4,988 matches
-
treaba, „coșmarul coalițiilor” ar fi fost izgonit pentru totdeauna din mințile oamenilor de stat germani. O politică externă care nu permite exterminarea în masă ca mijloc pentru scopul său nu își impune această limită din considerente de adecvare politică. Din contră, adecvarea ar recomanda o asemenea operațiune amplă și eficientă. Limitarea provine dintr-un principiu moral absolut care trebuie urmat indiferent de considerentele asupra binelui național. O politică externă de acest fel deci sacrifică de fapt interesul național în cazurile în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau suferința zadarnică a altor ființe umane, adică moartea sau suferința care nu sunt necesare pentru atingerea unui scop mai înalt despre care se presupune, pe drept sau pe nedrept, că ar justifica o derogare de la obligația generală”4. Din contră, problema este de fapt că națiunile recunosc o obligație morală în a se abține de la a cauza moarte și suferință în anumite condiții, în ciuda posibilității de a justifica un astfel de comportament cu ajutorul unui „scop mai înalt” precum interesul național
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de experiență, cuprinzând întreaga umanitate, din care se poate dezvolta o opinie publică internațională. Totuși, concluzia nu este confirmată prin fapte. Două considerente arată că nimic din sferele morale și politice nu corespunde unificării tehnologice a lumii și că, din contră chiar, lumea este astăzi mai îndepărtată de unificarea morală și politică decât a fost în condiții tehnologice mult mai puțin favorabile. Mai întâi de toate, tehnologia modernă, deși facilitează enorm comunicațiile între țări diferite, a oferit guvernelor acestora și instituțiilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
obligat să se supună în disputele cu alte state fie unei medieri sau arbitraj, fie oricărui alt fel de acord pacificator. Un asemenea consimțământ poate fi dat odată pentru totdeauna sub forma unei obligații liber asumate, dar el poate, din contră, să fie dat, de asemenea, și într-un caz distinct exceptând orice obligație existentă”12. În cazul așa-numitului arbitraj izolat 13 - adică atunci când părțile sunt de acord să supună o dispută individuală, după ce s-a petrecut, jurisdicției unui tribunal
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în regiuni aflate peste oceane, ce erau în general inaccesibile altor concurenți pentru dominație. Această triplă distanțare, alături de resursele sale de putere, au permis Marii Britanii să joace rolul „deținătorului” balanței. Națiunile Europei nu beneficiază de nici unul dintre aceste elemente. Din contră, acestea sunt implicate profund în centrele de conflict sub toate cele trei aspecte. Ele sunt atât teatrul de luptă, cât și premiul întrecerii dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. Ele sunt permanent și în mod vital interesate de victoria uneia dintre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
reperele diplomației Războiului Rece. O astfel de situație politică mondială nu rezultă în mod necesar din mecanismele noii balanțe a puterii. Modificarea structurii balanței a făcut posibilă înfruntarea ostilă a celor două blocuri de putere gigantice, dar nu inevitabilă. Din contră, noua balanță a puterii este un mecanism care deține în el potențialul unui bine nesperat, dar și al unui rău fără precedent. Care dintre aceste posibilități se va materializa nu depinde de mecanismele balanței puterii, ci de forțele morale și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi promovat numai cu riscul declanșării unui conflict cu B. Progresele tehnologice moderne au produs o schimbare fundamentală a acestei relații. Într-o măsură tot mai mare, anumite interese naționale ale lui A nu trebuie urmărite în detrimentul lui B; din contră, satisfacerea lor îi va aduce beneficii și lui B. Iată câteva exemple spectaculoase: reglementarea