4,763 matches
-
valorilor sale naturale și antropice, a dinamismului oamenilor ce sălășluiesc pe aceste plaiuri cât și a celor care au investit și investesc În domeniu. Carpații Meridionali suscită curiozitate și pasiune prin frumusețea lor fermecătoare ca și prin accesibilitatea lesnicioasă spre creste. De fapt, sunt unanime aprecierile specialiștilor prin care zonele montane dispun de potențialul turistic cel mai ridicat, de unde rezultă și necesitatea valorificării lui; g) cea mai spectaculoasă dezvoltare din istoria sa, atît din punct de vedere organizatoric cît și a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
3. Modul cum s-a dezvoltat turismul În Carpații Meridionali Muntele a atras dintotdeauna omul, exercitînd asupra lui o fascinație deosebită. Pornind de la apele de munte, care prin calitățile lor impresionează În mod deosebit turiștii, apoi apele minerale și termale, crestele și piscurile mărețe, flora și fauna de o neasemuită frumusețe și originalitate și diversitate ca și de prezența unor obiective create de om, toate acestea la un loc se constituie În tot atîtea elemente cu forță de atracție. Putem afirma
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din Basarabia și Bucovina În Vechiul Regat și În Transilvania iar a populației din Regatul României În principal spre Transilvania „atât de mult iubită”. Această mișcare turistică a avut oarecum Într-o poziție centrală Carpații Meridionali ale căror văi și creste trebuiau traversate. Bucuria a fost enormă nu numai pentru că se vizitau locuri noi ci În primul rând că prin turism se Întâlneau ,,frați” cu ,,frați”, românii de pe ambele laturi ale Carpaților Meridionali se mișcă În cuibul natural de formare denumit
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
următoarea: a) de o parte și de alta a Carpaților se află un lanț de hanuri, amplasate de regulă la șosele pentru turismul automobilistic; b) În munți și pe văi sunt cabane, respectiv de joasă altitudine pentru weekend și de creastă pentru drumeția montană; c) hoteluri, vile și complexe balneare cu baze de tratament sau de agrement după caz În stațiunile balneare și de odihnă; d) pensiunile rurale și agroturistice sunt de regulă amplasate În vetrele satelor sau În apropierea acestora
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
respectă regula ca la un loc de cazare să corespundă cca 1,5-2 locuri la masă), ca și În afara acestora pe marele sau micile trasee turistice, În aproprierea sau În incinta unor obiective turistice, sau la cabane, fie ele de creastă sau de vale. Numărul unităților gastronomice din Carpații Meridionali, structura acestora, numărul locurilor de deservire ca și locul amplasării lor, corespund În mare măsură exigențelor actuale impuse de circulația turistică internă și internațională din zonă. 3.7. Rețeaua căilor de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
antrenat În activitate, a nivelului prețurilor practicate, ca și a deficiențelor din punctul de vedere al conceperii, organizării și derulării acțiunilor de marketing care fac prea puțin pentru atragerea turiștilor străini Pe aceeași linie se Înscrie și mișcarea turistică de creastă, respectiv drumeția montană. Dacă ea a fost mai intensă În primul rînd În Munții Bucegi, urmată de cei a Făgărașului, intensitatea acesteia a fost mai scăzută În ceilalți masivi. În zona montană de creastă, se practică de regulă un turism
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se Înscrie și mișcarea turistică de creastă, respectiv drumeția montană. Dacă ea a fost mai intensă În primul rînd În Munții Bucegi, urmată de cei a Făgărașului, intensitatea acesteia a fost mai scăzută În ceilalți masivi. În zona montană de creastă, se practică de regulă un turism itinerant cu segmentări și scurte staționări la cabane, aspect ce Își pune pecetea asupra mediei sejurului la aceste unități, care este de regulă mică doar de 1-2 zile. Dacă privim mișcarea turistică pe categorii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de comportament, de vestimentație, etc. În cel de-al doilea caz, cabanele de altitudine medie să constituie o invitație la drumeție, mijloc de recreere, cabane de tranzit sau cu posibilitate de staționare (cazare, alimentație). Cabanele de mare altitudine, eventual de creastă, care să se adreseze turiștilor excursioniști Încercați, cu experiență și echipament adecvat pentru ascensiuni. Acestea trebuie să fie unități cu rol de staționare și cu condiții bune de cazare și alimentație. Cea de-a treia grupă sau categorie de cabane
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se oprească unde-i convine, pentru petrecere (cabanele de jos) sau pentru performanță (cele de sus). Cabanele de la baza munților ar contribui la Îmbunătățirea ambianței turistice În cele de altitudine mare și medie. Ar fi poate util dacă, cabanele de creastă să nu poată fi ocupate cu tabere de elevi, studenți sau sportivi În cantonament la mai mult de 70% din capacitate, pentru a nu Închide accesul turiștilor individuali (turism care trebuie Încurajat). Devine tot mai necesară intensificarea unor acțiuni de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
