întregului sfânt sobor al cinstitei mănăstiri de la Chalke, lângă Constantinopol...prin care se dă mănăstirea domnească ce se află lângă târgul Iași, cinstită întru numele făcătorului de minuni ierarhul Nicolae.” Din stăpân, în stăpân mănăstirea Aron Vodă a ajuns în stăpânirea Patriarhiei Constantinopolului. Urmările acestor treceri s-au văzut, mărite Spirit, în cursul anilor ce au urmat. - Stai să vezi. La 30 iunie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
către mănăstirea Socola este cel din 25 mai 1707 (7215), prin care „Eu, Pavăl biv căpitan, mărturisesc cu acest adevărat zapis al meu precum eu...am dat danie svintei mănăstiri Socolii...o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor.” Cum vezi, cinstite căutătorule de comori, exista deja un „Deal al Călugărițelor”. Dacă șirul călugărițelor se perinda la Socola de cel puțin o sută cincizeci de ani, cum să nu fie și un Deal al Călugărițelor? Am găsit printre zapisele domnești unul al
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Spirit, că din nou se pomenește despre „meșterșug”(tertip, viclenie, vicleșug) sau stăpânire „cu asupreală” din partea unor fețe bisericești. - Nu mai este o noutate. Iar noi am mai vorbit despre asemena fapte, pe care le socotim ca fiind mai puțin cinstite din partea cuvioșiilor lor. - Ai dreptate, mărite Spirit. Poate că ar trebui să judecăm mai cu îngăduință întâmplările de altădată. Si apoi mă întorc și zic: „Pentru un păduche nu dai cojocul pe foc.” - Crezi că mai avem de ce zăbovi aici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița, Mălaiul, Alivanca, și poate în mai multe părți, pasca. Am menționat aceste frumoase datini, unele vechi de nu se știe când, altele de la Hristos spre vremea noastră, iar altele din simțul nostru de a cinsti neamul și eroii noștri. ȘCOALA ȘI ACTIVITATEA PÂNĂ LA ARMATĂ După ce tata a lăsat povara greutăților anilor care au urmat pe umerii șubrezi ai mamei, care avea să se zbată ca apa de maluri pentru rezolvarea lor, în toamna aceluiași an
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Am făcut un popas de vreo oră la Gârceni, unde aveam neamuri, și unde, în mijlocul satului, la drumul mare, avea loc hora obișnuită pe la noi. Am așteptat în căruță, cu hățurile în mână, până când tata a dat ocol pe la rude, cinstind câte un pahar de rămas bun. Nu-și imagina, cred, că era vorba de ultim rămas bun. Am urcat apoi dealul acoperit de o pădure bătrână și am coborât de partea cealaltă a pantei, spre gara de la Băcești. Am așteptat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nevricoși. Vom fi scăpat de ea, când străzile noastre vor fi mai puțin zgomotoase, când oamenii vor vorbi mai puțin și mai așezat, când politicienii vor reuși prin inteligență ceea ce azi reușesc (iluzoriu) prin stricta valorificare a bojocilor. Ca să fiu cinstit, ideea că o astfel de pers pectivă e încă foarte îndepărtată mă irităă Ura ca mod de viață Mânia e omenească. Poate fi și divină. Se vorbește de „sfântă mânie“, de furia zeilor, de Iisus izgonindu-i cu biciul pe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cincizeci de copii, strînși în fața porții principale a catedralei din Dijon, l-au ars pe Moș Crăciun. Nu era vorba de o distracție populară, ci de un gest simbolic. Moș Crăciun a fost jertfit prin ardere de tot. Ca să fim cinstiți, minciuna nu poate trezi sentimentul religios la copil și nu este în nici un caz o metodă de educație. Alții n-au decît să zică și să scrie ce vor ei și să facă din Moș Crăciun contra ponderea Moșului cu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de zodie, și cum buhaiul Plugușorului e făcut din coadă de cal, iată-l compatibil și cu ziua de astăzi, În plină zodie a Taurului... À propos: dacă aș fi tătar, stând la umbra tuiului - tot coadă de cal - aș cinsti un cumâs<footnote id=”33”><băutură slab alcoolică, obținută prin fermentația lacto-alcoolică a laptelui de iapă/footnote>... În sănătatea calului. Toate acestea, deși el n’are decât un „cal putere“, adică trei sferturi de kilowatt, cu care poate fi deopotrivă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
există cineva care dăruiește dezinteresat, doar să aibă cui: Soarele. Acum mă grăbesc să-i Înapoiez inspiratei gazde jaloanele pe care mi le-a Împrumutat pentru aceste câteva minute; altminteri risc să-și piardă răbdarea prietenul care vrea să mă cinstească cu o vodcă... „Milenium“, 1 aprilie 2000, ora 15,50 53. De-a cârtița Societățile primitive folosesc pentru numele lor termenul care definește omul. O demonstrează și pe la noi o minoritate negricioasă. Dar În limbi evoluate, precum a noastră ori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru care abia secolul al XVII-lea avea să lămurească circulația sanguină, deși aceasta era de două milenii o preocupare constantă a medicinii... Deh! Era bine de cunoscut căci, spre deosebire de animal, omul lovește În semen, sângerându-l... după care Îi cinstește, excesiv chiar, hoitul... Dar nu bigotului, fie termenul cu ghilimele căci ideea de dogmă e deopotrivă cunoscută și de știință, mă adresez; oricum, acela nici nu mă asultă. À propos de audiență, și mărturisesc că În această relație am ales
