90,136 matches
-
piesele lui de teatru, care abordează și oglindesc ciocnirea dintre impetuosul nou cu vechea inerție: canonul se debarasează de grotesc, viața e o stradă, pe care ne cunoaștem în grabă, ca imediat să uiți totul. Pe de altă parte, în creația Szymborskiej, pe care ai pomenit-o, totul e relativ și schimbător, ca „Norii” - de fapt un credo poetic al ei. Dumnezeu și omul se înțeleg. Nevasta lui Lot nu a încălcat interdicția Domnului părăsind cu familia Sodoma. A revenit pentru că
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
știu mai multe și simt mai mult, trăiesc sub gheara zilei, într-o realitate nouă pentru ei. Poeții din țară se tem sau nu știu să scrie despre viața adevărată, ceea ce îi face să se închidă în sicriele literaturii; în creația lor lipsește legătura cu energia vieții. Limbajul poeților emigranți e mai bogat, simțămintele mai dinamice, viziunea lumii mai largă. În emigrație, mai ales la Londra, se crează saloane literare poloneze, apar reviste, edituri, se organizează festivaluri internaționale de poezie poloneză
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
deja omologat la nivelul minții. Avea, în tot ce făcea, un tip de grație și firesc pe care-l întâlnești arareori în mediul scriitoricesc, dar îl vezi la câte un sportiv de elită. Felul în care se orienta în câmpul creației îmi evocă simplitatea și viteza pe care, mai târziu, le-am identificat la un mare tenisman — Roger Federer. Mircea Nedelciu știa să facă orice: și construcție narativă, și dialog, și parodie, și subminare textuală, și analiză, și asumare a deriziunii
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
se exprima care anula instantaneu barajele dintre lumi. Funcționa perfect din chiar clipa în care părăsea poziția orizontală pentru a îmbrățișa cu toată energia provocările verticalității. Odată cu publicarea ultimei cărți — Zodia scafandrului (2000) —, care marchează începutul unei noi etape în creația lui, se pot doar face presupuneri privind drumul pe care l-ar fi urmat. Vocația de înainte-mergător s-a văzut și după 1990, prefigurată, între altele, de rescrierea Poveștii poveștilor a lui Creangă, una din direcțiile îmbrățișate de proza noii
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
Numerologul Mihai Voropchievici a declarat că anul 2012 va fi caracterizat prin expansiune, cei care au numărul destinului 5 fiind extrem de favorizați în acest timp. „Anul viitor are cifra 5, care reprezintă creația Mântuitorului, omul. Încărcătura anului 2012 are o mare influență asupra spiritului oamenilor. Spiritul uman crește la un grad spiritual superior. În 2012 devenim mai buni, mai îngăduitori, dar nu mai acceptăm constrângeri. Undeva devenim un spirit liber, iar 5-ul
Numerolog: 2012 va fi caracterizat de expansiune. Vezi şi alte interpretări () [Corola-journal/Journalistic/24075_a_25400]
-
există în opera lui Dostoievski. E cazul lui Semion Iakovlevici din Demonii, personaj „scrîntit întru Domnul, cu darul prezicerilor“, cum îl descrie prozatorul rus. În Semion Iakovlevici autoarea vede întruchiparea unui pseudoisihast, simulacru pitoresc al sfinților de odinioară: „În toată creația dostoievskiană probabil că nu există caricatură mai grotescă a isihasmului decît cea realizată în portretul lui Semion Iakovlevici. A vorbi despre ratare a isihasmului, în această scenă, ar presupune existența unei forme de isihasm care se ratează. În schimb, aici
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
pronunțat tranșant: „Nu sunt alții critic sau istoric literar se cuvine să-și riguroase, de temeinice.termenii dezbaterii: Ci aceștia: verifice gândul de înălțare scripturală, Prin trei deschideri/închideri Neamul și babilonia”. începând cu... Eminescu. Ori, George despre Om și Creație, purtând numele Adică, zicem noi, în mod Apostoiu înscria, chiar în 1989, la lui Eminescu, George Apostoiu r e d u c ț i o n i s t - f a ț ă n f a ț ă Editura Minerva
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
necruțător (și dezvantajos) surâs - bonom și arțăgos în același timp - toate interesele („practice”, de culise, de compensație și reciprocitate concesivă, etc.) incompatibile cu marile obiective ale culturii noastre, cu marea lui credință [urmează un cuvânt ilizibil] în destinul major al creației românești. „Incomod” și azi, prin toate aceste „defecte”, refuzat și boicotat de diferite găști și oficine, de redacțiile bucureștene, de forurile și „forulețele” neoficiale, mai mult sau mai puțin constituite, din câmpul literaturii, de „bursa” gloriei literare, etc., Regman - critic
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
