35,112 matches
-
Articolul 20 (1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvență prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condițiilor concrete de muncă. (2) Practicianul salarizat va lucra exclusiv pentru forma de organizare cu care a încheiat contract, fără a avea drept la clientelă proprie. (3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între practicianul salarizat și
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
numerar .......... lei, depuși în contul profesional .........., deschis la ........... . ... ... Articolul 4 Cota de participare la asociere 1. Cota de participare la asociere convenită de părți este: Cabinetul individual .......... - ..........%; Cabinetul individual .......... - ..........%. Aporturile prevăzute la art. 3 , aporturile în clientelă și activitatea profesională concretă au reprezentat criteriile de stabilire a cotei prevăzute la pct. 1 . ... 2. Toate cheltuielile necesare asocierii (remunerațiile pentru practicienii în insolvență salarizați, salariile, retrocedările de onorarii pentru practicienii în insolvență colaboratori, cheltuielile de întreținere, chirii, amortizări, taxe și impozite aferente
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260961]
-
presupusă individualizare a faptei, având în vedere că prevederile criticate se referă, la modul general, la toate reglementările emise de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, fără nicio diferențiere, astfel că, implicit, și sancțiunile urmează aceeași manieră, nefiind stabilite în mod concret și riguros faptele ce constituie contravenție și, corelativ, sancțiunile aplicabile. Or, normele legale în această materie trebuie să fie clare, în primul rând în privința identificării faptei ce este sancționată contravențional, iar sancțiunile trebuie să fie proporționale cu fapta ce
DECIZIA nr. 275 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262405]
-
coeziune, Fondul pentru o tranziție justă, Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, Fondul pentru azil, migrație și integrare, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize. ... 2. asigură linii directoare concrete pentru beneficiarii proiectelor în ceea ce privește modalitatea corectă de a asigura vizibilitatea, transparența și comunicarea pentru proiectele gestionate, în linie cu regulamentele europene^2. ^2 https://mfe.gov.ro/minister/legislatie/. ... Acest ghid este fundamentat de prevederile: – Regulamentului (UE) nr. 1.060/2021 al Parlamentului European și
GHID DE IDENTITATE VIZUALĂ din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262257]
-
art. 191, art. 193, art. 194, art. 196 din acest act normativ. Or, suprapunând reglementarea veniturilor proprii ale instituțiilor publice din art. 65 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 500/2002), cu sursele concrete de finanțare ale spitalelor publice, se poate concluziona că, de fapt, spitalele publice sunt instituții a căror finanțare se asigură potrivit art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 500/2002, respectiv „din venituri proprii și subvenții acordate de la
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
și, prin urmare, înțelesul din legislația fiscală, reglementat prin Legea nr. 500/2002, sau se referă la orice instituții cu privire la care legile speciale de organizare stipulează faptul că sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, indiferent de sursele concrete de finanțare. ... 50. Având în vedere scopul adoptării Legii-cadru nr. 153/2017, astfel cum rezultă din art. 1 alin. (2) al legii, de dezvoltare a unui sistem de fundamentare a politicilor salariale în sectorul bugetar și de supraveghere a aplicării acestora
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
a litigiului cu care a fost învestită instanța de trimitere există un raport de dependență, în sensul că hotărârea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o pronunță în procedura mecanismului de unificare a practicii judiciare produce un efect concret asupra soluției din procesul pendinte. În concret, sesizarea de față pune în discuție o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea fondului dedus judecății, deoarece examinarea apelului și, implicit, a acțiunii introductive relativ la incidența anexei nr. VII
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
procedurii falimentului împotriva debitorului. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că noțiunea de „pierdere în averea debitorului“ și cea de „nerespectare a planului de reorganizare“ nu sunt suficient de clare și că legiuitorul nu a stabilit criterii concrete în raport cu care judecătorul-sindic să decidă cu privire la o cerere de deschidere a procedurii generale de faliment împotriva debitorului. De asemenea, prin formularea de către administratorul judiciar a cererii de deschidere a procedurii falimentului, autorii consideră că
DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262852]
-
în scopul îndeplinirii, neîndeplinirii sau întârzierii îndeplinirii unui act care intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului. De aceea, faptei de luare de mită îi lipsește unul dintre elementele sale constitutive, dacă mituirea funcționarului nu are legătură cu exercitarea atribuțiilor concrete de serviciu. În ceea ce privește aspectul dacă dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea 78/2000, în varianta anterioară Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care reglementează o formă agravată a infracțiunii
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
realizează în scopul îndeplinirii, neîndeplinirii sau întârzierii îndeplinirii unui act care intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului. Astfel, faptei de luare de mită îi lipsește unul dintre elementele sale constitutive, dacă mituirea funcționarului nu are legătură cu exercitarea atribuțiilor concrete de serviciu. Conform art. 255 din Codul penal anterior, cele trei modalități alternative din cuprinsul elementului material al infracțiunii de dare de mită trebuie comise în scopul de a-l determina pe funcționar să îndeplinească, să nu îndeplinească ori să
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
acestor îndatoriri. Această interpretare a legii cuprinsă în decizia menționată anterior se aplică, în mod similar, și în cazul infracțiunii de dare de mită, care trebuie să vizeze un act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului, respectiv un act concret ce se înscrie în limitele competențelor sale, în conformitate cu normele care reglementează serviciul acestuia ori este inerent naturii lui. În a doua opinie, susținută de Curtea de Apel Pitești, Târgu Mureș, tribunalele Satu Mare și Vaslui (opinie minoritară), judecătoriile
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind, printre altele, măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri. Prin urmare, actul normativ cu forță juridică superioară, în temeiul căruia este emis ordinul contestat, prevede posibilitatea autorității administrative să reglementeze concret măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