pașnică a puterii nucleare, neproliferarea armelor nucleare, evitarea războiului nuclear, producerea și distribuirea de resurse materiale esențiale pentru dezvoltarea tehnologică, producția și distribuția alimentelor la un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lor, trebuie să încerce să convingă, să negocieze și să exercite presiuni unul asupra celuilalt. Altfel spus, trebuie să practice, să cultive și să se bazeze pe procedurile diplomatice. Noua diplomație parlamentară nu constituie un substitut pentru aceste proceduri. Din contră, tinde mai degrabă să agraveze decât să aplaneze conflictele internaționale și diminuează posibilitatea instaurării păcii. Trei caracteristici esențiale ale noii diplomații sunt responsabile pentru aceste consecințe nefaste: caracterul său public, votul majoritar și fragmentarea problemelor internaționale. Viciul caracterului public O
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
reciproc poziția morală, se vor angaja într-o luptă de o „ferocitate și o intensitate”5 nelimitate. Un echilibru pur sistemic este foarte diferit de o balanță societală. Ar semăna, susține Morgenthau, cu o „stare de natură”6 hobbesiană. Din contră, deși școala engleză recunoaște că realiștii clasici au postulat o „tendință automată” de apariție a acestei configurații în sistemul internațional, ea neagă că avem de-a face cu o „tendință inevitabilă de formare a unui echilibru de putere”, deoarece statele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
caz, terenul este compartimentat de alei predominant rectilinii, care sunt specifice organizării arhitecturale a spațiilor; în compozițiile libere, în general, aleile sunt sinuoase și fragmentează mai puțin terenul; relieful terenului - în funcție de necesitățile compoziției, aleile pot ocoli înălțimile, văile sau, din contră, se modelează după acestea, urmărind configurația solului. O înălțime care domină priveliștea impune accesul la ea, pentru a constitui un punct avantajat de observație. Traseul aleilor urmează linia de minimă pantă, străbătând oblic curbele de nivel. mărimea terenului - în parcurile
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
nivele de performanță. De exemplu, stările iau următoarea descriere (senzorial): funcția văz: văd și constat, nu-mi vine să cred; funcția auz și echilibru: aud și sunt contrariat, pentru că așa ceva mă descumpănește; funcția miros: miros, dar mă dezgustă sau din contră; funcția gust: mănânc, dar nu-mi face plăcere ori da; funcția tactilă: mângâi, ca să simt ceea ce nu pot obține altfel. Cunoașterea extrasenzorială/senzorială (structură: 3D/5D) Dacă T este mulțimea stărilor unui sistem (organismul în totalitate) în cazul nostru simțurile
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
în branșe de activități asemănătoare funcționează perfect, la fel cum structuri asemănătoare în branșe diferite pot genera dificultăți (de unde ideea evaluării situaționale a eficienței structurilor); 3) valoarea unei structuri nu este niciodată egală cu suma celor care o constituie - din contră, valoarea structurii rezultă mai puțin din valoarea individuală a celor grupați și mai mult din maniera în care aceștia au fost grupați (fapt care atenționează asupra semnificației constelațiilor și configurațiilor organizatorice); 4) eficiența structurilor organizatorice trebuie evaluată nu numai în funcție de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
VRIES, M. (2001), The Leadership Mystique. A User’s Manual for the Human Entreprise, Prentice Hall, Londra, New York; vezi și traducerea în limba română Leadership. Arta și măiestria de a conduce (2003), CODECS, București. KETS DE VRIES, M. (2002), Combat contre l’irrationalité des managers, Éditions d’Organisation, Paris. KNICKERBOCKER, I. (1963), „Le commandement: une conception et quelques-unes de ses implications”, în C.G. BROWNE; T.S. COHN (eds.), Chefs et meneurs, PUF, Paris. KOONTZ, H. (1972), „Conducerea activității economice în accepțiunea modernă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
