5,110 matches
-
5. Paradigma eclectică" Paradigma eclectică își trage seva dintr-o varietate de tradiții teoretice. Ea recunoaște presupunerea neoclasicilor conform căreia imperfecțiunile pieței sunt speculate de CTN-uri, dar respinge în același timp ipoteza că toate aceste imperfecțiuni ar fi exogene corporației. Paradigma susține și perspectiva instituționalistă asupra puterii de care dispun guvernele statelor-gazdă în reglementarea activității piețelor. Dunning (1993) și Caves (1982) împărtășesc aceeași analiză cost/beneficiu a politicilor de impozitare aplicate de statele-gazdă filialelor CTN-urilor. Dunning (1995) și Vogel
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Dunning (1993) și Caves (1982) împărtășesc aceeași analiză cost/beneficiu a politicilor de impozitare aplicate de statele-gazdă filialelor CTN-urilor. Dunning (1995) și Vogel (1997) sunt de acord că statele-gazdă influențează pregnant coordonatele în care se desfășoară activitatea comercială a corporațiilor. La fel de bine însă, Dunning (1993) îl contrazice pe Vernon (1971) când spune că, după intrarea pe piața națională, condițiile diferă față de cele care au precedat pătrunderea pe piață, iar schimbările apărute pot influența poziția de negociere atât a corporațiilor transnaționale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a corporațiilor. La fel de bine însă, Dunning (1993) îl contrazice pe Vernon (1971) când spune că, după intrarea pe piața națională, condițiile diferă față de cele care au precedat pătrunderea pe piață, iar schimbările apărute pot influența poziția de negociere atât a corporațiilor transnaționale, cât și a statelor-gazdă. Recunoscând necesitatea întăririi rolului organismelor supranaționale, Dunning (1997) este în dezacord și cu Vogel (1997). Paradigma eclectică mai este cunoscută și sub numele de paradigma OLI15, fiindcă îmbină avantajele proprietății (în special posesia de active
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Paradigma eclectică mai este cunoscută și sub numele de paradigma OLI15, fiindcă îmbină avantajele proprietății (în special posesia de active intangibile), locației (specifice, ca origine și mod de folosire, unei anumite locații) și internalizării (rezultat fie al eficienței organizaționale a corporației, fie al abilității corporației de a exercita putere de monopol asupra activelor aflate în administrarea sa). Avantajele de tip O exprimă proprietatea asupra unor active intangibile unice, specifice firmei. Avantajele de tip O trebuie văzute în contextul competiției internaționale cu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cunoscută și sub numele de paradigma OLI15, fiindcă îmbină avantajele proprietății (în special posesia de active intangibile), locației (specifice, ca origine și mod de folosire, unei anumite locații) și internalizării (rezultat fie al eficienței organizaționale a corporației, fie al abilității corporației de a exercita putere de monopol asupra activelor aflate în administrarea sa). Avantajele de tip O exprimă proprietatea asupra unor active intangibile unice, specifice firmei. Avantajele de tip O trebuie văzute în contextul competiției internaționale cu alte corporații transnaționale. Avantajele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
al abilității corporației de a exercita putere de monopol asupra activelor aflate în administrarea sa). Avantajele de tip O exprimă proprietatea asupra unor active intangibile unice, specifice firmei. Avantajele de tip O trebuie văzute în contextul competiției internaționale cu alte corporații transnaționale. Avantajele de tip L sunt specifice unei economii și sunt netransferabile. Avantajele de tip I exprimă proprietatea asupra unor active complementare (bazate pe capacitatea de administrare a unor rețele internaționale productive, comerciale sau financiare). Există o relație puternică între
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
exprimă proprietatea asupra unor active complementare (bazate pe capacitatea de administrare a unor rețele internaționale productive, comerciale sau financiare). Există o relație puternică între cele trei tipuri de avantaje. De exemplu, țările concurează între ele pentru a atrage investițiile unor corporații ca un mijloc de a-și îmbunătăți propriile avantaje de locație prin efect de antrenare asupra firmelor locale și prin efectul competiției globale asupra altor corporații (Cantwell, Narula, 2003). Pe de altă parte, corporațiile cu avantaje de tip O puternice
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
tipuri de avantaje. De exemplu, țările concurează între ele pentru a atrage investițiile unor corporații ca un mijloc de a-și îmbunătăți propriile avantaje de locație prin efect de antrenare asupra firmelor locale și prin efectul competiției globale asupra altor corporații (Cantwell, Narula, 2003). Pe de altă parte, corporațiile cu avantaje de tip O puternice sunt mai predispuse să obțină mai multă eficiență din activitatea de internalizare a acestora, pe baza teoriei evoluționare și cumulative a progresului tehnologic (Cantwell, 1994). Forma
