3,278 matches
-
după unele date cu caracter științific, vine de la cuvântul "boz" o plantă care se pare că creștea din abundență în zona actuală a comunei Bozovici. Printre localnici mai circulă legenda potrivit căreia, la umbra tufelor de boz pășteau oile unui cioban bătrân și orb. Acesta a coborât cu tot avutul lui de la Poiana Pădijel și le-a spus fiilor care-l duceau de mână: "Taică, aici să vă așezați, că urșii și lupii nu vin ca să vă omoare oile". Epoca străveche
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
și în prezent așezările "sezoniere", în termeni locali colibe care servesc exclusiv la creșterea animalelor. Multe din aceste așezări sunt acum în stare avansată de degradare, fiind și părăsite. În perioada interbelică erau și așa numitele "colibe mutătoare", folosite de ciobani și în general crescătorii de vite. Dacă în deceniile trecute, aceste colibe aveau tendința de a se permanentiza, acum la început de mileniu trei, nu mai prezintă același interes din partea localnicilor. Un motiv este faptul că tinerii nu sunt atrași
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
rând și înfricoșător ! Tot din vremea cu prinți și prințese este și aceasta legendă : Se spune că în acele vremuri fermecate, în sat trăia o fată superbă ! Această fată a fost trimisă de către părinții ei la pădure să ducă mâncare ciobanului care păzea oile! A plecat față, a ajuns la cioban, om bătrân și urât, care, cucerit de frumusețea fetei, a încercat să o violeze ! Față s-a speriat și a luat-o la sănătoasă prin pădure, iar ciobanul se ținea
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
este și aceasta legendă : Se spune că în acele vremuri fermecate, în sat trăia o fată superbă ! Această fată a fost trimisă de către părinții ei la pădure să ducă mâncare ciobanului care păzea oile! A plecat față, a ajuns la cioban, om bătrân și urât, care, cucerit de frumusețea fetei, a încercat să o violeze ! Față s-a speriat și a luat-o la sănătoasă prin pădure, iar ciobanul se ținea după ea. Au alergat mult, au alergat, dar în locul numit
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
ducă mâncare ciobanului care păzea oile! A plecat față, a ajuns la cioban, om bătrân și urât, care, cucerit de frumusețea fetei, a încercat să o violeze ! Față s-a speriat și a luat-o la sănătoasă prin pădure, iar ciobanul se ținea după ea. Au alergat mult, au alergat, dar în locul numit "Cracu Fecii" bătrânul a prins-o și a violat-o, iar după aceea a ucis-o ! Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Eftimie Murgu se ridică la
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
apropiat oraș este Municipiul Caransebeș, situat la 20km spre Timișoara. Accesul spre obiectivele turistice se poate dace astfel: -spre Muntele Semenic și Stațiunea Trei Ape, pe Drumul Județian; -spre Muntele Tarcu și Muntele Mic, prin poteci neasfaltate, dar practicate de ciobani aflați în transhumanta (și drumuri forestiere); -spre Stațiunea Băile Herculane, prin DE 70, care traversează localitatea Sadova Veche; Pe langă legăturile mai sus menționate, o altă cale de acces o reprezintăcea feroviară, gară Sadova Veche fiind amplasată pe traseul Timișoara
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
apoi (după 1952) în raionul Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, ea a absorbit și comuna vecină Măgura, si a revenit la județul Dâmbovița. Zootehnia este ocupația predominantă, se cresc oi, vaci, porci și păsări pentru consum propriu. Bezdedenii sunt ciobani renumiți fiind găsiți cu turme în Bucegi. "Ciobănia" este o meserie respectată și foarte veche. De asemenea se cultivă pentru consum propriu porumb, cartofi, varză, fasole, etc. Se lucrează în general fără mijloace mecanizate. Pomicultura este practicată de aproape toată lumea
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
lui Mihai Viteazul, care pentru vitejia lui și a oștenilor lui secui au fost împroprietariți in această zonă. Prezența voievodului în această zonă este reală deoarece a construit o biserică în satul vecin Bărbuleț. Mihai Viteazul a dăruit moșii familiei ciobanului Ploaie întemeind orașul Ploiești. Cercetătorul dr. Mailat a consemnat într-un articol că rădăcina Puch, conform unui dicționar german înseamnă scobitură sau găvan, deci Pucheni este o așezare situată într-o scobitură. Primul munte de lângă Pucheni se numește Găvana, de la