asupra originalității (Rosa del Conte, Eminescu o dell’assoluto, 1962, sau Alain Guillermou, La genèse intérieure des poésies d’Eminescu, 1963), cercetătorii străini din ultimul deceniu par să prefere incizia directă în problemele capodoperei care implică și sintetizează toate nuanțele creației eminesciene: Luceafărul. În orice caz, după ce s-au discutat probleme de amănunt legate de geneza, tehnica și semnificația îndelungatei elaborări a poemului (Klaus Heitmann despre basmul cules și publicat de Kunisch, Lorenzo Renzi despre metrica Luceafărului, Bruno Mazzoni despre recitirea
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
dușmănos”, unei controverse ca cea de acum”. Am citat întocmai care te influențează negativ. Mai mult decât atât, cuvintele tale. Securitatea considera că Dorin Tudoran,”ca disident, este Iată că dorința ta „sinceră” s-a îndeplinit. M-am adresat o creație a lui Mihai Botez” această afirmație apare mereu SRI și public alăturat răspunsul nr 70641 primit la data de și in dosarele Europei Libere, care mi-au fost puse la 15.11.2010.Iată textul:”vă comunicăm că, în urma dispoziție
Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Viorica Oancea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_76]
-
Riga în 1972, este considerată în momentul de față una dintre cele mai puternice voci ale literaturii letone. Poetă, prozatoare, dramaturg de succes, ea obține de două ori Premiul Anual de Literatură, cel mai prestigios premiu literar din Letonia. Din creația ei, menționez romanele: Focul nu te va trezi (2001), Fluxul (2008), volumul de versuri Pragmaticul nopții (2000), piesele de teatru Cerbii negri (jucată deja în Letonia, Germania, Finlanda, Grecia, fiind și ecranizată în 2006), Iarba de fier, Iasomia, în fine
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
Idel. Cartea a fost editată în poeziei românești și universale. (pictoriță): versiune bilingvă, româno ebraică, ” Vreme trece, vreme vine, // Eu, precum noi artiștii care ediție bibliofilă. Prefața în ebraică Toate-s vechi și nouă toate; // Ce e separăm omul de creațiile lui, mă uit este semnată de scriitorul Andrei rău și ce e bine // Tu te-ntreabă și numai la creația artistică. Fischof. socoate; // Nu spera și nu ai teamă, // P e n t r u m i n e , E
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
precum noi artiștii care ediție bibliofilă. Prefața în ebraică Toate-s vechi și nouă toate; // Ce e separăm omul de creațiile lui, mă uit este semnată de scriitorul Andrei rău și ce e bine // Tu te-ntreabă și numai la creația artistică. Fischof. socoate; // Nu spera și nu ai teamă, // P e n t r u m i n e , E m i n e s c u Ce e val, ca valul trece; // De tereprezintă ceva curat, dragoste La întrebarea
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
un loc cu mult mai tinerii săi confrați, și nu numai fiindcă a scris în același timp cu ei, dar și fiindcă e afinul lor spiritual și un modernist à outrance. Împărtășește ideea lui Lovinescu despre „timpul (care) omoară orice creație omenească”, formulă încă și mai radicală decât „mutația valorilor estetice”, care lăsa clasicismului o șansă, în vreme ce pentru Zarifopol, clasicii nu sunt decât „o proptea pentru opiniile literare și artistice”. Ce „om în stare să vadă estetic”, se întreabă el, nu
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
e chiar lipsită de interes. Lingvistul, minat de fapt de irezistibila plăcere a colecționarului, își justifică mai întotdeauna minuțioasa inventariere de forme noi cu argumentul că acestea ar ilustra posibilitățile creatoare ale limbii; cîteodată, descoperind chiar motivații semantice, textuale, pentru creația lexicala sau pentru devierile sintactice. Ultimul volum, recent apărut, al lui Caius Dobrescu - Deadevă, Pitești, Editura Paralelă 45, 1998 - e din categoria celor care oferă multe subiecte curiozității lingviștilor; cu riscul, aproape inevitabil, ca analizele acestora să nu mai păstreze
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
Gheorghe Grigurcu Există unele creații pilduitoare pentru popoarele ce le-au produs, în măsura a le aproximă destinul. Odiseea pentru neamul de navigatori al grecilor, Eneida pentru poporul de cîrmuitori al românilor, Robinson Crusoe pentru cel cu impulsuri de civilizatori al englezilor etc. Care ar
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
ce le-au produs, în măsura a le aproximă destinul. Odiseea pentru neamul de navigatori al grecilor, Eneida pentru poporul de cîrmuitori al românilor, Robinson Crusoe pentru cel cu impulsuri de civilizatori al englezilor etc. Care ar fi o asemenea creație emblematica pentru noi, românii? Miorița? Fără a se deroba de la aprecierea ca atare a celebrei balade, Sergiu Pavel Dan propune o alternativă și anume Povestea lui Harap Alb a lui Ion Creangă, "istoria fabuloasă a confruntării dintre legitimitate și uzurpare
