3,585 matches
-
această formă minoră de discriminare fără să se plângă, pentru că ei consideră că este soarta lor de oameni în vârstă. Dar generația de pensionari din anul 2025 de care am vorbit mai devreme, obișnuiți fiind ca existența să le fie croită după așteptări, vor fi mai rebeli cu siguranță. Atunci toate produsele pe care este scris cu litere mai mici de 13 vor fi victimele unei sinucideri economice. Chiar și în ziua de astăzi, când vederea celor din generația noastră începe
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de securitate, avea doar o casă de marcat. La banca europeană casierii erau nevoiți să alerge de la ghișeu la sertarul cu bani pentru cele mai simple tranzacții. La magazin, cumpărătorii se „delectau” cu spectacolul de a-i vedea pe angajați croindu-și drum în întrecerea de a ajunge la casă. Nici unul din modurile de lucru nu inspira încredere pentru clienți, iar efectul asupra timpului de așteptare a fost exact cel la care ne așteptam cu toții. Am studiat destule magazine unde strategiile
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
funcționeze, la casă se văd toate aceste lipsuri. După cum am văzut, principala incertitudine în cazul caselor de marcat este unde anume să fie amplasate acestea. În partea din față a magazinului, lângă ușă, este alegerea logică. Intri în magazin, îți croiești drum printre rafturi, alegi câteva lucruri, te întorci spre ieșire, plătești și pleci. Din punctul de vedere al resurselor umane este cel mai logic lucru. Un magazin mic poate fi gestionat cu ușurință în perioadele aglomerate cu doar un singur
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
-lea începe în 1789 și se încheie în 1917?), în al cărui focar ideologic se află Declarația drepturilor omului. Tot ce aduc nou deceniile 4-6 în sfera vestimentației și în sectoarele cu evoluție paralelă este expresia năzuințelor egalitare care-și croiesc drum în viața societății. Un mare boier moldovean, ieșind într-o zi pe străzile Iașilor îmbrăcat în haine nemțești, se trezea apucat brusc de mâneca surtucului și auzea un glas țipându-i în ureche: „«A! ce dracul!... Domnule... parcă ești
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
acestei limbi după natura și după originea ei, cu literele sale, atât în cărțile profane, cât și în cele sacre, cum și introducerea literelor în toate cancelariile“. Înăbușirea revoluției n-a ucis și ideile ei, care vor continua să-și croiască drum în deceniul dintre ’48 și Unire. Eforia școlilor din țara Românească abordează problema ortografiei în 1850, 1856 și 1858. O hotărâre din 1856 prevede adoptarea literelor latine „atât în cărțile didactice, cât și în scriere“, dar sistemul ortografic recomandat menține
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
-i dezvăluie viitorul său, dar și soarta unora dintre persecutorii săi și a tuturor răufăcătorilor. Fiecare strofă din celebrul Yasna 44 începe cu aceeași formulă: "Iată ce îți cer, Doamne - răspunde-mi mie!" Zarathustra vrea să știe "cine le-a croit drum soarelui și stelelor" (3), "cine a pus Pământul jos, și a fixat cerul cu norii, ca să nu cadă?" (4), și întrebările sale referitor la Creație se succed într-un ritm tot mai năvalnic. Dar el vrea să știe și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
un astfel de context, afirmarea libertății capătă aspectul nebuniei (""Nebunilor" - un răcnet aruncat/ lovit de peșteri", Saltimbancul, " Noi suntem frați și regi/ Între nebunii de jos", Câini), al refuzului ordinii. Actul este aproape sinucigaș, dar exprimă dorința de a-și croi propriul destin chiar dacă acesta poate fi unul al erorilor, al nefericirii. Contextul socio-politic în care sunt redactate astfel de poeme justifică încadrarea lor în sfera frondei, nu doar literare, ci și sociale. Omul este asemenea câinelui vagabond, rătăcitor prin lume
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de veacuri se ridica, în chip de templu, construcția capitalisto-țaristă pe care de fapt mujicul rus a purtat-o sute de ani. Colosul vrea să se ridice din somn și din noroi! Templul din spinare-i se clatină și se croiește, columnele susținătoare pornesc în lături, iar idolul din templu, cu cununa căzută, cu brațe disperate, aleargă să scape de pieire”2). „Oftînd, palate de-ți lucrez,/ Eu știu și bine a dărîma”, amenință „muncitorul” lui Bacovia, în consonanță cu „declarațiile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iubește, faptul că există „un cimitir”. Filozofia lui „carpe diem”, subliniată și mai apăsat în „Să ne iubim”: „Ce poate, deci, a fi sub soare,/ în haosul imensității -/ Dacă-ți vei pierde fecioria/ în taina roză a voluptății?”2), replică croită pe tiparul unor versuri din „Moartea lui Fulger”, de Coșbuc: „Trăiește-ți, doamnă, viața ta!