3,867 matches
-
voi) a putea...), subiective (a vrea, a gîndi, a spera). Verbe de opinie (a crede /ști/bănui/nu ști/fi de acord/pretinde CĂ), adverbe de opinie (posibil, fără-ndoială, probabil, poate, desigur), lexeme afective, evaluative și axiologice (mic, drăgălaș, conotații pozitive și negative ale chipului în raport cu fața, ale lui subțire în raport cu slab, axiologie morală în bun și prost, rău). Trei tipuri de unități gramaticale intră în această categorie textuală: adverbul (sincer/genial), grupul prepozițional (Între noi / Din fericire n-am
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
argumentativă (ORarg) a enunțurilor Orice enunț posedă o valoare argumentativă, chiar și o simplă descriere precum cea din legenda unei fotografii a unei faleze pentru escaladă: T19 Decor verde Stîncă tare și masivă Pasul Ursului Are totul ca să placă 13. Conotațiile euforice pe care le vehiculează cele trei adjective din primele două rînduri (enunțuri descriptive) orientează argumentativ cititorul în direcția dorinței de a se duce într-un asemenea loc. Predicatul verbal final generalizant Are totul ca să placă face implicit loc destinatarului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Din aceasta rezultă un efect de non-izotopie și deci, un non-text. În încercarea sa de a recupera lipsa de textualitate, cititorul este invitat să-și concentreze atenția asupra firelor din cele două fraze și, printre altele, să fie atent la conotațiile numelui de loc Deuil (doliu). Punînd doliul din P1 în relație cu acțiunea din P2 (a se spînzura), putem considera semul "moarte" drept legătura cotopică dintre cele două fraze. Cel puțin, aceasta este interpretarea pe care tinde să o inducă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
B2 articulează cei doi membri care conțin cele două părți ale întregului (glas și picioare) care sînt cei doi indici ai umanității (facultatea limbajului articulat și poziția lui homo erectus). Conectorul CÎND aduce cel de al treilea membru în care conotația negativă a lexemului chip este corectată de adjectivul omenesc. Lexemul ca din B1 și verbul a arăta din B3 nu semnalează decît o aparență perceptuală a umanității. Reformulativului ÎNTR-ADEVĂR îi este încredințat rolul de a redefini animalele nedefinite de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
același fluviu. Nu te sclazi de două ori în aceeași carte pentru că apele ei se schimbă, dar cel mai groaznic este că noi înșine suntem la fel de fluizi ca fluviul. De fiecare dată cînd citim o carte, cartea s-a schimbat, conotația cuvintelor este alta. În afară de asta, cărțile sînt încărcate de trecut. (1985: 157) Așezînd timpul în chiar inima lecturii și a povestirii, Borges îl transformă într-o întrebare filosofică esențială. Am văzut că ancorarea temporală a textului nostru este foarte vagă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
inter-, interacțiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectivă." 1. Importanța prefixelor din noțiunile de multiculturalism, comunicare interculturală și raporturi transnaționale este analizată de Christian Giordano, care observă că "prefixele multi-, interși transposedă între ele evidente afinități, dar și subtile diferențe de conotație"2. Prefixul multiaccentuează diferența, chiar separarea dintre culturi, prefixul interpresupune că întâlnirea dintre culturi este mai dinamică, indivizii au capacitatea de a defini, de a plasa și negocia propria apartenență și propria identitate culturală. Prefixul transindică capacitatea personală sau colectivă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
obișnuită 20". O minoritate poate fi determinată pur și simplu pe baza numărului de persoane, dar o minoritate asuprită a avut un tratament nedrept în trecut. Diferența dintre egalitate și echitate nu este ușor sesizabilă. Egalitatea este un cuvânt cu conotații mai puternice și implică faptul de a fi egal din toate punctele de vedere, în timp ce echitatea poate exista atunci când părțile implicate obțin ceea ce își doresc, chiar dacă tratamentul nu este același.Sunt discutate opt caracteristici ce se disting în domeniul comunicării
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dintre pragmatică și semantică. Leech aborda "semantica strategică"45 realizând o paralelă între tipurile de manipulare conceptuală și asociativă. Primul tip implică manipulări de ordinul extensiunii și intensiunii verbale iar cel de-al doilea tip de manipulări se realizează prin conotații. Pentru a influența un public cât mai larg, programele de televizor rămân obligatorii la un nivel cultural scăzut, pe gustul păturilor mijlocii. Primatul economiei impune în viziunea lui DeFleur, preponderența emisiunilor rentabile care să atragă publicul, rentabilitate care, în lumea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cel austro-ungar), ci acceptarea faptului că statul național omogen din punct de vedere etnic este un concept perimat și intolerant, care poate genera procese de exterminare colectivă ajungând până la genocid. Interculturalitatea determină, din punctul nostru de vedere, drept consecințe cu conotație