luarea În considerare În primul rînd a tradițiilor și a experienței autohtone. În mod concret În funcție de rolul funcția și clasificarea bazelor de cazare, Ministerul Turismului să stabilească liste cadru obligatorii de dotări cu mijloace de agrement, inclusiv la cabanele de creastă. Practica actuală În care amfitrionii bazelor turistice „fug” după aparatura străină, să fie combinată cu una de utilizare a experienței și practicii autohtone, cum ar fi: popicăriile În aer liber, concursuri de tras cu arcul, diverse jocuri de forță și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
apreciate din România, ale cărei ecouri au trecut de mult peste granițele Europei. Amplasată la altitudinea de 280 m, pe malul drept al Oltului, la ieșirea acestuia din maiestuosul defileu Turnu Roșu-Cozia și În apropierea muntelui Cozia (1688m), a cărui creastă de calcar creionează magnific orizontul, stațiunea dispune de o climă blîndă, ferită de perturbații mari de umiditate și temperatură. Apariția și dezvoltarea unei puternice stațiuni În această zonă, a avut la bază cantitatea și calitatea deosebită a unor factori naturali
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
stațiuni ca Herculane. În mod real această strategie trebuie să aibă În vedere practica internațională În domeniu și normele Federației Române de Turism - Alpinism iar marcajele să fie realizate pe traseul: Piața Hercules - Parcul stațiunii - Rezervația Domogled - Crucea Albă - pe creastă și coborîrea la Complexul balnear al sindicatelor; Piața Hercules - Restauranul Grota haiducilor - Grota cu Aburi; Piața Hercules - Hotel Roman - Grota Gaiducilor etc. 5) Problema mărimii sau dimensiunii maxime pe care trebuie să o atingă stațiunea Herculane. Farmecul unei stațiuni turistice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
condensează sub formă de membrană, formând fascii sau aponevroze. Acest țesut favorizează alunecarea în caz de solicitare la presiunea abdominală, ceea ce facilitează apariția herniilor la nivelul punctelor slabe. Aderența maximă a foiței peritoneale este la nivelul regiunii ombilicale și a crestei iliace.Viscerală, care vine în contact intim cu aproape toate viscerele abdominale (ficat, splină, stomac, intestin subțire). În afară de acestea rinichii, glandele suprarenale, pancreasul și porțiunile D2-D4 ale duodenului vin în contact parțial cu peritoneul fiind denumite retroperitoneale, iar altele precum
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
unirea porțiunii verticale cu cea orizontală Pe fața exocraniană se descriu: - inferior - glabela - lateral - arcurile sprâncenoase - extern - procesul zigomatic Sub arcurile sprâncenoase este gaura supraorbitară (conține artera și nervul omonim). Deasupra arcurile sprâncenoase sunt tuberozitățile frontale. Pe fața endocranială: - medial: creasta frontală internă în sus: sinusul sagital. Prezintă: partea orizontală - lama ciuruită Prin orificiile lamei ciuruite trec nervii olfactivi partea vsupeerticală cu 2 segmente - rior și inferior Pe segmentul superior - crista galli - se inseră coasa creierului. Segmentul inferior se articulează cu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Fața anterioară este concavă și prezintă: - pe linia mediană o coloană osoasă rezultată prin unirea celor cinci corpuri ale vertebrelor sacrate vizibile - linii transversale - 5 găuri sacrate anterioare prin care vor trece ramurile anterioare ale nervilor sacrați - între găuri sunt creste pe care se inseră mușchiul piramidal al bazinului Fața posterioară este convexă. Pe linia mediană se găsește creasta sacrată ce continuă linia apofizelor spinoase lombare. Creasta se descrie până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ale vertebrelor sacrate vizibile - linii transversale - 5 găuri sacrate anterioare prin care vor trece ramurile anterioare ale nervilor sacrați - între găuri sunt creste pe care se inseră mușchiul piramidal al bazinului Fața posterioară este convexă. Pe linia mediană se găsește creasta sacrată ce continuă linia apofizelor spinoase lombare. Creasta se descrie până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. Între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat. De fiecare parte a crestei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sacrate anterioare prin care vor trece ramurile anterioare ale nervilor sacrați - între găuri sunt creste pe care se inseră mușchiul piramidal al bazinului Fața posterioară este convexă. Pe linia mediană se găsește creasta sacrată ce continuă linia apofizelor spinoase lombare. Creasta se descrie până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. Între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat. De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