originile/cauzele conflictului, își elaborează scenarii menite să explice relațiile cu celelalte unități. Pe măsura trecerii timpului, conflictul se agravează. Stadiul 3: conflictul emoțional. Grupurile sau departamentele aflate în conflict elaborează reacții emoționale reciproce. Se dezvoltă atitudini de tipul „noi contra lor”, responsabilitatea este pusă întotdeauna pe seama celeilalte unități, cooperarea dintre unități se diminuează și chiar dispare, eficiența organizațională scade. Dacă în acest stadiu conflictul nu este eliminat, el se amplifică, devine greu de controlat și trece într-un nou stadiu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Stadiul 2: conflictul perceput Subgrupurile devin conștiente de conflict și încep să-l analizeze. Conflictul se amplifică pe măsura ce grupurile își dispută cauzele conflictului. Stadiul 3: conflictul trait emotional Subgrupurile răspund emoțional și atitudinile încep să se polarizeze: „noi contra lor”. Ceea ce fusese doar o mică problemă se transformă într-un conflict uriaș. Stadiul 4: conflictul manifest Subgrupurile încearcă să se răzbune unele pe celelalte. Lupta și agresivitatea sunt la ordinea zilei, iar eficiența scade. Stadiul 5: consecințele conflictului Conflictul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este de folos utilizatorului sau acțiunii sale, Înseamnă a-l experimenta. De unde distincția pe care o face Buber Între experiență și Întâlnire. Experiența se face asupra unui obiect. Întâlnirea mă așază În fața celuilalt. Nu experiența pune bazele Întâlnirii, ci, din contră, Întâlnirea face posibilă experiența (Buber, 1992). Departe de a relua aceeași schemă și de a o opune drept alternativă dialecticii hegeliene, Emmanuel Lévinas, În ceea ce-l privește, consideră că Buber nu a mers până la capăt. Îi reproșează un formalism al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a resurselor (Anthony Oberschall), asupra factorilor care condiționează participarea politică (Charles Tilly), precum și asupra distribuției inegale a autorității (Ralf Dahrendorf) În funcție de specificitățile naționale (Theda Skocpol). G. F. & ANSART Pierre (1977), Idéologies, conflits et pouvoir, Paris, PUF. CAPLOW Theodore (1971), Deux contre un, trad. fr., Paris, Armand Colin (prima ediție americană: 1968). COLEMAN James (1957), Community Conflict, New York, Free Press. COSER Lewis (1987), Les Fonctions du conflit social, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1956). OBERSCHALL Anthony (1973), Social Conflicts and
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pozitivă a diferențelor (Ricœur, 1990), cine determină doar, și acest aspect este esențial, să refuzăm relativizarea radicală a valorilor. A. P. & ABOU Sélim (1992), Cultures et droits de l’homme, Paris, Hachette. DEVEREUX Georges (1967), „La renonciation à l’identité: défense contre l’anéantissement”, Revue française de psychanalyse, vol. 31, nr. 1, ianuarie-februarie, pp. 101-142. LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. Φ ANTICOLONIALISM, Culturalism, DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnocentrism, Rasă, Recunoaștere (politică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu crima Împotriva umanității și cu proiectele cele mai grandioase și mai urgente ale acesteia. J.-M. S. & BILLIG Michael (1984), „Racisme, préjugés et discrimination”, in MOSCOVICI Serge (coordonator), Psychologie sociale, Paris, PUF, pp. 449-472. BORILLO Daniel (coordonator) (2003), Lutter contre les discriminations, Paris, La Découverte. COMMISSION NATIONALE CONSULTATIVE DES DROITS DE L’HOMME (CNCDH) (2002), La Lutte contre le racisme et la xénophobie. Rapport d’activité 2001, Paris, La Documentation française. DOISE Willem (coordonator) (1979), Expériences entre groupes, Paris, Mouton