politică, la scară mondială: * importanța relației cultură dialog, ca o contragreutate a globalizării economice; * reglementarea juridică la nivelele național și internațional, întărirea instituțiilor internaționale (pentru reglementarea globalizării), și luarea în calcul a triunghiului identitate cultură dialog în cadrul relațiilor internaționale; * organizarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dar și de organizații neguvernamentale (ONG-uri independente), arată că practic romii sunt confruntați cu discriminarea, fie directă sau indirectă, întrucât identitatea romă duce la un important stigmat social, țiganii (termen controversat pentru că de cele mai multe ori e folosit cu o conotație derogatorie) fiind asociați cu lenea, mizeria sau infracționalitatea. De asemenea, o mare parte de romi nu sunt implicați în activități sociale, fie că sunt elevi, studenți sau apți să aibă o meserie. Există progrese în ceea ce privește accesul la educație, mulțumită eforturilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
muncă au un impact pozitiv asupra dezvoltării cognitive a copiilor și reduc nivelul de stres al acestor Hărțuirea sexuală Ce este hărțuirea sexuală? Hărțuirea sexuală este definită de lege ca fiind "situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor". Unde apare hărțuirea sexuală? Această situație se poate petrece la locul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fizică; * tentative de viol, viol etc. Forme verbale în care poate să apară hărțuirea sexuală: * comentarii nedorite despre viața privată sau sexuală a persoanei; * propuneri și avansuri sexuale directe; * discuții explicit sexuale; * remarci indiscrete; * folosirea de expresii și porecle cu conotații sexuale; * insinuări de natură sexuală; * comentarii sugestive despre înfățișarea, corpul persoanei sau vestimentația acesteia; * glume și insulte obscene; * emiterea de sunete cu caracter sexual, fluierături; * amenințări etc. Forme nonverbale/posturale în care poate să apară hărțuirea sexuală: * gesturi sexuale sugestive
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cererea CPE concluzionează că hărțuirea sexuală este înțeleasă, de majoritatea subiecților, ca încercarea de a avea relații sexuale cu forța, prin amenințari sau promisiunea unei recompense, întâlniri amoroase cu promisiunea angajării/promovării, comportament (sărutări, atingeri nepotrivite, îmbrățisări) sau limbaj cu conotație sexuală, fără acordul persoanei. Gesturile și privirile nepotrivite sunt considerate într-o mai mică măsură drept hărțuire sexuală. Atitudinea subiecților cercetării față de hărțuirea sexuală este de condamnare. Marea majoritate (aproximativ 90%) consideră hărțuirea sexuală o problemă gravă, care trebuie pedepsită
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Harley, BMW și John Deere (sau Louis Vuitton, Channel și Prada). Nici nu se vor mai numi cărucioare. De fapt vor semăna mai mult cu micile tractoare de tuns iarba sau cu motocicletele cu trei roți. Nu vor mai avea conotația de obiecte pentru persoane cu handicap. Vor fi niște obiecte „cool”, pentru cei care își permit să aibă tot ce-și doresc. Pe de altă parte, nu este secret faptul că pe lângă adolescenți, persoanele în vârstă sunt publicul cel mai
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
brunete" îl condamnă astfel pe Walter Scott: "O, ce scriitor plictisitor! Un șoarece de bibliotecă prăfuit, care dezgroapă cronicile! Un amalgam de descrieri anoste..., un amestec de vechituri și de tehnici perimate..." (Ch. Baudelaire, La Fanfarlo). Antepunerea îmbogățește adjectivele cu conotații afective și axiologice, ele sunt prezentate drept proprietăți esențiale, definitorii ale romancierului englez. Contextul exclamativ accentuează această perspectivă subiectivă. Dominique Maingueneau propune justificat și argumentat folosirea termenului de "întrebuințare" clasificatoare și neclasificatoare și extinde analiza la substantiv și adverb. Un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lingvistică", în sensul unei discipline care ar fi studiat proprietățile limbilor naturale: nu se punea problema grupurilor nominale, a determinării, a aspectului, a tematizării..., nici măcar a dialectului, a variațiilor, a intonației etc. Se manipulau în special noțiuni precum "paradigmă", "sintagmă', "conotație", "semnificant", "actant"... De fapt, "imperialismul lingvistic" a fost cu precădere un imperialism semiologic, care privilegia noțiuni comune diversității materialelor semiotice (cinematografiei, benzilor desenate, imaginii, teatrului, literaturii scrise...), evitând să pună accentul pe specificitatea limbilor naturale. De aici și situația relativ