creasta sacrată ce continuă linia apofizelor spinoase lombare. Creasta se descrie până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. Între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat. De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele elemente: - șanțul longitudinal sacrat care continuă șanțurile vertebrale de la nivelul regiunii lombare - 5 tuberculi sacrați postero-interni și 5 postero-externi, de fiecare parte - găurile sacrate posterioare, în număr de 5, prin care ies
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
vor insera ligamentele sacro-iliace anterioare. Baza sacrumului prezintă următoarele detaliile: - median și anterior: se află corpul vertebrei sacrate cu axul orientat transversal; - median: aripioarele sacrumului sub formă triunghiulară; - posterior: se distinge orificiul superior al canalului sacrat și extremitatea superioară a crestei sacrate; - apofizele articulare superioare sunt sub forma a două ridicături verticale ce privesc înapoi și înăuntru. Vârful sacrumului este format : - în partea anterioară de o fațetă eliptică pentru articularea cu baza coccisului; - în partea posterioară se observă orificiul inferior al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
două ridicături verticale ce privesc înapoi și înăuntru. Vârful sacrumului este format : - în partea anterioară de o fațetă eliptică pentru articularea cu baza coccisului; - în partea posterioară se observă orificiul inferior al canalului sacrat - hiatusul sacrat; - ramurile de bifurcație ale crestei sacrate, coarnele sacrate, se articulează cu cele corespondente de la nivelul coccisului. OSUL COCCIS Coccisul este un os median, nepereche, simetric, situat dedesubtul osului sacrum; la om este un os rudimentar. Osul are forma unui triunghi cu baza în sus, vârful
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ca proiecție, de la primul spațiu intercostal la cea de-a 8-a coastă. Prezintă două fețe (una anterioară și una posterioară), trei margini și trei unghiuri. Fata anterioară sau costală prezintă: - fosa subscapulară pe care sunt evidente două sau trei creste pe care se inseră mușchiul subscapular, - două suprafețe mici triunghiulare spre marginea internă pentru inserția mușchiului mare dințat. Fața posterioară sau dorsală este convexă și prezintă la nivelul unirii treimii superioare cu două treimi inferioară o apofiză triunghiulară ce se
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
omoplatului împarte fața posterioară într-o porțiune superioară - fosa supraspinoasă unde se inseră mușchiul cu același nume și o porțiune inferioară - fosa subspinoasă pentru inserția mușchiului subspinos. Fosa subspinoasă a omoplatului este despărțită de marginea externă a osului printr-o creastă verticală unde se realizează inserția: - mușchiului mic rotud n(superior) mare rotund (inferior). - Marginea internă, ăte insspinală, medialcervicai serveșerțiilor musculare: - pe buza posterioară mușchii supraspinos și subspinos pe buza anterioară mușchii - mare dințat, angular și romboid. Marginea superioară, lă, este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mușchiul flexor comun superficial și rotund pronator; * margine externă pe care vine să se prinde extremitatea anterioară a ligamentului inelar și fascicule anterior al ligamentului lateral extern al articulației cotului; - marea cavitate sigmoidă căreia i se descrie pe mijloc o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei; - inferior, lateral extern față de marea cavitate sigmoidiană se află mica cavitate sigmoidiană utilă pentru articulația cu cupușoara radială. Corpul cubitusului are formă prismatică, mai voluminoasă în partea superioară și căruia
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
găsește inserția mușchiului flexor comun profund al degetelor de la II la V; în 1/4 inferioară este convexă și mai îngustă fiind suprafața pentru inserția mușchiului pătrat pronator; - fața posterioară prezintă * superior. suprafață tringhiulară rugoasă pentru inserția mușchiului anconeu; * inferior, creasta longitudinală care împarte zona în două: una situată deasupra, pe care se realizează inserția mușchiului cubital posterior și una externă, subîmpărțită în mai multe zone ce corespund mușchilor: scurt supinator, lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prezintă elemente anatomice distincte; - marginea internă este ascuțită și este locul de inserție pentru ligamentul interosos al oaselor antebrațului. Extremitatea inferioară este voluminoasă și are forma unei piramide patrulatere: - fața superioară reprezintă vârful piramidei; - fața inferioară este baza piramidei prezentând: * creastă cu direcție antero-posterioară ce subîmparte această față într-o porțiune externă triunghiulară ce se va articula cu osul scafoid și alta internă, patrulateră care se va articula cu osul semilunar; * apofiza stiloidă radială situată extern pe a cărui vârf se
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]