2,985 matches
-
care să formeze tutovenii de mâine. Dar, pentru aceasta investiția de la Bârlad trebuie să facă posibilă apariția în revista citată a lucrărilor localnicilor, a jurnaliștilor talentați, a cenacliștilor, a publiciștilor în devenire, a intelectualilor și a oricărui localnic mânuitor de condei și cuvinte. Bârlădenii au nevoie atât de revistă, dar și de oameni ai lor, gen Geo Dumitrescu la „Poșta redacției” a unei anumite reviste. * Bar-Kochba Bar - Kochba revistă național‐evreiască, apare lunar, sub conducerea unui comitet, apoi cu numărul 2
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sorin Groza, Melania Chițiga, Cătălin Obreja, Marcela Moraru ș.a. Rubricile „Debut”, „Invitații noștri”, „Palmaresuri”, „Traduceri din lirica germană”, „Gemenii” ș.a. găzduiau și condee din alte județe: Botoșani, Năsăud. * Participanții la Festivalul Național „Cântarea României” din 1986, laureați la concurusul „Tinere condeie”, unii dintre „cireșarii” de la Bârlad, coordonați de poetul Cristian Simionescu au fost cuprinși cu o selecție de poezii în volumul „Pace pentru planeta albastră”, realizată de profesorul dr. Tudor Opriș. Grupate sub genericul „Ferestre spre lume”, versurile copiilor, participanți și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
57, întâietatea revistei bârlădene, făcând și precizarea că la data apariției ei, din care făceau parte G. Tutoveanu, V. Voiculescu, T. Pamfile și M. Lungeanu, doar Tutoveanu provenea din grupul de la „Făt Frumos”, făcând legătura cu o nouă generație de condeie. Dar - spune G. Ursu, din întreg materialul publicat, se dovedește că „Florile Dalbe”, ca și „Făt-Frumos” și „Freamătul” au servit aceluiași crez al unei literaturi izvorâtă din firea curată a neamului 333 nostru”... „O revistă sau o carte literară trăiește
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ivi ele. Editorialul speră că titlul revistei Procust va descătușa „conexiuni” ce vor trimite „la concepte finalmente moderne, de natură să câștige în fața evidenței și nu poate fi atinsă de extinație.” După asemenea vorbe, demne pentru un experiment cultural, cu condeie mai mult împrumutate, scriitură a numelor proprii cu literă mică, nu de-a latul, ci în lungul paginilor, dar și cu alte novații pe care cititorii nu le-au acceptat, publicația, se pare, a sucombat când întemeietorii nici nu se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îl hărăzise, înseamnă, într-un plan simbolic, o luminoasă revanșă. Dacă în viață A., cum singură mereu repetă, a ratat mai totul, scrisul o plasează sub o stea în fine norocoasă, impunând în prim-planul literaturii noastre de confesiuni un condei scânteietor și, deopotrivă, un personaj memorabil. SCRIERI: Jurnalul unei ființe greu de mulțumit (1932-1947), îngr. Doina Uricariu și Arșavir Acterian, postfață Doina Uricariu, București, 1991. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, Abecedar pentru cartea ratărilor, LAI, 1991, 32; Alex. Ștefănescu, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
Oreste (Rugăciune). De relevat seria Figuri contimporane, semnată de Petre Locusteanu, care asigură și cronică literară, articolele despre teatru și actori, suita intitulată Impresii... nesubvenționate din Germania, ca și rubrică „Însemnări”, unde, sub pseudonimul Cronicarul Dâmboviței, redactorul scrie cu un condei acid despre viața culturală a capitalei, vizând îndeosebi oameni și moravuri din lumea literară. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290734_a_292063]
-
întreagă n-o putea ceda rușilor că atunci n-ar fi avut unde domni, cedă deci jumătatea ei dintre Prut și Nistru. O flotă engleză stătea în Bosfor și sili pe sultan să încheie pacea de la București. Sultanul ridică mucul condeiului de pe tratat și trecu pe o altă hîrtie: sentința de moarte a lui Moruzi" (Argumentul de căpetenie, "Timpul", 1 martie 1878). Ca o paranteză, între replicile pe fondul cererii rusești de reanexare a Basarabiei, un autor rus răspunde locotenent-colonelului Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în valoarea absolută a Constituției române, una adecvată unei națiuni dezvoltate industrial, dar mult prea costisitoare pentru un popor agricol ca cel românesc. În fapt condamnă nașterea artificială a unei clase de mijloc formată din postulanți, avocați și proletari ai condeiului, aspiranți la bugetul statului, și nu una producătoare, parte a industriei naționale, a negoțului național. În contra demagogiei partidului roșu aflat la putere, propune viziunea conservatoare a unei creșteri organice: Noi nu putem făgădui decît o mînuire a puterii statului care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
