3,263 matches
-
câmpului. Revenindu-și, zise: Ei, ce facem, încercăm? Înspăimântat de hotărârea lui de a risca, am spus: Dar oamenii, spun să nu trecem. La naiba! Ei se află unde trebuie, de asta sunt porniți. Lângă podul de piatră ce se crăpa văzând cu ochii, tata m-a îndemnat: Treci repede! Dacă am să pot, trec și eu, după tine. Să nu rămânem aici că murim, ne îneacă apele. Oamenii de pe celălalt mal, mai înalt, au rămas câteva clipe înmărmuriți când eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Gâfâind din răsputeri izbea mai tare cu pumnii strânși în dulapul de lemn, scândurile scârțâiau sub loviturile lui năprasnice. Atunci am spus, îngrozit: Lasă-l, mătușă, nu-l mai agasa, poate se liniștește. Unchiul lovea cu furie nebună. Dulapul se crăpa văzând cu ochii, eram înmărmurit. De unde avea atâta forță? Aș fi vrut să văd dulapul făcut țăndări, dar gândul ăsta nu mă liniștea, unchiul ar fi putut izbi cu pumnii lui uriași, dezlănțuiți pereții casei. Casa era veche, dărăpănată ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
suspiciuni asupra partenerului de viață, predispuși oricând la suicid, cu unele atitudini de slugă, de om supus, depersonalizat, cu tot felul de vicii și idei străine de neamul nostru.Alții, au uitat de neamul și de țara lor, deși nu crapă de bine pe unde sunt. Toate acestea datorită victoriei "democrației" asupra regimului comunist, care a supus poporul român aproape o jumătate de veac la un trai "insuportabil" după părerea unor analiști, politici superdotați, cu viziuni de filozofi multilaterali. Poate că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
București, spunea că este un lucru bun și foarte necesar pentru Capitală, deoarece Bucureștiul nostru se număra printre ultimele capitale din Europa, iar după cutremurul din 1977, aproape jumătate din clădirile orașului trebuiau refăcute, în special clădirile vechi. Toate erau crăpate, unele chiar cu pereți căzuți sau înclinați să cadă. Casa Poporului! Este cert, obiectivul cel mai blamat, mai denigrat, subapreciat,construit de un megaloman care a încercat să rămân în istorie cu ceva ieșit din comun, după aprecierea unor pseudocunoscători
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care mai rămăseseră cu microbul comunist, odios și criminal, cum l-au calificat unii politicieni perfizi. Curios lucru este că unii dintre acești "analiști" politici au uitat că au supt lapte de la mamele lor de culoare roșie iar acum le crapă burțile de sindromul democrației capitaliste. Spuneam că utilajele au fost vândute pentru a fi înlocuite cu altele moderne, dar cu banii primiți s-au ridicat vile și palate de către cei care le-au valorificat.Aceștia suntem noi românii, blestemați probabil
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fost restituți de unde au venit și au fost încadrați la M.I.,pe la miliție, securitate, sau alte locuri aparținătoare internelor.Eu am fost încadrat la securitate, primind o muncă cu specific tehnic, loc unde a trebuit să învăț de să-mi crape capul, însă nu-l lăsam să crape, când simțeam că nu mai pot,îl rezemam de perete,fichet sau pe masă. După câți ani învățasem prin școli, acum trebuia să mă reprofilez ca și muncitorii noștri plecați prin lume, să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fost încadrați la M.I.,pe la miliție, securitate, sau alte locuri aparținătoare internelor.Eu am fost încadrat la securitate, primind o muncă cu specific tehnic, loc unde a trebuit să învăț de să-mi crape capul, însă nu-l lăsam să crape, când simțeam că nu mai pot,îl rezemam de perete,fichet sau pe masă. După câți ani învățasem prin școli, acum trebuia să mă reprofilez ca și muncitorii noștri plecați prin lume, să se califice la cules căpșuni, cartofi,sau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
