2,918 matches
-
Îndrăzneață a țîțișoarei. Complexitatea simbolică a ochiului s-a putut constata. Vocația sinului e să „Înghie”: „Spre sînul cel de albcțc, Alunei patima mă-nghie”... Ochiul provoacă pasiunea, sînul naște delirul erotic. „SÎnuri cu mici țîță” (Cine-i Amoriul?), „țîțișoara dezvelită” cutremură, smintesc simțurile. Farmecul lor (unul dintre...) vine din albețea lor. Din sin izvorăsc nurii, blindera și dulceața, trei din componentele pasiunii erotice. Aerul ce aburește I Dintr-un sîn... zice În chip tulburător poetul. Mai departe, Conachi, totuși, nu merge
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
data aceasta fără puseul suicidar de altădată atitudine lucidă, echilibrată, care anunță ieșirea din copilărie, anticipată și de câteva teribile viziuni ale "morții în viață" (prinse în registru expresionist) pe care Bizu le trăiește acum "ca într-un vis urât", cutremurat de groază, până la pierderea cunoștinței. E vorba despre procesul de disoluție a personalității, semnalând tentativa de asumare a unei identități noi (înmormântarea e un ritual de "trecere" prin excelență) printr-o proiecție empatică ce reflectă ca-ntr-o oglindă, acum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
procedează, vom vedea, și Mili, dublul feminin al lui Bizu). A fost suficient ca prefăcuta femeie să intre un pic în rolul prescris de imaginația bărbatului predispus la îndrăgostire, să-și dea gura "ca un fruct copt" și să se cutremure "de toate vibrațiile" pentru ca ea să nu-i mai apară "ermetică și calculată" cum e, de fapt, în realitate. În afară de Bizu, mai există însă o victimă a prefăcătoriei Dianei, și anume Mili, soția lui Lică Scumpu, naiva protectoare a celor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
animale, păsări etc.) pot detecta sunete și mișcări ale scoarței terestre și chiar ale “măruntaielor” pământului care nu pot fi percepute de cea mai modernă aparatură seismologică, simțind și auzind un huruit subteran cu mult înainte ca pământul să se cutremure. înainte de anul 1835, înainte ca orașul chilian Talcuhuana să fie distrus de cutremur, cîinii fugiseră din zonă, iar când Riviera franceză a fost zguduită de un seism catastrofal, în 1837, toți caii din împrejurimi au refuzat să mănânce și încercau
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
și vase de pe polițele de prin casele oamenilor. Spuneau oamenii bătrâni că n-au apucat cutremur așa de strașnic ca acela și huietul venea dinspre miază-noapte” (Letopisețul Țării Moldovei, Nicolae Costin). * 8 august 1861: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, de au fost cutremur mare, cât n-au mai pomenit altădată nimenea, luni noaptea spre marți, la ceasurile 7 și un sfert, în Postul Sânteimării Mari, în zilele luminatului nostrum Io Șerban Voievod (Șerban Cantacuzino), august 8 din leat
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
în Ucraina, Constantinopole și Crimeea, cu zguduiri care au durat aproape 5 minute, cu un zgomot asemănător cu acela a 1000 de puști”. (Gazette de France, 21 mai 1790). * “La 26 martie 1790, la 2 ceasuri din noapte, s-a cutremurat pământul foarte, ținând cam un sfert de ceas” (Notiță de pe o cărticică intitulată Slujba osebită a Sf. Prea Cuviosului părintele nostrum Nicodim). * în anul 1791, în zona Vrancea, a avut loc un cutremur “mărișor”. * 5 aprilie 1793, ora 10 și
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