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
antichității, păgâne dar supuse dictonului dura lex, sed lex, legii, bune sau rele, a vremii: Un general, Gheorghe, care refuză să onoreze, conform legii vremii, simbolul statului pe care era chemat să-l servească - Împăratul - pe motiv că nu poate cinsti idoli; 40 de soldați care refuză lupta, căci nu-și pot ucide aproapele... și mă opresc aici doar pentru că „vorba lungă e sărăcia omului“. Cu toții au fost „martirizați“ ca delincvenți, nu ca creștini, de o Romă care, În toleranța ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu mult mai realistă prin sacrificiile sale În care zeii ar fi căpătat grăsimea, iar enoriașii carnea... Știu, căci tocmai pusesem lăbuța În Europa, sătulă de interminabilele tămâieri și purificări - un fel de a vinde castraveți grădinarului - cu care era cinstită zeița Bastet - așa mă chema pe atunci - pe care le-am răbdat În Egipt. Iar asta doar pentru biocâmpul meu zeiesc și plăcerea de a mă cățăra, inclusiv pe soclu. Nu și pe altar... - Vezi tu, Moti, e vorba de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
odihnească și pe care-l purta în suflet ca pe însuși ființa sa, era refacerea granițelor Țării, aducerea înapoi a teritoriilor ocupate cu forța de Rusia Sovietică, redresarea economiei, înlăturarea tuturor acelora care aduceau prejudicii Țării, ordine în Țară, muncă cinstită pentru fiecare și un trai mai bun pentru tot poporul român și nu în ultimul rând, refacerea și înzestrarea armatei, scutul de apărare al patriei și poporului român. Din momentul în care armata sovietică a ocupat, sub amenințarea forței, Basarabia
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă și le cinstește cu oarece creițari, cu o gustărică formată de regulă din pită cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi aduce și un blid cu ștucuri de hencleș. Sucăcițele se servesc cu bucurie și trec
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
intrat ! U iu, U iu iu ! * Poftiți ! Intrați fără frică, Nu ni-i podeaua de sticlă, Dar nici tină sau noroi! Vă primim cu drag la noi! U iu, U iu iu ! între acestea nănașii cu mirele sunt primiți și cinstiți de socrii mici, cărora le cere mireasa. Cererea o face unul din cei mai chipeși prieteni ai mirelui, sau nașul însuși, recitând orația colăcelului : Bună dimineața cinstiți nuntași, Tânărul nostru-mpărat De dimineață s-o sculat, Fața albă și-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-n brațe, plângând poartă pe pruncul ei mult iubit, Și-l arată lumii toate, că-i Domnului dăruit. Iată ceata cea cerească, ca să cânte a venit Cu cîntare îngerească, nașterea i-a preamărit. Tuturor folos să fie, tuturor care-l cinstesc, Iar la noi veșnic să fie mila Domnului Ceresc! Steaua cu slavă mare Steaua cea cu slavă mare care astăzi ne răsare, Steaua povățuitoare cu raze strălucitoare. Iisus cel ce ne va paște, din Maria azi se naște. În ieslea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prima dragoste. În 1903 am ajuns profesor de istorie-geografie la liceul "Laurian" din Botoșani, iar în 1919 prefect al județului. Legăturile sufletești cu satele copilăriei, îndrumarea ce am primit în universitate de a prețui locurile alese ale patriei și a cinsti memoria oamenilor aleși m-au hotărât, cu prilejul aniversării a 50 de ani [eroare, n.n.] de la moartea marelui poet, să inițiez o sărbătoare deosebită. Deci s-a făcut la teatrul local o adunare cu cuvântări, recitări, cântice, iar apoi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
i-a telefonat lui G. Călinescu, care i-a confirmat că se consideră "un ostaș al partidului." Era perioada în care PMR se dumirise că, vorba lui Chișinevschi, "nu poți construi numai cu oameni care au doar calitatea că sunt cinstiți, trebuie să fie și pricepuți." Ca și cum una ar exclude pe cealaltă! D e regulă, când o aniversezi pe Baba Rada, nu-i spui decât lucruri plăcute; uiți, sau te prefaci că uiți, că-i și leneșă, bârfitoare, știrbă, nespălată. Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
suedezi în anul 1620. Unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai dinastiei Vasa, regele Gustav al II-lea Adolf (1611-1632), acel geniu militar, care pentru acțiunile militare temerare, încununate de mari succese a fost supranumit "Leul Nordului", a voit să cinstească numele înaintașului său și în acest scop a poruncit să se construiască un vas extraordinar, care să primească numele fondatorului acestei familii Vasa. Motivația era justificată. Gustav Vasa (1523-1560) era conducătorul care a reușit să scoată Suedia de sub dependența daneză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]