15,554 matches
-
procesului de elaborare a P.M.R.I. Figura 30. Cei trei piloni ai Strategiei de Implicare a Părților Interesate 8.1.1. Informare și comunicare Punctul forte al pilonului de comunicare aferent P.M.R.I. Ciclul II include o prezență online și digitală mai puternică în comparație cu cele din Ciclul I. Elementul central al comunicării online este reprezentat de site-ul web https://inundații.ro/, dezvoltat pentru a informa publicul larg nu numai cu privire la cel de-al 2-lea ciclu de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
evaluată într-un viitor Studiu de Fezabilitate deoarece această zonă a fost analizată utilizând integral date din Ciclul 1. Se recomandă utilizarea unui model 2D care să utilizeze date hidrologice actualizate. În imaginile de mai Jos se poate vedea o comparație între limitele de inund abilitate din scenariul de bază comparativ cu limitele de inundabilitate post proiect. *) Figura 4: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% *) Figura 3 - Graficul de atenuare în acumularea Remetea la 1% și 0,1% *) Figura
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
principală apare pe râul Strâmba, în urma simulării modelului hidraulic rezultând că debitul amonte de confluența cu râul Mureș scade de la valoarea de 78 mc/s la valoarea de 38 mc/s. În imaginea de mai jos se poate observa o comparație între limitele de inundabilitate din scenariul de bază și limitele de inundabilitate post-proiect. Se poate vedea că hazardul la inundații este considerabil redus și implicit și riscul asociat. *) Figura 4: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% *) Figura
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
exercitării activității, care reprezintă și baza de calcul al pensiilor, descurajează magistrații să ocupe poziții de conducere sau execuție în instanțele superioare. Acest aspect se datorează faptului că, la momentul pensionării, aceștia vor fi supuși unei taxări mai accentuate în comparație cu colegii lor care au beneficiat de indemnizații mai reduse. ... 60. În forma legii supusă inițial controlului de constituționalitate se propunea un nivel de impozitare de 15%, care, însă, a fost considerat neconstituțional de Curtea Constituțională pentru că norma care
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
de claritate/previzibilitate, în condițiile în care legiuitorul nu a înțeles să reglementeze și întinderea stagiului complet de cotizare pentru această categorie profesională, fiind suficient de evident că aplicarea stagiului de drept comun (35 de ani) apare ca fiind injustă prin comparație cu celelalte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu și pentru care este stipulat un stagiu de cotizare mai mic. ... 67. Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale opinează că
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
a reglementărilor în toate statele membre; ... c) această propunere va consolida încrederea în sistemul fiscal european, sporind transparența și reducând oportunitățile de evaziune fiscală; ... ... 2. susține că: a) acțiunea la nivelul Uniunii Europene ar oferi o valoare adăugată semnificativă în comparație cu inițiativele individuale ale statelor membre în acest domeniu; ... b) prin implementarea unui schimb automat de informații va fi posibilă o mai bună coordonare între statele membre și o conformitate fiscală mai mare în cadrul pieței interne a Uniunii Europene
HOTĂRÂRE nr. 10 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294846]
-
conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative. Rândul 46 - se completează cu suma reprezentând impozitul pe profit determinat pentru efectuarea comparației cu impozitul minim pe cifra de afaceri, potrivit art. 18^1 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Rândul 47 - se completează cu suma reprezentând impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Acest
ORDIN nr. 206 din 11 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294776]
-
egală cu suma înscrisă la rândul 4, din care se scad suma înscrisă la rândul 5, suma înscrisă la rândul 6 și suma înscrisă la rândul 7. Rândul 9 - se completează cu suma reprezentând impozitul pe profit determinat pentru efectuarea comparației cu impozitul minim pe cifra de afaceri, potrivit art. 18^1 alin. (5) din Codul fiscal. Rândul 10 - se completează cu valoarea obținută din însumarea algebrică a sumelor reprezentând impozitul minim pe cifra de afaceri, determinate de fiecare membru, în funcție
ORDIN nr. 206 din 11 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294776]
-