s-au perindat de atunci și pînă în ziua de azi, și a continuat, din nefericire, să rămînă consecvent neaplicată. Practica nepotismului își are rădăcinile, cum ar spune junimiștii, în negura timpului, una de la care nici în vremea în care condeiul lui Eminescu înnegrea paginile foii conservatoare, nu era abatere. Nici noi nu încercăm a ne iluziona că astăzi ar fi altfel, că practica nepotismului ar fi doar amintire. Cu tristă ironie se pronunță în fața aglomerărilor de postulanți necalificați, plătiți regește
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1870, cum subliniază viitorul diriguitor al revistei "Junimii", în tradiționala "Convorbiri literare", fapt care translează începuturile modernismului cu 60 de ani în urmă. Articolul este publicat inițial în revista "Făt-Frumos", Cernăuți, 1932. Sînt pagini care devoalează un bun și așezat condei critic, un aplicat cunoscător al mișcării literare ce-i era contemporană. Este și un redutabil polemist, cum constatăm în articolul Între enciclopedie și diletantism. Replică domnului T. Arghezi la paginile acestuia Poetul Eminescu, din "Adevărul literar și artistic", 26 august
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să-și înfrîngă inerția și să se apuce să scrie dacă nu există ambianța favorabilă: cabinetul de lucru bine încălzit, candelabrul aprins, ceaiul aburind pe masă, focul pîlpîind vesel în sobă... Numai atunci simte îndemnul de a pune mîna pe condei, numai sub apăsarea "despotismului îngrozitor al iernei" poetul își notează impresiile. O recluziune jumătate impusă, jumătate căutată precede, dar, hotărîrea lui Alecsandri de a scrie" (E.S.). Pofta de scris și fantezia înfloresc pe măsură ce întreaga natură se îneacă în omături. E
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești și Condeie teatrale. Se mai remarcă articolul Literatura. Folosul literaturii. Ce și cum trebuie citit, iscălit cu inițiala S, o amplă analiză făcută de I.C. Drăgescu creației Dorei d’Istria, urmată de lista completă a scrierilor și picturilor ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești și Condeie teatrale. Se mai remarcă articolul Literatura. Folosul literaturii. Ce și cum trebuie citit, iscălit cu inițiala S, o amplă analiză făcută de I.C. Drăgescu creației Dorei d’Istria, urmată de lista completă a scrierilor și picturilor ei. Într-un text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
elemente ale lanțului fermecat de operațiuni care făceau ca textul singular, scris de mână sau dactilografiat, să devină oglindă vie a inimii și minții noastre, în zeci de mii de exemplare. Cine mai știe astăzi, din generațiile de iubitori ai condeiului și ai presei, ce mai înseamnă linotip, calandru sau offset, care era diferența între rotativă și tipar înalt sau cum se închidea pagina zețarului? Dar corectura directă în pagină, cu abilitatea de a citi în oglindă și cu tehnica de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lucrat ca redactor pentru partea literară, „Gorjanul” (Târgu Jiu), „Timpul”, „Ultima oră”, „Tribuna românească”, „Almanahul literar”, devenit mai apoi „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A folosit pseudonimele Jap, C. Daltă, Toader Gătej, Micu Delasiret, Mărioara Dumbrăveanu, Salustius. Excelent versificator, cu un condei infatigabil și alert, I. produce un șir nesfârșit de cronici vesele și triste. Un pic de umor, o boare de melancolie emit aceste stihuri care, pe alocuri, îl imită vioi pe G. Topîrceanu. Proza, cu înțepături satirice, se căznește să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
verb la modul infinitiv: Este de prisos a mai schimba acum ceva. * verb la modul gerunziu: Se aude vâjâind. * verb la modul supin: E simplu de găsit soluția. * interjecție: Se aude vâj-vâj subiect inclus: Mergem în excursie. subiect subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sfinte pietroasele pustii ale pământului, în vremea veche trăia un împărat întunecat și gânditor ca miazănoaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (j) " Inspectorul se așează, scoate carnetul și condeiul și ascultă. Profesorul: Mă! prostovane! tu ala ghe colo... Spune-ne tu doară: ce iaște ființă și ce iaște lucru, mă? Elevul: Lucrul, dom'le, este care nu mișcă, și ființă pentru că mișcă! [...] Profesorul (foarte nemulțumit și repetând definiția): Muzica