/ Și a morții lege n-o căta!” (...) „Nu cerceta aceste legi,/ Că ești nebun cînd le-nțelegi!/ Din codru rupi o rămurea,/ Ce-i pasă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Paradoxal, izolarea, reticențele i-au asigurat o libertate mai mare decît celor avizi de contacte umane, mînați de obligații, împinși de ambiții și interese. Riscînd să pară „inadaptabil”, el singur și-a „croit” - recunoște undeva „o astfel de viață”, pe cînd ceilalți rareori au fost cu adevărat stăpîni pe alegerile lor. Simpatiile literare ale lui Kafka, scriitorul cu care e comparat des Bacovia, mergeau către Kleist: „Kleist n’est pas un jongleur ni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai veselă, optimistă, sănătoasă și sentimentală i-ar fi văzut pe oameni cu totul altfel. Eu nu pot emite altă pretenție decît că imaginea mea e coerentă”. Același e și cazul lui Bacovia. „Din cauza temperamentului meu - recunoaștea poetul - mi-am croit fatal o astfel de viață (în singurătate - n. m.). Și-apoi n-am fost întotdeauna prea sănătos”. A-ți înțelege cît mai corect temperamentul („firea”) e pasul cel mai important pentru a-ți rămîne fidel ție însuți. Bacovia s-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
arta literară a viitorului: "Să fii un reporter transfigurat, un jurnalist care e mai artist decât un artist, un artist care e mai jurnalist decât un jurnalist - acesta este destinul inevitabil al unui mare scriitor care va ajunge să își croiască calea până la sufletul publicului" (237). Declarația lui Lee reflectă un punct de vedere critic care surprinde calitățile artistice ale jurnalismului dincolo de părerile partizane ale unora cum ar fi Hapgood. Într-un alt articol din Atlantic publicat în 1904 Henry W
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
interesului uman, care face din locul comun ceva pitoresc și dramatic, este încercarea de a acoperi distanța inerentă a spațiului virtual cu formule emoționale care să creeze impreisa că această distanță este anulată" (Experiments, 269). Aceasta era substanța poveștilor standard croite după zone interes omenesc, și jurnalismul literar narativ a încercat să treacă dincolo de aceste formule emoționale, așa cum erau ele realizate în schițele lui Crane. Connery notează despre legătură dintre acest tip de povești și jurnalismul literar narativ: Deci o parte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aceste posibilități în zorii erei moderne și adaugă că i-ar plăcea ca March să fie însoțit de un ilustrator "care să surprindă aspectele estetice ale grevei... Îți spun că face impresie să conduci un război privat, ca și cum ți-ai croi drum prin mijlocul New York-ului, și New York-ul nici nu te-ar băga de seamă". Cu toate acestea, March nu ia în seamă sfatul lui Fulkerson. Probabil că cititorii nu consideră greva "deloc" importantă pentru că subiectivitatea lor este alterată de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Dancu până la Valea Lupului într-un timp rezonabil, ci cu mult mai mult și, aș îndrăzni a zice, cu mult mai adânc. Drumul e aici, în cetatea universitară, în templul spiritualității etc., ca la Martin Heidegger, un "holzwege", un drum croit cu mintea, așa cum îți croiești cu maceta în mână drum prin hățișurile junglei, până la "poienița" unde te străluminează înțelesurile Ființei. Șoseaua e aici, în înțelesul ei ezoteric, descifrabil doar de drumarii speciali din capitala culturii, nu o simplă și curată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un timp rezonabil, ci cu mult mai mult și, aș îndrăzni a zice, cu mult mai adânc. Drumul e aici, în cetatea universitară, în templul spiritualității etc., ca la Martin Heidegger, un "holzwege", un drum croit cu mintea, așa cum îți croiești cu maceta în mână drum prin hățișurile junglei, până la "poienița" unde te străluminează înțelesurile Ființei. Șoseaua e aici, în înțelesul ei ezoteric, descifrabil doar de drumarii speciali din capitala culturii, nu o simplă și curată cale de acces, ci e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și ea tragic și prematur plecată, în ciuda unei înzestrări scriitoricești de excepție), Codrin Liviu-Cuțitaru, Dan Lungu, Cătălin Savin, Indira Spătaru, Cristina Hermeziu, Dan Huideș, Cristina Țilică sau Eugen Munteanu sunt câțiva dintre congenerii lui Cătălin Anuța, artiști care și-au croit în ultimele două decenii destinul literar, mai apăsat sau mai fulgurant, în poezie, proză, critică sau teorie a literaturii, acasă sau în lume. Nu sunt un critic literar și nu voi încerca, aici, niciun fel de exegeză a operei celui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