au contribuit efectiv la intrarea acestuia în stare de insolvență. Prevederea din legea insolvenței nu poate anihila exercitarea de către organul fiscal a prerogativelor sale. ... 62. De altfel, reglementarea distinctă a drepturilor și obligațiilor părților în raporturile juridice fiscale, în comparație cu reglementarea procedurii generale prevăzute de Legea nr. 85/2014, este o aplicare a dispozițiilor constituționale consfințite la art. 137 alin. (1). ... 63. Dispozițiile art. 181 din Legea nr. 85/2014 nu pot fi extinse debitorilor urmăriți prin procedura fiscală, textul din
DECIZIA nr. 57 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292022]
-
majoritare și la cel al grupurilor vulnerabile la segregare școlară; ... f) contribuția la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea școlii de a genera progres social și echitate; ... g) rezultate școlare mai slabe ale elevilor care învață în contexte segregate în comparație cu rezultatele elevilor care învață în contexte incluzive; ... h) scăderea solidarității și coeziunii sociale în societatea românească. ... Articolul 6 Monitorizarea și evaluarea segregării școlare se realizează prin analiza individuală a fiecărei unități de învățământ preuniversitar începând de la nivelul structurilor
METODOLOGIE din 6 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293538]
-
și aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept.“ ... 62. De asemenea, în legătură cu reperul de comparație în vederea egalizării drepturilor salariale, determinat de nivelul unor sporuri recunoscute prin hotărâri judecătorești, este relevantă și Decizia nr. 3 din 29 ianuarie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin
DECIZIA nr. 108 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293757]
-
Raportul anual asupra pieței unice pentru anul 2021*3). Printre criteriile avute în vedere pentru selectarea acestor indicatori se numără disponibilitatea surselor de date, gradul lor de actualizare și de relevanță pentru tematicile Strategiei, precum și capacitatea acestora de a facilita comparațiile internaționale. Ca urmare, datele utilizate sunt cele disponibile în surse publice la sfârșitul anului 2023. Metodologia de analiză are în vedere, de asemenea, corespondența dintre ecosistemele definite în acest raport și activitățile CAEN Rev.2 la nivel de diviziune. *3) Annual
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
cheltuielile de cercetare-dezvoltare) și, pe de altă parte, rezultatelor (cifra de afaceri, productivitatea aparentă a muncii și valoarea adăugată). În contextul crizei prețurilor energiei electrice și a gazelor naturale, a fost adăugată și o descriere succintă a evoluției acestora prin comparație cu nivelurile europene și ale unor state din vecinătate, având în vedere efectele pe care le-au avut asupra întreprinderilor și inflației din ultimii doi ani. În final, a fost inclusă o imagine a proporției specializării verticale a ecosistemelor industriale
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
pantă de evoluție descendentă. Nivelul cel mai redus al contribuției sectorului serviciilor la PIB din anul 2011, de 42,3%, s-a produs ca urmare a impactului crizei financiare din anul 2008, care s-a prelungit mai mult în România în comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană. Măsurilor de austeritate impuse de Guvernul României, care au condus la reducerea cheltuielilor publice și o scădere a cererii de servicii, li s-au adăugat fluxurile mai reduse de investiții și de comerț exterior
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Figura 4: Valoarea adăugată brută pe activități economice (% în total VAB), 2022; Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_A10) În ceea ce privește populația ocupată*4), sectorul industrial al României deține o pondere similară cu statele din proximitatea noastră, substanțial mai mare în comparație cu media Uniunii Europene sau cu cele ale Germaniei sau Franței. Cu toate acestea, una din cinci persoane ocupate lucrează în sectorul agricol (v. Figura 5). *4) Datele privind populația ocupată menționate aici au fost extrase din Sistemul Conturilor Naționale
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
macroeconomic, piața forței de muncă suferă o serie de neajunsuri structurale. Unele dintre problemele majore ale pieței muncii din România sunt: ● Sărăcia și excluziunea socială: România are o pondere ridicată a persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială prin comparație cu statele Uniunii Europene, precum și unul dintre cele mai ridicate niveluri de inegalitate a veniturilor, în special în zonele rurale și cele urbane; ● Lipsa forței de muncă și migrația: România se confruntă cu o populație în scădere și îmbătrânire
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
un deficit de forță de muncă în unele sectoare și regiuni și reduce potențialul de creștere economică și inovare; ● Productivitate și competitivitate scăzute: Deși a înregistrat creșteri substanțiale, România are un nivel scăzut de productivitate și competitivitate a muncii în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, parțial din cauza nivelului de educație și a formării vocaționale, a investițiilor scăzute în cercetare și dezvoltare și poverii fiscale mari asupra muncii; ● Decalajele dintre competențe și cererea de forță de muncă: România are