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de sensibilitate și grosolănie, B.-P. e o plămadă aparte, de ins cumva demoniac și cabotin deopotrivă. În „Seara”, ziar stipendiat se pare de Puterile Centrale, al cărui director și proprietar a fost în 1913 și 1914, publicistul mânuiește un condei incisiv, încercând un anume deliciu, aproape că artistic, al ponegririi. Cinicul vede în juru-i, și încă supradimensionate, păcate de care el însuși nu pare să fi fost străin. E, în causticele lui ieșiri moralizatoare și justițiare, un alibi subtil și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
nu-și dau seama că, practic, ei n-ar avea cu cine guverna chiar în ipoteza deocamdată de political fiction că ar fi puși într-o astfel de situație. Ar însemna să îndepărteze și să respingă, dintr-o trăsătură de condei, aproape întreaga intelectualitate a ț ării. Să conteste și să alunge toate cadrele virtuale de conducere. Toate competențele reale, chiar apolitice, fără de care nu există și nu poate funcționa, orice s-ar spune, nici un aparat de stat din lume. A
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ordin cu totul secundar (de ce?, n.n.) și exterior (ce înseamnă, în acest caz precis, exterior? n.n.) și depinde numai de legile difuziunii 18 (și de ce acestea ar fi atât de puțin importante și neglijabile, de expediat printr-o trăsătură de condei? n.n.). Chiar dacă exemplele istorice pot, sau mai exact, au putut justifica teza existenței unor valori obiective și total independente de orice circulație și recunoaștere universală (Buddha necunoscut în Europa, teatrul noh necunoscut lui Shakespeare și multe, multe alte împrejurări de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Graiul Maramureșului”, „Claviaturi” ș.a.), la unele fiind membru fondator („Symposion”) sau, temporar, secretar de redacție („Națiunea română, 1935-1938, „Tribuna”, 1938-1944). A semnat, în mare parte, cu inițiale (C.S.A.) sau cu pseudonime (Gh. Barciu, Ciocio, Sergiu, Emilian, Leviatan), contribuind, cu un condei energic și incisiv, la impulsionarea vieții literare din Ardeal și, îndeosebi, la stimularea tinerelor talente. După un sfert de veac de tăcere, poetul revine la creație în 1968, dar se manifestă sporadic și fără prea multă vigoare. A. se numără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
din Geografie cu îngeri (1997), un fel de „pravilă de morală practică” pe cont propriu, în care îngerii sugerează rezistența bunelor idealuri. Diversitatea micilor eseuri reclamă o dispoziție de reangajare etică și de restaurare sufletească. Învățătura morală este umanizată de condeiul prozatoarei, care lucrează asupra personajelor și întâmplărilor din cotidian pentru a afla semnificațiile durabile ale existenței. Interviu cu înger și maimuță (2001) este o carte de eseuri, meditații și confesiuni, ale căror premise provin din experiența autoarei. În esență, aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
colț de țară din care se originează multe nume sonore ale culturii și științei românești nu puteau să lipsească studii care să pună în valoare viața, opera sau legăturile cu locurile natale ale unui Iorga, Eminescu sau Enescu. Pe lângă acestea, condeiele cercetătorilor s-au aplecat și asupra unor figuri intelectuale care s-au manifestat la nivel local. De la lucrări ce tind către exhaustivitate, la medalioane monografice, personalităților și instituțiilor locale li se dedică studii de istorie cultural-socială prin care se recuperează
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
românesc, intelectualul provinciei se autopercepea însă în termeni mai concreți, în ipostaza de scriitor regional. C. D. Fortunescu propunea un portret într-un articol pe marginea revistelor de provincie: [...] dacă e într-adevăr un intelectual, iar nu un sâmbriaș al condeiului - se interesează de o potrivă de ce se scrie în București cași în provincie, spiritul său nefiind deformat profesional în așa chip încât să considere Capitala drept umbilicus mundi al minții românești. [...] provincialul om de litere se lasă mai puțin influențat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
promovează sexul frumos ca motor al celor mai importante mișcări din istoria omenirii 99. În ziarul Știrea, la rubrica Însemnări, articolele pe teme culturale sunt semnate de Lucia Oprescu. O rubrică de "Însemnări feminine" apare și în cadrul ziarului Săptămâna, sub condeiul Dhaliei Nour, iar în Informatorul cititoarelor le era adresată rubrica "Colțul femeii", semnată de o anume Nadja. Alte categorii profesionale. Inginerii, economiștii, arhitecții sau înalții funcționari sunt concentrați în capitală sau în marile orașe, aceste profesii nefiind reprezentative pentru localitățile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]