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
Ildikă Line, ambii din Ungaria, având în program Uvertura la operă "Le nozze di Figaro" și Concertul în la major pentru vioară și orchestră de W.A. Mozart. Simpozionul de-a doua zi a fost consacrat temei centrale a festivalului creația celor trei compozitori ce au dat strălucire numelui Mozart - Leopold, Wolfgang Amadeus și Franz Xaver. În paralel s-a desfășurat concursul tinerilor interpreți, mai exact al celor 31 de duo-uri vioară/pian, având ca piesa obligatorie - în prima etapă
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
pentru pian și orchestră și Simfonia în do major ("Linz"). Mă opresc, în limitele spațiului tipografic disponibil, la două momente de vârf ale festivalului. Concertul Orchestrei de cameră a Filarmonicii "Transilvania" - concertmaestru: Albert Markăs - ne-a oferit încântătoare mostre din creația lui Leopold Mozart (Serenada în re major și Simfonia în sol major), ca și a fiului său, W.A. Mozart (Mică serenada în sol major). Muzică ascultata confirmă opinia exprimată de dl. Francisc Lăszlă în competentul sau eseu introductiv din
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
decît să NORMEZE "sufletul" democrației, să-l transforme într-o colecție de "dogme și ritualuri". Din păcate, afirmă Havel democrația occidentală actuala este un "CÎMP DE LUPTĂ ÎN CARE SE ÎNFRUNTA INTERESE PARTICULARE", în loc să fie un "tărîm al căutării și creației, al dialogului creativ pentru realizarea unei voințe și responsabilități comune". Drept consecință, rolul intelectualului este de "a PREVEDEA că o Casandra diferitele primejdii, orori și catastrofe" iar rolul politicianului este de"a asculta toate vocile care avertizează, să ia aminte
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
pentru mentalul colectiv, el configurează o cronotopie. În perspectiva ei, îl înțelegem mult mai clar pe Dimitrie Cantemir că pe un spirit liminal prin excelență, aflat mereu pe frontiera dintre cîte un dincoace și un dincolo al lumii și al creației: un intelectual pe care diverse vîrste și arii culturale îl revendică provizoriu, dar nu-l conțin total și nici nu și-l anexează definitiv. În chiar termenii autoarei, într-o cardinalitate extrem de dinamică, putem distinge într-o primă instanță, între
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
Teatrul Nottara. După trei ani de absență din peisajul românesc, Silviu Purcărete revine la Teatrul Național din Craiova și realizează Orestia după Eschil, un spectacol cu care deschidea prima stagiune de sub direcția să la Teatrul din Limoges în 1995. O creație care a întregit aprecieri aproape unanime ale criticii de specialitate și ale oamenilor de teatru în urmă Festivalului Național de Teatru a fost Livadă de vișini în regia lui Vlad Mugur la Teatrul maghiar de stat din Cluj. O colaborare
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
Pavel Șușară Odată cu venirea iernii s-a închis și sezonul simpozioanelor de creație, al acestei formule speciale de management artistic, care este și una dintre cele mai interesante, măi dinamice și mai complexe ipostaze ale fenomenului plastic românesc. Și dacă România nu are încă un muzeu de artă contemporană adevărat, viu și reprezentativ
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
ipostaze ale fenomenului plastic românesc. Și dacă România nu are încă un muzeu de artă contemporană adevărat, viu și reprezentativ, ea are în schimb, risipit pe o arie largă, un imens patrimoniu în care sînt stocate mai multe decenii de creație neîntreruptă, în care se oglindește o adevarată istorie a artei și din care se poate deduce o pasionanta istorie a "vremurilor". De altfel, înșiși organizatorii multor simpozioane au legat explicit creația sezoniera de ideea sporirii patrimoniului muzeistic de artă contemporană
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
patrimoniu în care sînt stocate mai multe decenii de creație neîntreruptă, în care se oglindește o adevarată istorie a artei și din care se poate deduce o pasionanta istorie a "vremurilor". De altfel, înșiși organizatorii multor simpozioane au legat explicit creația sezoniera de ideea sporirii patrimoniului muzeistic de artă contemporană sau de aceea a inițierii și constituirii unor secții de-sine-stătătoare în cadrul unor muzee, deja existente, cu un profil mai larg. Simpozionul de la Sângiorz Băi, de pildă, este legat de proiectul unui
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]