leat 1793, noiembrie 28, sâmbătă spre duminică, la 2 ceasuri din zi, în care zi s-a întâmplat și un cutremur foarte mare, la 6 ceasuri din noapte. Și au ținut cutremurul 25 de minute. Și până în ziua s-au cutremurat de 2 ori, dar n-au știut oamenii, fiind trudiți”. * în 1798, “s-au cutremurat pământul în luna martie, în ziua 14, pe la 3 ceasuri din zi, fiind liturghie în biserică” (După o însemnare a lui Radu Zugravu, făcută pe
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
s-a întâmplat și un cutremur foarte mare, la 6 ceasuri din noapte. Și au ținut cutremurul 25 de minute. Și până în ziua s-au cutremurat de 2 ori, dar n-au știut oamenii, fiind trudiți”. * în 1798, “s-au cutremurat pământul în luna martie, în ziua 14, pe la 3 ceasuri din zi, fiind liturghie în biserică” (După o însemnare a lui Radu Zugravu, făcută pe o cărticică bisericească). * La 28 octombrie 1802, a avut loc Cutremurul cel mare, cum este
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
și a vărsat o apă verde și sulfuroasă”. Cutremurul a avut epicentrul în zona Vrancea, simțindu se la Constantinopole, Varșovia, Cernăuți și Moscova, provocând multe ruine. La rândul lui, dascălul Radu Zugravu a menționat pe-o carte bisericească: “S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colții), care era podoaba orașului, cu ceasornic; au căzut și s-au sfărâmat și era atunci mare frică: Au fost multe cutremure și zguduiri
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
zona Vrancea, s-a produs un cutremur, care a zguduit zdravăn orașul Iași. * La 5 martie 1812, la “2 ceasuri și jumătate din zi, după ieșirea din biserică, în Duminica Mironosițelor, ce stă a treia zi după Paști, s-a cutremurat pământul”. * “Să se știe când s-a cutremurat pământul într-o duminică, la 2 ceasuri din zi, în zilele muscalilor, la leatul (anul) 1812, mai, 5” (Predoslovnica învățătură, tipărită la București în 1794). * 20 ianuarie 1813: “S-a auzit mai
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
a zguduit zdravăn orașul Iași. * La 5 martie 1812, la “2 ceasuri și jumătate din zi, după ieșirea din biserică, în Duminica Mironosițelor, ce stă a treia zi după Paști, s-a cutremurat pământul”. * “Să se știe când s-a cutremurat pământul într-o duminică, la 2 ceasuri din zi, în zilele muscalilor, la leatul (anul) 1812, mai, 5” (Predoslovnica învățătură, tipărită la București în 1794). * 20 ianuarie 1813: “S-a auzit mai întâi un vânt, apoi a venit un urlet
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
mai întâi un vânt, apoi a venit un urlet mare; după dânsul cutremur tare”. * Noaptea de 1/2 februarie 1813: la București, 3 cutremure, care au crăpat ziduri și dărâmat case. * 8 martie 1813: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, vineri spre sâmbătă, la un ceas, când era până în ziuă, la leatul (anul) 1813, martie, 3, tot în zilele Măriei sale Io Ioan Gh. Caragea Voevod” (Predoslovie la învățătură, 1794, București). * 22 martie 1813: cutremur în zona Vrancea. * 30 septembrie
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Măriei sale Io Ioan Gh. Caragea Voevod” (Predoslovie la învățătură, 1794, București). * 22 martie 1813: cutremur în zona Vrancea. * 30 septembrie 1817: cutremur în Moldova și Dobrogea. * 28 ianuarie 1821: “Vineri noapte spre sâmbătă, la ceasurile 8 din noapte, s-au cutremurat pământul de 2 ori... Vântul urla cu urlet tare.” * 10 februarie 1821: “La 2 ore dimineața, s-a produs un cutremur de pământ foarte simțitor la Iași cu o scuturătură de 15 secunde la Kiev.” (Journal des debats). * 17 septembrie
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
