4,383 matches
-
lung și dureros; tratate la timp, aceste mituri pot regresa. De aici rezidă necesitatea unei intervenții terapeutice continue. Ce este un mit? Un mit este o reprezentare mentală schematică; o simplificare a realității având un caracter subiectiv; o utilizare de clișee care elimină ceea ce este profund emoțional și reține vizibilul, superficialul. De ce se recurge la ele? Răspunsurile sunt următoarele: pentru că un mit este un mijloc de luptă împotriva anxietății produse de insuficienta cunoaștere a situației; creează impresia securității; disculpă; servește ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Frenkel-Brunswik etc.), subiecții rasiști „posedă trăsături psihologice «stabilizate», reperate prin chestionare, interviuri și teste de personalitate” (Lemaine și Ben Brika, 1994, p. 198). Presupusa personalitate rasistă este alcătuită din elemente diverse: etnocentrism, antisemitism, „fascism”, conservatorism, stil cognitiv rigid („gândire În clișee”, ceea ce presupune că diferitele prejudecăți sunt legate Între ele) etc. Personalitatea autoritară și așa-numitapersonalitate „antidemocratică”, aproximativ asimilate una cu cealaltă, sunt puternic corelate cu etnocentrismul. Aceste trăsături de personalitate provin dintr-o primă modelare prin educație și sunt roadele unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
artistic, cel al poeziei, scriitorul francez Victor Segalen a Încercat o experiență decisivă a interculturalității, pe care a conceptualizat-o pornind de la două noțiuni: Exotismul și Diferitul. Segalen se străduiește mai Întâi să purifice prima noțiune, eliminând orice asociere cu clișeele tropicale sau coloniale (palmieri, cămile, caschete coloniale, hamacuri etc.), și, practicând o critică uneori destul de severă la adresa scriitorilor care au abordat, mai de aproape sau mai de departe, această noțiune (printre care Chateaubriand, Loti, Claudel), Își enunță propria concepție: „Să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
societății moderne, concentrând trăsături și contradicții esențiale ale psihologiei omului modern. Rezistențe culturale și influența minorităților În anii ’20, În momentul inventării sistemului de consum de masă, În Statele Unite tinerețea a Început să devină un fetiș demn de admirație, un clișeu. Ca În cazul oricărei fotografii, cei pe care Îi reprezintă nu se recunosc Întru totul. Conformitatea, promovată de heralzii acestei forme de cultură, va da naștere contestărilor. Cele două tipuri ideale ale tânărului și femeii (sau ale copilului și menajerei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reducerea cognitivă a rasismului la o prejudecată irațională. În urma cercetărilor asupra „personalității autoritare”, a apărut tendința de a atribui manifestările de discriminare sau de afirmare a inegalității rasiale unei minorități de indivizi „de rasă albă” dotați cu o „gândire În clișee”, legată de tulburări de personalitate care, se presupunea, ar explica iraționalitatea „prejudecăților” lor. Era un mod de a vedea În rasism o trăsătură proprie subculturii patologice a unei minorități albe de purtători presupuși ai unor prejudecăți superioare ca număr și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
evoluați” sau la „prea puțin evoluați”, de la imperfectibili sau „necivilizabili” la „degenerați” și alți purtători de „tare” sau defecte presupuse ereditare, de la „indezirabili” la „neasimilabili”, de la „inferiori din punct de vedere biologic (sau genetic)” la „vieți fără valoare de viață” (clișeu al limbajului nazist) (Fredrickson, 1988). În fața acestei nesfârșite perindări de categorisiri ale alterității inferioare sau de temut, ce putem face? Să acceptăm diversitatea și să lucrăm pe segmente, pe domenii particulare, fără a Încerca să ieșim din această paradigmă? Sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1860), Théorie des sentiments moraux, trad. fr., Paris, Guillaumin (prima ediție engleză: 1759). Φ CETĂȚENIE, Comunitate, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), FRATERNITATE, LAICITATE, NAȚIUNE Stereotiptc "Stereotip" Folosit inițial În domeniul tipografic pentru a desemna o matriță de plumb destinată realizării unui clișeu, termenul de „stereotip” este aplicat, În 1922, În științele umane de către Walter Lippmann, care voia să descrie printr-o metaforă opiniile preluate de-a gata și imaginile rapid elaborate. Acesta desemnează În mod obișnuit o primă reacție, de obicei primară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de „stereotip” este aplicat, În 1922, În științele umane de către Walter Lippmann, care voia să descrie printr-o metaforă opiniile preluate de-a gata și imaginile rapid elaborate. Acesta desemnează În mod obișnuit o primă reacție, de obicei primară, un „clișeu”, mediatizat prin limbaj, influențat uneori În mod „subliminal” sau asociativ și care poate fi astfel activat automat de către un subiect X În raport cu toate tipurile de indivizi, grupuri sau obiecte, pe baza Înfățișării lor, a unor idiosincrasii, a semnalării apartenenței lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Însă modul cum s-a produs ea nu face cinste, absolut deloc, unui guvern care a tot vorbit și, de multe ori, a părut a și acționa în numele liberalismului. Am început însă prin a menționa ceea ce am numit, cu un clișeu al ultimilor trei ani, lupta împotriva economiei subterane. Și n-am început astfel degeaba: prin măsura luată, dincolo de efectele în rândurile electoratului fidel, guvernul liberal a făcut și un prim pas hotărât spre a-i obliga pe cei cu profesii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