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Figura 13). Nivelul cheltuielilor de C&D din sectorul întreprinderilor, ca pondere în PIB, este de cca. 5 ori mai mic în România. Nici sectorul public nu reușește să compenseze acest deficit, raportul cheltuielilor fiind de două ori mai redus în comparație cu nivelul mediu al Uniunii Europene. Învățământul superior atrage, de asemenea, un volum redus de fonduri de C&D, performanța sa fiind de mai mult de 10 ori mai redusă față de celelalte state ale Uniunii. Această constantă negativă a României
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
este asociat cu soldul negativ al balanței comerciale, mai accentuat în ecosistemele industriilor energo-intensive și al produselor electronice. Doar ecosistemele industriei auto și al turismului au un aport pozitiv al balanței comerciale, proporția specializării lor verticale fiind mai scăzută în comparație cu celelalte (v. Figura 19). Gradul de integrare "în amonte" a economiei României, exprimată prin raportul dintre valoarea adăugată inclusă în importuri și volumul exporturilor brute, de aproximativ 24%, se află la un nivel similar cu cel al Franței și
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
bunuri de consum intermediar, cât și bunuri de consum final al gospodăriilor, al autorităților publice sau pentru realizarea de investiții. Un astfel de indicator caracterizează "integrarea în aval" e economiei sau apropierea de verigile finale ale lanțului de valoare. În comparație cu anul 2007, al intrării României în Uniunea Europeană, cu anul 2008, când s-a declanșat criza mondială a datoriilor suverane, cu anul 2012, când efectele crizei financiare au început să se atenueze, poziția României s-a îmbunătățit substanțial în
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
final și poate prezenta un potențial mai mare de valorificare a producției. Observăm în ansamblul statelor analizate, pe de o parte, o constanță a acestor niveluri și, pe de altă parte, niveluri mai ridicate pentru Bulgaria, Polonia și Ungaria în comparație cu cele ale României. Să reținem, totodată, că Franța și Germania au niveluri similare cu cele ale României, însă economiile celor două state au cel puțin trei caracteristici importante: sunt dominante în comerțul exterior al Uniunii Europene și pe plan
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
creșterea, însă a alimentat în continuare atât deficitul comercial, cât și pe cel bugetar. Sectorul industrial deține o pondere importantă în economie, similară cu cele din statele din imediata vecinătate (Bulgaria, Polonia, Ungaria sau Cehia) și substanțial mai mare în comparație cu state dezvoltate din Vestul Europei. Totuși, agricultura are în continuare o pondere ridicată în PIB prin comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană, dar mai cu seamă în populația ocupată, care nu mai este un factor de competitivitate economică
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
pondere importantă în economie, similară cu cele din statele din imediata vecinătate (Bulgaria, Polonia, Ungaria sau Cehia) și substanțial mai mare în comparație cu state dezvoltate din Vestul Europei. Totuși, agricultura are în continuare o pondere ridicată în PIB prin comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană, dar mai cu seamă în populația ocupată, care nu mai este un factor de competitivitate economică, ci unul de adâncire a inegalităților economice și sociale. Sectorul agricol, cu potențialul său des invocat, nu are
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
acestea, am reținut ritmul în scădere al ratei investițiilor din ultimii ani, nivelul extrem de redus al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv în sectorul întreprinderilor, precum și prețurile energiei și al gazelor naturale care se află încă la cote ridicate prin comparație, cel puțin, cu statele incluse în această analiză. Gradul de integrare a economiei României în lanțurile globale de valoare, măsurată prin "integrarea în amonte"*23) și "integrarea în aval"*24) se situează la un nivel cuprins între 45% - 48%, împărțit
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice. Este la latitudinea legiuitorului să stabilească proceduri diferite și competența unor instanțe diferite pentru situații de fapt diferite, iar în aprecierea constituționalității unor norme legale nu trebuie făcută comparația cu reglementări aplicabile altor domenii. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 30 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.334/2/2019, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]