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
BILLIG Michael (1984), „Racisme, préjugés et discrimination”, in MOSCOVICI Serge (coordonator), Psychologie sociale, Paris, PUF, pp. 449-472. BORILLO Daniel (coordonator) (2003), Lutter contre les discriminations, Paris, La Découverte. COMMISSION NATIONALE CONSULTATIVE DES DROITS DE L’HOMME (CNCDH) (2002), La Lutte contre le racisme et la xénophobie. Rapport d’activité 2001, Paris, La Documentation française. DOISE Willem (coordonator) (1979), Expériences entre groupes, Paris, Mouton. ECHANGES, SANTE, SOCIAL (2002), La Lutte contre les discriminations, nr. 101, Paris, La Documentation française. FERREOL Gilles și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
NATIONALE CONSULTATIVE DES DROITS DE L’HOMME (CNCDH) (2002), La Lutte contre le racisme et la xénophobie. Rapport d’activité 2001, Paris, La Documentation française. DOISE Willem (coordonator) (1979), Expériences entre groupes, Paris, Mouton. ECHANGES, SANTE, SOCIAL (2002), La Lutte contre les discriminations, nr. 101, Paris, La Documentation française. FERREOL Gilles și DEUBEL Philippe (1990), Economie du travail, Paris, Armand Colin. FERREOL Gilles (coordonator) (2000), Dictionnaire de l’Union européenne, Paris, Armand Colin ă trad. rom. de I.C. Doboș, Dicționarul Uniunii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
temps, Paris, Vrin. FERRY Luc și RENAUT Alain (1996), Philosophie politique. Des droits de l’homme à l’idée républicaine, Paris, PUF, (prima ediție: 1984). GAUCHET Marcel (1989), La Révolution des droits de l’homme, Paris, Gallimard. — (2002), La Démocratie contre elle-même, Paris, Gallimard. GROTIUS Hugo de Groot, zis (1984), Le Droit de la guerre et de la paix, trad. fr., Caen, Centre de philosophie politique et juridique (prima ediție În latină: 1625). HAARSCHER Guy (1987), Philosophie des droits de l’homme, Bruxelles
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
celor aflați În poziție dominantă duce uneori la eliminarea unor țapi ispășitori din rândul dominaților, care pot răspunde prin violențe ce justifică mai apoi acțiunile de tip etnocid Împotriva lor (cazul kurzilor În Orientul Mijlociu). C. R. & CLASTRES Pierre (1974), La Société contre l’Etat, Paris, Minuit. CONDOMINAS Georges (1965), L’Exotique est quotidien, Paris, Plon. JAULIN Robert (1970), La Paix blanche: introduction à l’ethnicité, Paris, Seuil. Φ ALTERITATE, Discriminare, DOMINAȚIE, Etnie, Etnocentrism, GENOCID, VIOLENȚĂ Excepție culturalătc "Excepție culturală" Φ DREPT ȘI
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lien social et citoyenneté, Villeneuve-d’Ascq, Presses universitaires du Septentrion. GANS Herbert (1994), „Symbolic ethnicity: the future of ethnic groups and cultures in America”, Ethnic and Racial Study, vol. 11, nr. 1, ianuarie-martie, pp. 1-19. GAUCHET Marcel (2002), La Démocratie contre elle-même, Paris, Gallimard. HOLLINGER David (1995), Postethnic America. Beyond Multiculturalism, New York, Basic Books. KYMLICKA Will și MESURE Sylvie (coordonatori) (2000), Les Identités culturelles, Paris, PUF (primul număr al revistei Comprendre). LAPEYRONNIE Didier (1999), „De l’altérité à la différence. L
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Constituție, care stipulează că „limba Republicii este limba franceză”, o decizie a Consiliului de Stat din septembrie 1996 a declarat neconstituțională semnarea acestui document. Dacă, În plan politic, linia de demarcație dintre cei care sunt pentru și cei care sunt contra unei „ajustări constituționale” transcende marile diviziuni dintre partide, În schimb recunoașterea caracterului patrimonial al acestor limbi și culturi pare destul de consensuală, În ciuda opoziției ferme a anumitor cercuri sau mișcări filosofice „laice și republicane”, deosebit de influente. Anumiți participanți, deși Își afirmă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]