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțări, chiar în momentul în care o realizezi"162. 4.5. Modalizarea autonimică În limbă există și alte strategii prin care locutorul folosește o expresie arătând că ea nu este pertinentă. Ele reies din ceea ce este cunoscut sub numele de conotație autonimică, conotație care schimbă funcționarea obișnuită a opoziției dintre întrebuințare și mențiune (a se vedea supra). Unii autori, urmându-l pe J. Authier-Revuz163, preferă să vorbească despre modalizare autonimică pentru a insista pe faptul că este vorba despre urmele unei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în momentul în care o realizezi"162. 4.5. Modalizarea autonimică În limbă există și alte strategii prin care locutorul folosește o expresie arătând că ea nu este pertinentă. Ele reies din ceea ce este cunoscut sub numele de conotație autonimică, conotație care schimbă funcționarea obișnuită a opoziției dintre întrebuințare și mențiune (a se vedea supra). Unii autori, urmându-l pe J. Authier-Revuz163, preferă să vorbească despre modalizare autonimică pentru a insista pe faptul că este vorba despre urmele unei activități prin
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
captare, 196 cataforă, 315 centru deictic, 338 citat (discurs ~), 203 citează (discurs care ~), 203 clasificare, 258 co hiponim, 152 co~enunțător, 49 coerență (vs coeziune), 285, 306, 345 compactă (funcționare ~), 267 compusă (formă ~), 105 conceptuală (anaforă ~), 318 configurațională (dimensiune ~), 294 conotație autonimică, 185 contagiere stilistică, 230 contaminare lexicală, 230 contextul producerii, 51, 52 contract narativ, 95 coreferință, 316 cotext (vs context), 58 D dativ etic, 67 deictic, 55 deictic spațial, 57 deictic temporal, 57 demonstrativ, 333, 337 densă (funcționare ~), 266 descriere
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de frontieră". Dacă avem în vedere, însă, cea dintâi "convenție" menționată de P. Cornea, anume expresivitatea, atunci lucrurile stau în mod clar diferit, deoarece conform acestuia expresivitatea presupune "orientarea limbajului asupra "trăirii" proprii, a experienței subiective prin personalizarea discursului, uzul conotațiilor și al simbolurilor etc"3, condiții satisfăcute din plin de cărțile asupra cărora urmează să ne oprim în analiza noastră, așadar ele îndeplinind din acest punct de vedere condiția literarității. În concluzie am putea spune, alături de Paul Cornea, că: "nu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
fi fost interpretată ca un act ostil ordinei politice actuale, de a cărei oblăduire se bucura de 15 ani". Așadar Steinhardt știa cu cine are a face. Acel "Îți cer iertare. Le cer iertare la toți" capătă prin urmare alte conotații. S-ar putea ca, de fapt, prin aceste cuvinte Steinhardt să-și provoace "prietenul". El știa că doar unul dintre cei cărora le înmânase manuscrisul îl trădaseră. De altfel Artur consemnează că Steinhardt ar fi spus: "Cam bănuiesc eu cine
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
superior al coerenței ansamblului, scriitorul prelua formula constructivă a clopotniței Sfântului Spiridon: trăinicia arhaică a bazei permite încăperii de sus să fie neoclasică și, în detalii, chiar barocă. Termenul „hibrid“ ni se prezintă de obicei cu o lungă trenă de conotații negative: dizarmonic, eterogen, inconvenabil. Ar fi cazul să ne aducem aminte și de unele însușiri ale hibrizilor vegetali: randament superior, rezistență la intemperii și factori patogeni etc. În domeniul curentelor, al stilurilor, al procedeelor artistice, faptele, cel mai adesea, dau
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
unui reflex de supraviețuire în fața amenințării suedeze și mongole, luînd expresia unei afirmări religioase și etnice în raport cu musulmanii orientali, cît și cu creștinii occidentali. În plan practic, această atitudine se traduce printr-un atașament profund față de pămînt, ceea ce explică și conotațiile foarte afective ale expresiei "măicuța Rusie". Iată de ce rușii s-au simțit astfel, înainte ca francezii, de exemplu, să-și între-vadă propria identitate. Dar abia mai tîrziu, începînd cu epoca lui Petru cel Mare au început să aibă o concepție
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
apartenența legală a unei persoane față de țară; cuvîntul "naturalitate" va deveni învechit către 1835 (în sensul de "naturalul" unei națiuni, conservat în vocabula "naturalizare")240. Cît despre termenul de naționalism, relativ nou, apărut aproximativ în jurul lui 1798, la început are conotația de spirit revoluționar, pentru francezi; mai tîrziu, pe la 1836, Lamartine îi va atribui sensul de atașament patriotic, iar Proudhon îi va conferi fie o nuanță peiorativă, atunci cînd condamnă agresivitatea națiuni-lor edificate (1849), fie una pozitivă, atunci cînd aprobă ambiția
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
decît clanurile burgheze în căutare de argumente capabile să faciliteze convertirea lor la religia națională. După aventura boulangistă, după denunțarea corupției republicane cu ocazia scandalului din Panama și apoi după angajarea împotriva lui Dreyfus, Maurice Barrès (1862-1923) va renunța la conotația contra-re-voluționară a politicii în spirit tradițional pe care o profesează. Această perspectivă explică de ce trilogia sa intitulată Romanul energiei naționale 282 vulgarizează folosirea cuvîntului "naționalism" în preajma anului 1900. Sigur, națiunea și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele constituie
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]