afaceriștilor, sub diferite legende. Intr-o noapte ,pe la orele două, sunt anunțat că am o radiogramă fulger, aceasta era denumirea pentru știrile cu gradul cel mai mare de urgență, pentru care trebuiau luate măsuri pe loc,putea să trăsnească, să crape pământul,pentru a nu fi scăpat momentul operativ. Am anunțat imediat pe șeful securității, acesta mi-a spus să anunț ofițerul care avea cazul în lucru, să vină urgent în unitate, pentru a lua cunoștință de conținutul radiogramei, în care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se întâmpla dacă vă prindea mamă sa, nu putea să iasă cu scandal? Ba da, până la urmă cu asta s-a sfârșit, că știți voi proverbul cu ulciorul când e dus prea mult la apă, ori se sparge, ori se crapă, ei bine cam așa pățirăm și noi. -Intr-o bună dimineață, se trezi fata mai târziu puțin și când a escaladat "pârleazul" respectiv geamul, a fost văzută de sora ei măritată, care locuia în aceeiași casă, dar în alte camere, însă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
toate lucrurile puse pe mine și cobor. Rămas numai în haine, am resimțit din nou frigul și am reînceput să clănțăn. Dar o rază de speranță mi se strecură în suflet: în sfârșit misterul se va desluși. Începea să se crape de ziuă, parcă începeam să disting geamurile. Îmi dau seama de direcția ușii și mă îndrept spre ea. În adevăr se deschide și o siluetă apare în prag. Wer ist da? (Cine-i acolo?), întreb eu în germană. Sie mussen
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
de muncă. Dar nu era așa. Mă străduiam toată ziua să spăl două farfurii. Mă gândeam și mă gândeam că trebuie să fac ceva. Atât. Mi-a crescut copiii singură, mamă și tată la un loc; am vă ruit, am crăpat lemne, am tencuit, am gătit mii de oale de mân care, am făcut teme, am ascultat Vivaldi, am încercat să trăiesc normal. Greu. Am vrut să-i ajut pe toți și să le fac pe toate. Eram mândră că pot
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
fac părtașe la tandrețea ei. Poeta se simte răspunzătoare pentru întregul univers, pe care poezia ei chiar îl conține: Îmi desfac palmele pe birou. Vene și tendoane în relief ca dosul palmei ei; pielea uscată și roșie în palmă care crapă atât de ușor moștenită de la tata. Chiar și fără inele, carnea mâinilor mele e amintirea lor. Nu e nevoie de nimic mai solemn. Nici aur nici platină ori pietre prețioase nu exprimă adevărul mai bine decât aceste două mâini, orfane
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cumpărat el acum jumătate de veac, și pe care tot el mi l-a dat mie după înmormântare. ... Pun mâinile pe birou. Vine și tendoane umflate, ca mâinile ei; podul palmei, bătătorit și roșu, ca al tatei, se asprește și crapă mereu. Chiar și fără inele, carnea din care sunt alcătuite mâinile mele e pomenirea lor. Nimic altceva. Nici aur nici platină, nici pietre prețioase Îmbraci emoția în haina reținută a decenței, dar în miezul lor e furtună. Fugi de tine
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sovieticii avuseseră o mare realizare în spațiu și noi credeam că era vorba de un avion de mare viteză. Habar n-aveam noi de sateliți și de alte realizări spațiale. În schimb, „bastonul“ era faptul că, dacă nu cedează, va crăpa în pușcărie. Atunci a hotărât el să accepte ce i se cerea, căci nu mai avea decât un singur plămân și, dacă nu ieșea cât mai repede din închisoare, avea să moară curând. Trebuie să recunosc că am fost de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Slavici, limitându-se la comentarii succinte și la realizarea rubricilor permanente de politică internă și externă. Polemica cu publicațiile care susțin politica liberală (Românul, Pressa, Dorobanțul și Telegraful) debutează la sfârșitul lui noiembrie 1877, cu articolul "Unde dai și unde crapă", în care gazetarul ironizează garda națională, stârnind reacțiile gazetelor liberale. În articolul "Pro domo", din 5 ianuarie 1878, Eminescu face prima declarație cu privire la prezența sa și a lui Slavici în redacția Timpului: Că unu-i român din Ardeal, că celălalt
