3,199 matches
-
anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Vasile Dîncu Ministrul culturii, Corina Șuteu p. Ministrul transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, secretar de stat Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Adrian Curaj București, 11 mai 2016. Nr. 349. Anexă DESCRIEREA limitelor pentru Parcul Natural Văcărești Secțiunea 1 Descrierea limitelor Limitele Parcului Natural Văcărești sunt constituite de către limita exterioară a drumurilor de
HOTĂRÂRE nr. 349 din 11 mai 2016 privind declararea zonei naturale "Acumulare Văcăreşti" ca parc natural şi instituirea regimului de arie naturală protejată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271816_a_273145]
-
Mercedes-Benz O-405 achiziționate din San Sebastian, s.a. Trasee de autobuz din Iași: Parcul de microbuze CTP Iași este format din 35 de microbuze care acoperă 2 trasee: 48 (8,5 km): Tg. Cucu - Ciric 49 (4,4 km): Tg. Cucu - Cim.Sf.Petru și Pavel În urma alegerilor locale din 2016, primarul Iașului este Mihai Chirica (PSD), viceprimari fiind Radu Botez (ALDE) și Gabriel-Vasile Harabagiu (PSD). De Iași și-au mai legat destinul importante personalități, precum: Municipiul Iași este înfrățit cu 20
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității Breaza. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Breaza se ridică la de locuitori, în
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie. Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conținut mare de petrol, brom, iod și sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată, cea
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișina se ridică la locuitori, în
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
descoperire care ne face să credem că aici a fost o așezare a dacilor liberi în sec. al III-lea e.n. Determinarea a fost făcută de către cercetătorul Bucur Mitrea - institutul de Arheologie București. III. La Fântână lui Panait sau Rediul Cucului, în apropierea unei bogate pânze agvifere, s-a descoperit o așezare și o necropola din sec. al IV-lea e.n., care se întinde în curțile și grădinile locuitorilor Ghiță M. Neculița, Tudor Iordache, Toader M. Neculița, Manole Țulug și Mihaluța
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
-lea, iar cartea de cancelarie dată de domnitorul Moldovei Petru al II-lea la 15 iulie 1448, când acesta da și întărește lui Cernat Ploscaru și fratelui său Stefu mai multe sate, siliști, locuri în pustie între care și Fântână Cucului - care s-a dovedit de către istorici a fi comună Cuca de astăzi. În secolul următor, la 27 martie 1546, domnitorul Petru Rareș al Moldovei (1527-1538 și 1541-1546) de la curtea din Bârlad emite carte de cancelarie prin care face cunoscut tuturor
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
1546, domnitorul Petru Rareș al Moldovei (1527-1538 și 1541-1546) de la curtea din Bârlad emite carte de cancelarie prin care face cunoscut tuturor supușilor cum a miluit și a dăruit un loc în pustie la Olteni, la obârșia Lozovei, la Fântână Cucului sub Dumbrava, adevăratelor slugi, Ion Goescu, Stanciu Bursuc, Ghedeon, Fratian, si Danciu Bursuc cu obligația de a face un sat cu tot ce trebuie pentru îndestulare, toate acestea pentru servicii deosebite aduse domniei. Aceasta mărturie arată încă odată vechimea denumirii
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
a luat denumirea satul care dăinuie până astăzi. O altă legendă transmisă tot din bătrâni și care este cunoscută și în unele documente din arhiva bisericii “Sf. Voievozi” din Cuca, ne spune că denumirea actuala a comunei vine de la rediului Cucului, un desiș de pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
actuala a comunei vine de la rediului Cucului, un desiș de pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă cucului se chema cuca - așa cum ne arata academicianul Iorgu Iordan în Dicționarul Limbii Române, acest toponim a fost preluat și a dat denumirea localității. Această denumire de rediu Cucului este trecută și pe hărțile
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
un desiș de pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă cucului se chema cuca - așa cum ne arata academicianul Iorgu Iordan în Dicționarul Limbii Române, acest toponim a fost preluat și a dat denumirea localității. Această denumire de rediu Cucului este trecută și pe hărțile militare folosite de armată română în 1938-1945
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă cucului se chema cuca - așa cum ne arata academicianul Iorgu Iordan în Dicționarul Limbii Române, acest toponim a fost preluat și a dat denumirea localității. Această denumire de rediu Cucului este trecută și pe hărțile militare folosite de armată română în 1938-1945. Versiunea cea mai sigură și acceptată de mai mulți cercetători și istorici, ne arată că aceasta denumire vine de la un anume Cucu, care a venit în transhumanta de
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
oieri veniți în transhumanta în căutate de locuri care să le asigure cele necesare traiului zilnic și odată ajunși aici, s-au stabilit și locuiesc și în prezent. Am văzut de unde vine denumirea localității și ne-am convins că rediul cucului, Fântână Cucului, așa cum ni s-a transmis pe cale orală, este argumentat cu dovezi indubitabile - care arată denumirea acestor locuri. Formarea și concentrarea populației în comunități mici în perioada feudalismului dezvoltat cu privire la Cuca este strâns legată de a doua domnie a
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
în transhumanta în căutate de locuri care să le asigure cele necesare traiului zilnic și odată ajunși aici, s-au stabilit și locuiesc și în prezent. Am văzut de unde vine denumirea localității și ne-am convins că rediul cucului, Fântână Cucului, așa cum ni s-a transmis pe cale orală, este argumentat cu dovezi indubitabile - care arată denumirea acestor locuri. Formarea și concentrarea populației în comunități mici în perioada feudalismului dezvoltat cu privire la Cuca este strâns legată de a doua domnie a lui Petru
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
edulcorante, taman bune pentru borcanul cu dulceață de gutui al bunicii, acoperit cu celofan bine întins și legat strâns cu ață albă de papiotă. Altele - precum Cobzarul toamnei (n.n. vântul...), Pierduți în amintire (în care, desigur, „natura e frumoasă”), Cântă cucul (că, deh, asta știe și e mai ușor decât să-și clocească ouăle), Doi fluturi, Tablou cu flori de măr, Magie, La Căciulata, Natură vie, Eu nu mai știu, Tablou de noapte, Seară de decembrie, Grădina din suflet - pot fi
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru dunmealui Bode Mîrje carele slujind mai înainte de răposatul
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
ar fi de menționat câteva, cum ar fi: Mai sunt și o serie de semne după care oamenii se ghidează. De exemplu își dau seama că va ploua după forfota furnicilor sau a direcției fumului, a zborului rândunelelor, a cântatului cucului în sat și nu în ultimul rând a direcției din care bate vântul. Un alt semn ce arată dacă anul e bun sau rău e cel de unde fulgera și tuna prima dată (apus sau răsărit). Se spune că apa din
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Padeșului. A. Fauna pădurilor Pădurile de fag și stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistrețul, veverița, pisica sălbatică, căprioara, jderul și altele. Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaița, pițigoiul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn etc. În pădurile Nădrăgene în vecinătate cu pădurile Rușchiței și Obrejei, s-au semnalat câteva familii de cerbi carpatini, iar în Padeș câteva exemplare de urși, trecuți în aceste teritorii din pădurile
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile. În
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și județul Sălaj. Prima
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
iar în boschet cuibărește turtureaua. În malurile greu accesibile dușmanilor naturali își construiesc cuiburile graurii ce s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]