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
ar trage de un oarecare Badea: „numele satului Bădeni ar veni de la o legendă, care spune că pe șesul Bahluiului era o luncă, iar locuitorii din satul Zagavia își trimiteau oile la păscut în această luncă. Fratele mai mic al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord -est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului s-au descoperit silexuri din
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
de slavi, blocați aici în drumul către Balcani din cauza fortificării Dunării de către puterea bizantină. Ferocitatea primului val de năvălitori a determinat populația daco-romană să se retragă în regiuni mai ferite, fapt care a cauzat pierderea numelui antic al râului. Între ciobanii din Carpați, care coborau pe valea Ialomiței pentru a ierna oile în Bărăgan sau în Dobrogea, râul era cunoscut sub numele de "Gălbinița" sau "Galbenul", având la bază același principiu descriptiv care a dat naștere și numelui de origine slavă
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
identificată mai târziu cu zeița greacă Artemis. Era înfățișată ca o femeie strălucitor de frumoasă, purtată printre nouri într-un car de argint. Zeiță a lunii, este cunoscută pentru numeroasele sale aventuri amoroase. Cel mai faimos dintre iubiții săi este ciobanul Endymion. Alte aventuri ale i îi includ pe Zeus, care i-a dăruit trei fiice, și Pan, care i-a dat o turmă de boi albi. Unele surse povestesc că leul nemean, care a căzut pe pământ din lună, este
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
tatăl său, Helios, este fratele Selenei. Eos, zorii zilei, care este faimoasă pentru numeroasele sale aveturi amoroase, este sora Selenei. Seducerea lui Endymion este idila care îi aduce Selenei cea mai mare parte din faima sa. S-a îndrăgostit de ciobanul Endymion și l-a sedus în timp ce acesta dormea într-o peșteră. Unele versiuni spun că Endymion era rege sau vânător, și nu cioban. Din dragostea celor doi s-au născut 50 de fiice, dintre care una era Naxos. Deoarece Selene
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
este idila care îi aduce Selenei cea mai mare parte din faima sa. S-a îndrăgostit de ciobanul Endymion și l-a sedus în timp ce acesta dormea într-o peșteră. Unele versiuni spun că Endymion era rege sau vânător, și nu cioban. Din dragostea celor doi s-au născut 50 de fiice, dintre care una era Naxos. Deoarece Selene nu era profund îndrăgostită de Endymion, ea l-a rugat pe Zeus să îl lase pe el singur să își decidă soarta. Zeus
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
Literatura clasică abundă cu legende despre aventurile amoroase cu zei și bărbați și povești despre copiii rezultați din aceste idile. Poveștile despre Naiade pot lua forma unora cu scop moralizator, cu sfârșituri nefericite. Naiada Nomia s-a îndrăgostit de un cioban chipeș, pe nume Daphnis. El i-a răsplătit dragostea cu neloialitate, iar ea i-a răsplătit trădarea prin orbirea lui. Naiadele unui izvor din Bithynia s-au amorezat de Hylas (însoțitorul lui Heracles) și l-au atras în apele lor
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile. În sezonul rece mai ales, vulpile se apropie foarte mult de gospodăriile oamenilor aflate la marginea satului, intrând
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
de copii mai mici, care dau după ele cu jăpălici de salcie, o moștenire străveche păstrată încă în Apuseni, obicei ritualic de forțare a vitalității și norocului. Niciodată aici oile nu se mână cu bâta, ca în alte părți, măcar că ciobanii de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru și Pavel sau imediat după această dată în imaș se face rugăciune la Cruce, după care preotul vizitează măcar una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