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ele pentru a atrage investițiile unor corporații ca un mijloc de a-și îmbunătăți propriile avantaje de locație prin efect de antrenare asupra firmelor locale și prin efectul competiției globale asupra altor corporații (Cantwell, Narula, 2003). Pe de altă parte, corporațiile cu avantaje de tip O puternice sunt mai predispuse să obțină mai multă eficiență din activitatea de internalizare a acestora, pe baza teoriei evoluționare și cumulative a progresului tehnologic (Cantwell, 1994). Forma dinamică a paradigmei eclectice este bine descrisă de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și forma de acțiune a statului de configurația OLI și de propriile sale obiective, după cum urmează: • cu cât sunt mai puține avantajele distinctive ale unei CTN, cu atât este mai puțin probabil ca acțiunile statului să fie îndreptate spre acea corporație transnațională; • cu cât este mai mare competiția între țări pentru atragerea de investiții, cu atât mai mult orice stat-gazdă va încerca să se asigure de faptul că avantajele sale de locație sunt cel puțin la fel de atractive ca avantajele altor state
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai mult orice stat-gazdă va încerca să se asigure de faptul că avantajele sale de locație sunt cel puțin la fel de atractive ca avantajele altor state. Ajunși în acest punct al discuției, este util să ne reamintim că, după cum susțin neoinstituționaliștii, corporațiile transnaționale nu pot vota la alegerile naționale, dar că, după cum avertizează economiștii neoclasici, pot vota pe piețele internaționale, alegând unele state în detrimentul altora 16; • cu cât sunt mai atractive resursele sau piețele de desfacere ale unui stat-gazdă și cu cât
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
stat-gazdă și cu cât este mai mare competiția între CTN-uri pentru acele resurse sau piețe, cu atât este mai probabil ca statul respectiv să fie capabil să implementeze politici prin care să extragă maximum de beneficiu din activitatea acelor corporații; • cu cât corporația ține mai mult la avantajele sale de tip O (ale proprietății), cu atât este mai puțin probabil ca ea să renunțe la controlul asupra lor. Așadar impactul acțiunilor statelor-gazdă asupra activității corporațiilor transnaționale va fi o funcție
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cât este mai mare competiția între CTN-uri pentru acele resurse sau piețe, cu atât este mai probabil ca statul respectiv să fie capabil să implementeze politici prin care să extragă maximum de beneficiu din activitatea acelor corporații; • cu cât corporația ține mai mult la avantajele sale de tip O (ale proprietății), cu atât este mai puțin probabil ca ea să renunțe la controlul asupra lor. Așadar impactul acțiunilor statelor-gazdă asupra activității corporațiilor transnaționale va fi o funcție dependentă de interacțiunea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de beneficiu din activitatea acelor corporații; • cu cât corporația ține mai mult la avantajele sale de tip O (ale proprietății), cu atât este mai puțin probabil ca ea să renunțe la controlul asupra lor. Așadar impactul acțiunilor statelor-gazdă asupra activității corporațiilor transnaționale va fi o funcție dependentă de interacțiunea dintre configurația avantajelor de tip L (ale locației) specifice statului și configurația avantajelor de tip O și I specifice corporațiilor transnaționale. Asemenea acțiuni (Dunnning, 1993) merg de la suport informațional și persuasiune până la
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
să renunțe la controlul asupra lor. Așadar impactul acțiunilor statelor-gazdă asupra activității corporațiilor transnaționale va fi o funcție dependentă de interacțiunea dintre configurația avantajelor de tip L (ale locației) specifice statului și configurația avantajelor de tip O și I specifice corporațiilor transnaționale. Asemenea acțiuni (Dunnning, 1993) merg de la suport informațional și persuasiune până la interdicția investițiilor în anumite sectoare și/sau limitarea drepturilor de control, trecând printr-un lung șir de condiții impuse și de angajamente solicitate. Birkinshaw și Hood (1997) și-
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și de angajamente solicitate. Birkinshaw și Hood (1997) și-au axat studiul pe suportul pe care statul-gazdă îl poate oferi în procesul de dezvoltare a filialei CTN. Ei ajung la concluzia că statul-gazdă joacă un rol critic în sprijinirea filialelor corporațiilor transnaționale fie direct, prin stimulente investiționale și asistență guvernamentală, fie indirect, prin crearea unui mediu propice de afaceri. Raportul UNCTAD (1997) avertizează în privința efectelor negative asupra competiției pe care le au stimulentele acordate CTN-urilor, cum ar fi diferitele tipuri
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
invocat de Dunning are în vedere contracararea efectelor anticoncurențiale și de perturbare a funcționării normale a pieței de către oricare dintre participanții de pe piață. După cum impactul acțiunilor statului-gazdă este o funcție a celor trei avantaje O, L și I, și performanța corporației este tot o funcție de O, L și I, unde O și L sunt factori preponderent endogeni firmei, iar L este preponderent exogen. Dar a avea un anume avantaj de proprietate nu înseamnă neapărat și a-l utiliza eficient. De aceea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