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coșul cu cocoșul. Încerce cei ce cer cercei. Pe cap un capac, pe capac un ac. Stanca stă-n castan ca Stan. În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Nou Strigături “La capra”, rostite scadat, în ritm de geampara: Ța,ța,ța, căprița mea Da diseară ce-imânca? Îi mânca ce s-o-ntâmpla Și te-oi vinde-n Sadova Ți-i mânca cât îi mânca Până burta ți-o crăpa. Ța, căpriță de la munte Cu steluță albă-n frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Pentru prima oară cineva îi atinse blana sa urâtă și aspră și, cu o voce cum niciodată nu auzise lupul, copilul îi spuse. “Lupule, te iubesc!” Și deodată se întâmplă ceva de neînchipui: în staulul întunecat din Betleem pielea lupului crăpă și ieși afară un om. Un om adevărat. Omul se aruncă în genuchi, îi sărută mâinile copilului și-l adoră. Când părăsi staulul, liniștit, așa cum venise în piele de lup, merse în lume ca să le spună tuturor: “Acest prunc divin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins pe cel de foc. A șa să crape ochii Care l-au deochiat Pe(cutare). Iar capul celui deochiat Să rămână luminat Curat, de boală scăpat. Rețeta: se descântă în apă cu creangă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins pe cel de foc. A șa să crape ochii Care l-au deochiat Pe(cutare). Iar capul celui deochiat Să rămână luminat Curat, de boală scăpat. Rețeta: se descântă în apă cu creangă de mătură și cu cuțitul, punând 9 cărbuni aprinși în apă și numărându- i îndărăt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fălcile încleștate. - Cine are buzele umflate e bine să sărute un brotac, că-i trece. - Femeia însărcinată poate naște un copil cu buzele diforme, tăiate în două, dacă taie ceva duminica sau lemne în prag. - Cine vrea să nu-i crape cumva buzele, trebuie să pupe oala cu unt, luni dimineață, în săptămâna mare. Obrajii. Rotunzi - ins molatic, inocent, care trece greu la fapte concrete; Cărnoși - sensibilitate și rafinament artistic; Rumeni - aplecat spre plăcerile lumești; Înguști și slabi - ins cu preocupări
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
el va da bani altcuiva; iar când îl mănâncă palma stângâ, să se bucure că va lua bani. Fetelor cele mari care mănâncă direct din oală, le va ploua la nuntă. Când o mămăligă se toarnă de la foc și se crapă pe la mijloc, este semn că cel ce-a făcut-o va face o călătorie. Să nu poarte cineva cămașa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Pune cămașa jos și calc-o în picioare. Să nu fluiere cineva
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
gând mă îndruma către o nouă încercare. «Ascultă, Adam, îi zic, tu s-o iei pe uliță în sus, eu o iau pe uliță în jos. Dacă cerul se ține, cum zici, și vine și cu mine, cum zic, atunci crapă și zărim ce-i acolo înăuntru. Poate că o să vedem chiar îngerii...» și Adam, înduplecat și el de logica mea, ce părea închegată și fără greș, o luă pe uliță în sus, iar eu pe uliță în jos. După ce
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pocnet de grinzi cerești în înalt, ne oprirăm. Tăria albastră nu s-a despicat. Ne-am apropiat iarăși unul de celălalt. «Mergea cerul cu tine?» îl întreb. «Mergea», zice Adam. «și cu mine mergea, răspund eu, dar atunci de ce nu crapă în două?»” (L. Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor) Ghid de lucru: 1. Rezumă subiectul textului. 2. Explică taina pe care copilul o ținea ascunsă „sub trei lacăte și șapte peceți”. 3. Explică sensul afirmației: „cât de ales este creștetul meu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
coșul cu cocoșul. Încerce cei ce cer cercei. Pe cap un capac, pe capac un ac. Stanca stă-n castan ca Stan. În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]