în râpe ale logicii, preferând monologul înflăcărat dialogului și argumentației reci. S-a văzut astfel încă o dată că, telenovelistic spus, mintea e mai slabă decât inima. Așa se face că, în fierbințeala polemicii, intelectualii au preluat, lansat și repetat adesea clișee ce deplasau sistematic discuția dintr-un plan în altul, evitând vreo posibilă concluzie sau blocând complet dialogul. Eu mă voi mulțumi să enumăr aici câteva din acele clișee, pe care le-am remarcat la adversarii președintelui, fiindcă (presupun) mi-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
face că, în fierbințeala polemicii, intelectualii au preluat, lansat și repetat adesea clișee ce deplasau sistematic discuția dintr-un plan în altul, evitând vreo posibilă concluzie sau blocând complet dialogul. Eu mă voi mulțumi să enumăr aici câteva din acele clișee, pe care le-am remarcat la adversarii președintelui, fiindcă (presupun) mi-a venit mai ușor să văd paiul din ochiul altora. Îmi vine în minte mai întâi obsesiva repetare a ideii că Traian Băsescu n-are cum să fie mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Gorbaciov ar fi fost pus la colț. Ce perestroika, ce glasnost, ce deschidere spre Occident? Gorby a fost secretarul general al PCUS! Cum să ai încredere în el? Doar nu s-a născut nici el din spuma mării! Un alt clișeu cu pretenții de raționalitate e cel de minimalizare a actului de condamnare a comunismului, în urma raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Se acceptă că da, desigur, condamnarea comunismului a fost un lucru bun, numai că Traian Băsescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
structură omogenă, ci una alcătuită din elemente dominante și dominate sau din elemente centrale și periferice, însă o poziționare dominată nu este în mod necesar și periferică, în vreme ce una periferică este întotdeauna dominată. V. configurație, discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CLIȘEU. Repetarea mecanică, lipsită de interes și de spirit inventiv, a unui model, este considerată clișeu sau șablon. Cu o accepție relativ similară circulă și termenii stereotipie și stereotipism, definiți, în sens restrîns, ca repetarea mecanică a unei forme, ca urmare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
periferice, însă o poziționare dominată nu este în mod necesar și periferică, în vreme ce una periferică este întotdeauna dominată. V. configurație, discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CLIȘEU. Repetarea mecanică, lipsită de interes și de spirit inventiv, a unui model, este considerată clișeu sau șablon. Cu o accepție relativ similară circulă și termenii stereotipie și stereotipism, definiți, în sens restrîns, ca repetarea mecanică a unei forme, ca urmare a lipsei de originalitate, prin care se pierde prospețimea formulării și se banalizează exprimarea. Este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a unei forme, ca urmare a lipsei de originalitate, prin care se pierde prospețimea formulării și se banalizează exprimarea. Este demn de observat că parametrul frecvenței unui element în discurs nu constituie o condiție indispensabilă a apartenenței acestuia la categoria clișeelor. De exemplu, cuvinte precum la, mama, este, azi etc., deși frecvente în discurs, nu pot fi considerate clișee; clișeizarea presupune utilizarea unui element care nu spune nimic nici despre sine, nici cu referire la altceva, însă acest element, aproape vid
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exprimarea. Este demn de observat că parametrul frecvenței unui element în discurs nu constituie o condiție indispensabilă a apartenenței acestuia la categoria clișeelor. De exemplu, cuvinte precum la, mama, este, azi etc., deși frecvente în discurs, nu pot fi considerate clișee; clișeizarea presupune utilizarea unui element care nu spune nimic nici despre sine, nici cu referire la altceva, însă acest element, aproape vid semantic, o dată pronunțat, își justifică funcția comunicativă, pentru că nimic din ceea ce apare în comunicare nu este întîmplător sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu referire la altceva, însă acest element, aproape vid semantic, o dată pronunțat, își justifică funcția comunicativă, pentru că nimic din ceea ce apare în comunicare nu este întîmplător sau inutil, din perspectiva vorbitorului și a intenției sale de interacțiune; în acest sens, clișeul are uneori rolul de a facilita o comunicare optimă. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, clișeul este apreciat diferit în funcție de tipul de discurs și de stilul căruia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perspectiva vorbitorului și a intenției sale de interacțiune; în acest sens, clișeul are uneori rolul de a facilita o comunicare optimă. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, clișeul este apreciat diferit în funcție de tipul de discurs și de stilul căruia îi este atribuit discursul. Astfel, dacă pentru discursul beletristic, folosirea clișeului indică de obicei lipsa de imaginație, în discursul administrativ (al formularelor, în primul rînd) reprezintă o notă definitorie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a n a l i z a d i s c u r s u l u i, clișeul este apreciat diferit în funcție de tipul de discurs și de stilul căruia îi este atribuit discursul. Astfel, dacă pentru discursul beletristic, folosirea clișeului indică de obicei lipsa de imaginație, în discursul administrativ (al formularelor, în primul rînd) reprezintă o notă definitorie. Ca atare, există două etape ale analizei: 1) identificarea clișeelor și 2) aprecierea lor din perspectiva discursului în care sînt cuprinse. V.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stilul căruia îi este atribuit discursul. Astfel, dacă pentru discursul beletristic, folosirea clișeului indică de obicei lipsa de imaginație, în discursul administrativ (al formularelor, în primul rînd) reprezintă o notă definitorie. Ca atare, există două etape ale analizei: 1) identificarea clișeelor și 2) aprecierea lor din perspectiva discursului în care sînt cuprinse. V. frazeologie, limbă de lemn, stereotipie. AMOSSY - HERSCHBERG 1997; FILLOL 2000; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COD. Din punctul de vedere al teoriei comunicării, codul este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de cercetători în formularea unor termeni mai preciși și mai expresivi. Dintre aceștia amintim: asociație metaforică, element metaforic, expresiune metaforică, idiotism; paremiologie, proverb, zicătoare, expresie perifrastică, locuțiune; ansamblu frazeologic, expresie, unitate frazeologică; expresie figurată, grup sintactic stabil; izolare; expresie idiomatică, clișeu, îmbinare de cuvinte sudate, îmbinare stabilă, perifrază, perifrază proverbială, idiom, expresie frazeologică, locuțiune frazeologică, frazeologism. Eterogenitatea opiniilor exprimate în cadrul demersului teoretic, privitoare la descrierea criteriilor de definire și clasificare a frazeologismelor, de delimitare a acestora în raport cu alte unități (cuvînt, sintagmă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cercetători, antrenarea frazeologismelor în discursul public actual se face mai ales prin destructurarea și restructurarea acestora. Contribuțiile recente pe terenul frazeologismelor, care aparțin clasei "discursului repetat", au urmărit descrierea și tipologia modificărilor unităților frazeologice în diferite tipuri de discurs. V. clișeu, discurs repetat. PHILLIPPIDE 1894; IORDAN 1975; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DSL 2001; BUSSMANN 2008. MB FUNCȚII ALE LIMBII. Considerat în general, cuvîntul funcție semnifică, pe de o parte, "îndeplinire a unui rol, a unei activități" și, pe de altă parte, "rol, activitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
specifice: 1) absența complementului de agent din structurile verbale pasive; 2) substituția formelor verbale personale prin forme verbale impersonale; 3) nominalitatea, constînd în predominanața numelor substantive (abstracte); 4) determinare nominală frecventă (prin intermediul adjectivelor, în special); 5) terminologie nespecifică; 6) prezența clișeelor și a sloganurilor; 7) opacitate referențială; 8) ritualizarea limbajului. Dar caracteristica de bază a discursului politic, mediatic, administrativ, birocratic constă în repetitivitatea faptelor de limbă, fenomen pe care a n a l i z a d i s c u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Să revenim și la anul, cu forțe sporite (Augustin Buzura) În spațiul românesc, limba de lemn a fost studiată după 1990, o puternică înrîurire exercitînd lucrarea lui Fr. Thome, La langue de bois, tradusă în limba română în 1993. V. clișeu, frazeologie, stereotipie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LIMBĂ FUNCȚIONALĂ. O limbă nu se manifestă în comunicare ca un mod unic și invariabil de a vorbi, ci prin modalități diversificate și mereu înnoite, iar uneori intens particularizate. Fiecare dintre aceste modalități se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
negativ care reprezintă matematic nivelul de probabilitate. De aici rezultă coeficientul de specificitate și, astfel, se constată că gradul de specificitate și coeficientul evoluează în același sens. V. lexicometrie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO STEREOTIP. Relația strînsă dintre termenii stereotip și clișeu are rădăcini etimologice: în secolul al XIX-lea, în tipografii, se practica "stereotipia" sau "clișajul" pentru reproducerea în masă a unui model fix. W. Lippmann introduce lexemul stereotip în circuitul metalimbajului din științele sociale într-un eseu din 1922 pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]