și destinatarii acestor măsuri. Prin urmare, actul normativ cu forță juridică superioară, în temeiul căruia este emis ordinul contestat, prevede posibilitatea autorității administrative să reglementeze concret măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc, respectiv condițiile concrete de aplicare a acestora și destinatarii acestor măsuri, în vederea atingerii scopului pentru care respectivele măsuri sunt recunoscute. Curtea ia act că prin nota de ședință depusă la data de 4.10.2022 reclamantul a solicitat să se constate temeinicia acțiunii, precizând
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
cu amănuntul în aceeași structură de vânzare, respectiv suprafață de vânzare, care este sancționată cu amendă de la 2.000 de lei la 10.000 de lei și cu interzicerea uneia dintre cele două activități antereferite. Deși legiuitorul nu face în mod concret precizarea cui îi sunt aplicabile aceste sancțiuni, respectiv persoanei fizice sau persoanei juridice, având în vedere că prevederile unei legi, în sens general, nu trebuie interpretate și aplicate în mod disparat, ci ținând seama de conținutul întregului act normativ, Curtea
DECIZIA nr. 452 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263340]
-
în ultimul grad de jurisdicție, trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia Înaltei Curți pronunțată în procedura prevăzută de art. 476 și 477 din Codul de procedură penală să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate o are în cadrul soluționării pe fond a litigiului. Prin sintagma «soluționarea pe fond a cauzei» folosită de legiuitor
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, și rezolvarea pe fond a cauzei se verifică prin aptitudinea respectivei interpretări de a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul în care a fost formulată întrebarea prealabilă, un asemenea raport de conexitate neexistând în acele situații în care, oricare ar fi dezlegarea dată problemei de drept de către instanța supremă, aceasta nu va avea nicio
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
s-au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestora până la concurența sumei reprezentând obligațiile fiscale principale și accesoriile aferente, în sensul menținerii, ridicării sau restrângerii lor până la valoarea obligațiilor fiscale principale, nu este aptă de a produce vreun efect concret asupra soluționării acțiunii penale și/sau a celei civile în procesul penal, după cum o asemenea consecință nu poate avea nici dezlegarea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării instanței supreme, neexistând legătura obiectivă între interpretarea realizată prin intermediul mecanismului prevăzut
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
de vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii Europene, inclusiv, atunci când este cazul, prin afișarea emblemei Uniunii Europene și a unei declarații de finanțare corespunzătoare cu următorul conținut: "finanțat de Uniunea Europeană - NextGenerationEU", precum și prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg, cu respectarea prevederilor Manualului de identitate vizuală a PNRR elaborat de către coordonatorul național. Această monitorizare se va efectua cu respectarea prevederilor legislației naționale și europene incidente
GHID DE FINANȚARE din 18 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261710]
-
din 5 martie 2019, paragraful 32). Astfel, conform principiului proporționalității, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului și proporțională - adică să respecte justul echilibru între interesele concrete, pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. În vederea realizării testului de proporționalitate, urmează să se stabilească scopul urmărit de legiuitor prin măsura criticată și dacă acesta este unul legitim, întrucât testul de proporționalitate se va putea raporta doar la un
DECIZIA nr. 386 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263337]
-
expirat sau recoltarea probelor biologice. S-a arătat că prezumția legală instituită de textul invocat este una absolută, întrucât din redactarea acestuia nu rezultă posibilitatea de a fi înlăturată prin proba contrară. Prin urmare, s-a concluzionat că tipicitatea faptei concrete, în raport cu prevederile art. 336 din Codul penal, se stabilește în funcție de rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate ulterior consumului de alcool sau de substanțe psihoactive după producerea evenimentului. Într-o altă opinie, susținută de curțile
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
de drept material sau o dispoziție de drept procesual) și soluția ce urmează a fi dată de către instanță trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii“ (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Decizia nr. 11 din 2 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
camera de consiliu, și nu în ședință publică, instanța apreciază că nu toate etapele unui proces trebuie să fie publice, în accepțiunea că trebuie asigurat accesul oricărei persoane în sala de judecată. De asemenea, autorul nu a precizat în mod concret cum îl afectează lipsa publicității ședinței de judecată; dimpotrivă, lipsa publicului din sală nu face decât să protejeze drepturile fundamentale ale autorului. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
inclusiv ale altor instituții publice sau persoane juridice de drept public, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege. Accesul la bazele de date se face cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția datelor cu caracter personal și a informațiilor clasificate, condițiile concrete urmând a fi stabilite prin protocoale încheiate cu respectivele instituții publice sau persoane juridice de drept public. ... ... 3. La articolul 8, alineatul (3) va avea următorul cuprins: (3) La constatarea unor împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 188 din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263291]
-
individual de muncă cu timp parțial, respectiv obligarea la plata sporului în cuantum de 50%-75%, prevăzut de articolul unic lit. B pct. 2 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
impus de crearea condițiilor de menținere sau de dezvoltare a semințișurilor instalate; îngrijirea semințișurilor și tinereturilor naturale valoroase, prin lucrări adecvate, potrivit stadiului lor de dezvoltare; împădurirea golurilor folosind specii și tehnologii corespunzătoare stațiunii, țelurilor de gospodărire urmărite și situației concrete din teren; introducerea speciilor de subarboret/subetaj în pădurile de cvercinee, pure sau în amestec — păducel, lemn câinesc, sânger, corn, jugastru, arțar, carpen. Natura, intensitatea și felul tăierilor speciale de conservare trebuie adaptate condițiilor staționale, stării și cerințelor bioecologice ale arboretelor
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]