unui șef: "Iavdi", "Kuartsi", "Siru", "Boro", "Chara", "Giazi", "Vula". În adaptare turcească: "Ertim" ("Ertem" „virtute”); "Çor"; "Yula"; "Külbey"; "Karabay"; "Tolmaç"/"Dilmaç" ("Tilmats" conf. cronicarului evreu Iosef ben Gorion din sec. X) („tălmaci”); "Kapan" („capcană”; dar "kaban" „haină scurtă”); "Çoban"/"Çaban" („cioban”). Potrivit lui împăratului Constantin al VII-lea, principii pecenegi au fost (în epoca izgonirii): în Ertim, " Baiçamid" (citește /bai-cea-mid/), apoi "Yavdı" (citește /iav-dî/); în Çor: "Küghel", apoi "Küerçi"/"Kürekçi" („vâslaș”); în Yula: "Korkut"-han, apoi "Kabukșın" (citește /kabukșîn/; „scoarță de copac
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
de 26 octombrie. Negeia satelor Marga și Șiroca este Ispasul, în ziua de 17 mai. Numele satului de reședință Godeanu ar veni după spusele localnicilor de la Godin, un strămaoș căra s-ar fi ocupat cu creșterea vitelor, cu apicultură, pomicultura. Ciobanul Godin ar fi avut 5 copii pe nume Godin, Dragomir, Mladin, Nicolae și Gheorghe. Astfel numele acestora sunt cele mai frecvente nume de familii care se găsesc în Godeanu : Godin, Dragomirescu, Mladin, Nicolaescu și Gherghinescu. Din spusele bătrânilor reiese că
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul, coada calului, pelinul urzică, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii. Ciupercile comestibile întâlnite frecvent pe locuri
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
lasă oarecum derutați, neoptând pentru unul din ei. Dragomir din Orboiești, cel aflat în sfatul domnesc în calitate de mare spătar, între 13 august 1541 și 25 martie 1545, iar intre 1554-1557, în calitate de mare vistier, a pribegit o vreme din pricina domnului Mircea Ciobanul, care i-a tăiat doi frați, pe marele stolnic Dragu și pe marele spătar, Stroe. Mai avea un frate, pe marele logofăt Tudor. În 1554 era solul lui Pătrașcu cel Bun pe lângă principele Transilvaniei. După moartea lui Pătrașcu cel Bun
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Mai avea un frate, pe marele logofăt Tudor. În 1554 era solul lui Pătrașcu cel Bun pe lângă principele Transilvaniei. După moartea lui Pătrașcu cel Bun, la sfârșitul anului 1557, împreună cu soția sa, Neacșa, pribegește din nou (la domnie revenind Mircea Ciobanul pentru a treia oară), în Transilvania. Apoi nu se mai știe nimic despre el, dar soția se mai află acolo încă prin 1566. Celălalt Dragomir din Cepturile, frate cu Toma din Pietroșani, cel de-al doilea ctitor al mănăstirii, care
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
exploatările forestiere de pe Domeniile Coroanei și ale Societății Aicler. În 1951 a început construirea hidrocentralei de la Bicaz, ceea ce a determinat schimbări profunde în structura populației din comună. Odată cu ridicarea fabricii de ciment de la Bicaz (1950) și, mai târziu, la Tașca, ciobanii de odinioară, muncitorii forestieri și o parte din tineret au învățat meserii noi pentru a deveni electricieni, strungari, forjori etc. Astăzi locuitorii comunei au următoarele ocupații:
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
Mardisch". Prima mențiune este din 1373, prvind numirea unui preot, Michael de Ardesch. În 1516, cu ocazia primului recensământ, localitatea este menționată ca o comună liberă aparținând de Scaunul Șeica, având 40 de capi de familie (gospodării), trei văduve, un cioban, un morar și un învățător. Pe harta din 1532, întocmită de Johannes Honterus, localitatea era menționată ca fiind cea mai mică din Scaunul Șeica, cu numai 35 de capi de familie. Deși primul învățător este menționat într-un document din
Moardăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301720_a_303049]
-
de venit pentru locuitorii din zonă. De asemenea, în Tilișca încă se face brânză de oaie. Aici se mai produc și cojoace ciobănești, din piele de oaie, lungi până la calcâi, fără mâneci și neornamentate, purtate cu blana în interior de ciobani când urcă cu oile la munte. Totuși, acestea nu se mai fac manual ci mecanizat. Perimetrul localității Tilișca este locuit încă din preistorie. Prima atestare documentară datează din anul 1366. În anii 1957-1958 a fost descoperită pe dealul Cățânaș o
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]