adversar, ci pentru că nu cred în soluțiile impuse după importuri care nu au fost asimilate critic. Cred că o schimbare în bine nu poate veni decât în timp, în măsura în care ajung să decidă în politică oameni civilizați și dornici de a croi un destin acestei țări. Bărbații se cuvine să fie inteligenți și curtenitori, iar femeile trebuie să rezolve dilema de a fi grațioase și intuitive, dar și "masculine", pentru a fi luate în serios în politică și ascultate. Ce fel de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cumva să părăsească lagărul. Așa se și chema oficial: lagărul țărilor socialiste! Dar nostalgia mea nu se regăsește pe aceste coordonate. Singurul meu exercițiu de visător profesionist, singura mea porție de utopie legată de societăți perfecte pe care le-aș croi vizează doar o regulă simplă: ca fiecare să trăiască în sistemul pe care îl sprijină public, fie el susținător de dreapta sau de stânga. De exemplu, nostalgicii socialismului biruitor să fie încartiruiți în blocuri din plăci, la periferie, iar pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
oferi moartea pentru că astfel ar produce moartea lumii, ceea ce ar coincide cu negarea de sine. Demiurgul Îi explică Luceafărului absurditatea dorinței lui, prilej cu care este pusă În antiteză lumea nemuritorilor și aceea a muritorilor. Astfel, muritorii nu-și pot croi propriul destin, ei se bazează numai pe noroc, sunt supuși voinței oarbe de a trăi (influența filozofiei lui Schopenhauer). Omul de geniu este capabil de a Împlini idealuri Înalte, se află dincolo de timp și de spațiu, de ordinea firescă a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altfel, trecutul literar din orice parte de lume are un impact fundamental asupra unui scriitor. Problema este cea a eliberării de obsesii, cea a impunerii propriei identități, pe cât e posibil, inconfundabilă. Depășirea stării de epigonism este condiția existenței celui care croiește drumuri prin spații greu accesibile. Aici este de altfel și cea mai mare dificultate. Ce se poate face ca gestul să nu se repete, să nu amintească de Înainași? De cele mai multe ori creatorul Însuși trăiește momente de dezamăgire și pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fumăm? Ca să înțelegi cu adevărat, trebuie să ai în vedere puternicul efect al subconștientului sau al "partenerului adormit", cum îmi place mie să-l numesc. Cu toții înclinăm să credem că suntem ființe umane inteligente, stăpâne pe noi însene, care ne croim propriul drum în viață. în realitate, suntem modelați în proporție de nouăzeci și nouă la sută. Suntem produsul societății în care creștem, în toate privințele: genul de haine pe care le purtăm, casele în care locuim, stilul fundamental de viață
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
nu se știe. Era secret secretul pe care ea voia să-l afle. Pentru a-și îndeplini misiunea avea nevoie de o sursă. De la care să stoarcă informațiile. Adică de-un fraier. Ca să aibă succes la pământeni, femela a fost croită după gusturile lor, consultându-se pe Internet site-urile porno. La început, spioana l-a agățat pe Tudor. Dar Tudor era un gogoman care nu știa pe ce lume trăiește. Habar n-avea de secrete. Așa că a fost necesară schimbarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
mai este văzută ca un avanpost al unei armate puternice, ci mai mult ca un ungher, o ascunzătoare, un ultim refugiu. „Ultima patrie“ a cuvintelor este una mică și incomodă, „recifuri neprimitoare“ în care un nou Robinson trebuie să-și croiască grădina și să-și civilizeze sclavii. În cele mai reușite poeme ale cărții, Mariana Codruț nu descrie acest refugiu ca pe un tărâm promis, ca pe un El Dorado al imaginației. Dimpotrivă, poezia e descrisă ca o activitate umilă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Nica, Don Juan, de Bocsárdi László, Ionesco - cinci piese scurte și Block Bach, de Alexandru Dabija, 69, de Alexandra Badea. Acestora li se alătură spectacole ale unor trupe din Germania, Israel, Japonia, Austria, Rusia, Franța, Belgia, Italia, SUA. Teatrul străzii, croit pentru Sibiu În privința spectacolelor de stradă, organizatorii au schimbat tactica față de edițiile precedente. „Anul acesta am gândit o altă formulă. Aduc trei mari companii cu trei spectacole diferite. Au venit aici, au văzut spațiile și gândesc aceste spectacole special pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]