I, unde O și L sunt factori preponderent endogeni firmei, iar L este preponderent exogen. Dar a avea un anume avantaj de proprietate nu înseamnă neapărat și a-l utiliza eficient. De aceea Benito și Tomassen (2003) susțin că performanța corporației depinde nu doar de avantajele de proprietate, locație și internalizare, ci și de capacitatea de a utiliza aceste avantaje la orice moment în timp. Însă capacitatea de mobilizare a avantajelor de proprietate poate necesita un set de procese și practici
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
procese și practici organizaționale diferit de cel necesar pentru a mobiliza avantajele de locație sau de internalizare. Capacitatea de utilizare (mobilizare) a avantajelor de tip O, L și I este la rândul ei specifică fiecărui tip de avantaj. Performanța unei corporații i devine astfel o funcție dependentă de fiecare avantaj și de capacitatea specifică de mobilizare a fiecărui avantaj. Performanța oricărei firme este, pe de altă parte, rezultatul diferenței dintre venituri și costuri (costuri de producție plus costuri de tranzacție). Astfel
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
capacitatea specifică de mobilizare a fiecărui avantaj. Performanța oricărei firme este, pe de altă parte, rezultatul diferenței dintre venituri și costuri (costuri de producție plus costuri de tranzacție). Astfel, avantajele O, L și I influențează separat veniturile și costurile; o corporație are venituri și costuri (de producție și de tranzacție) specifice fiecărei categorii de factori - de proprietate, de locație și de internalizare. Benito și Tomassen (2003) sintetizează teoriile economice privind performanța firmelor, privindu-le prin prisma factorilor specifici paradigmei eclectice. Implicațiile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
producție și de tranzacție) specifice fiecărei categorii de factori - de proprietate, de locație și de internalizare. Benito și Tomassen (2003) sintetizează teoriile economice privind performanța firmelor, privindu-le prin prisma factorilor specifici paradigmei eclectice. Implicațiile avantajelor de proprietate asupra performanței corporațiilor includ: - obținerea de rente de monopol din limitarea ofertei și creșterea prețurilor pentru produsele superioare tehnologice (Peteraf 1993); - reducerea costurilor de producție și creșterea randamentelor pe baza asimetriei informaționale (Barney, 1986); - creșterea randamentelor prin utilizarea unor resurse tacite, neimitabile și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fi inelastică la preț (Vernon, 1966); - reducerea costurilor unitare prin folosirea transnațională a patentelor și prin organizarea eficientă a diviziunii producției transnaționale (Cantwell, 2000); - reducerea costurilor de producție prin economiile de scară (Vernon, 1971). Implicațiile avantajelor de locație asupra performanței corporațiilor includ: • creșterea profiturilor prin efectele stimulentelor financiare și fiscale; • diminuarea costurilor de producție prin diminuarea prețurilor input-urilor: forță de muncă, tarife, transport (Dunning, 1973; Hennart, 2000); • scăderea profiturilor din cauza unor dezavantaje de locație (Hymer, 1960); • micșorarea riscurilor și minimalizarea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și, prin urmare, la rente de monopol (Cantwell, 1989); • creșterea cotei de piață prin folosirea externalităților de rețea (Cool et al., 2002), adică restricționarea compatibilităților unor produse conexe (de exemplu, în industria de software). Implicațiile avantajelor de internalizare asupra performanței corporațiilor includ: - obținerea de rente de monopol din integrarea pe verticală (Buckley, 1985); - reducerea costurilor de tranzacționare intrafirmă (Hennart, 2000; Rindfleisch, Heide, 1997); - obținerea de economii de scară prin internalizarea tranzacțiilor repetitive (Williamson, 1985); - creșterea veniturilor prin dezvoltarea de noi tehnologii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
colusiv (Hymer, 1960). Capitolul 6tc "Capitolul 6" O dezvoltare proprie a paradigmei eclecticetc "O dezvoltare proprie a paradigmei eclectice" 6.1. Matricea politicilor statului-gazdătc "6.1. Matricea politicilor statului‑gazdă" Politicile pe care un stat-gazdă le poate adopta cu privire la filialele corporațiilor transnaționale se înscriu într-o matrice cuprinzând zece categorii (fig. 6.1 - Voinea, 2001 a). Facem două presupuneri necesare pentru acest cadru teoretic. Prima este cea a raționalității: statul acționează ca un actor rațional, adoptând politici care să sporească bunăstarea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
un actor rațional, adoptând politici care să sporească bunăstarea netă a societății pe care o reprezintă. A doua presupunere este cea a prevalenței: un stat poate adopta, la un anumit moment în timp, o singură politică referitoare la filiala unei corporații transnaționale. Altfel spus, la orice moment specific în timp, o politică prevalează față de alta. O schimbare de politică poate să apară într-un mediu deja modificat de efectele primei politici adoptate; de aceea, ea este o consecință a celei dintâi
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]