lună a năprasnicii ciumi din zilele lui Caragea V.V.”. * 9 februarie 1923, la ora 8 și 50 de minute seara, s-au simțit la București “violente zguduiri”. * 25 aprilie 1823: “Miercuri, după Paști, la 10 ceasuri din zi, s-a cutremurat pământul groaznic”. * 7 mai 1823: “La 5 ore și 30 de minute seara, iar s-au produs la București scuturături verticale”. * 29 iulie 1823: cutremur în Banat și Muntenia. * 5 februarie 1825: “cutremur cu urlet mare în 2 rânduri”. * 2
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
1823: “La 5 ore și 30 de minute seara, iar s-au produs la București scuturături verticale”. * 29 iulie 1823: cutremur în Banat și Muntenia. * 5 februarie 1825: “cutremur cu urlet mare în 2 rânduri”. * 2 noiembrie 1825: “s-a cutremurat pământul dar nu așa tare”. * 8 octombrie 1827: “cutremur de pământ”. * 14 decembrie 1827: “Miercuri spre joi seara, la 3 ceasuri și jumătate ale nopții, s-au cutremurat pământul; în acea vreme se mai alinaseră vorbele pentru năprasnica frică despre
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
cutremur cu urlet mare în 2 rânduri”. * 2 noiembrie 1825: “s-a cutremurat pământul dar nu așa tare”. * 8 octombrie 1827: “cutremur de pământ”. * 14 decembrie 1827: “Miercuri spre joi seara, la 3 ceasuri și jumătate ale nopții, s-au cutremurat pământul; în acea vreme se mai alinaseră vorbele pentru năprasnica frică despre turci, iar ciuma se speria” (cronică manuscris Tărtășescu). * 23 aprilie 1829, în ziua de Sf. Mare mucenic Gheorghe, în vremea Vecerniei, s-au cutremurat pământul de 2 ori
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
ale nopții, s-au cutremurat pământul; în acea vreme se mai alinaseră vorbele pentru năprasnica frică despre turci, iar ciuma se speria” (cronică manuscris Tărtășescu). * 23 aprilie 1829, în ziua de Sf. Mare mucenic Gheorghe, în vremea Vecerniei, s-au cutremurat pământul de 2 ori, dar mai tare decât cel pomenit în luna martie 30. * 5 mai 1829: zguduiri puternice în București. * 4 iulie 1829: “miercuri, s-a cutremurat pământul asupra munților Țării Românești, încât la Vălenii de Munte s-a
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
în ziua de Sf. Mare mucenic Gheorghe, în vremea Vecerniei, s-au cutremurat pământul de 2 ori, dar mai tare decât cel pomenit în luna martie 30. * 5 mai 1829: zguduiri puternice în București. * 4 iulie 1829: “miercuri, s-a cutremurat pământul asupra munților Țării Românești, încât la Vălenii de Munte s-a deschis pământul de un stat de om, iar aici, în București, cel puțin, încât rar om l-a simțit”. * 11 octombrie 1829, ora 8 seara: cutremur mare în
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
de aur, care susține pământul: când se scarpină pe cap sau își întinde picioarele. * Eschimoșii cred că seismele sunt cauzate de putrezirea stâlpilor ce susțin pământul, care putrezesc și trosnesc, datorită vechimii. * Locuitorii din peninsula Kamciatca credeau că pământul se cutremură atunci când se scuturau câinii care trăgeau sania în care se afla zeul Tuil. În credința poporului roman, cutremurele sunt explicate astfel: * Când se “scutură” pământul, Dumnezeu se uită “chiorâș” la el și acesta tremură de frică. * Cutremurele sunt pedepsele trimise
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
zeul Tuil. În credința poporului roman, cutremurele sunt explicate astfel: * Când se “scutură” pământul, Dumnezeu se uită “chiorâș” la el și acesta tremură de frică. * Cutremurele sunt pedepsele trimise de Dumnezeu asupra oamenilor, pentru păcatele și necredința lor. Când se cutremură pământul, se bat dracii în mijlocul lui. * Dacă pământul se cutremură, este o dovadă că nu mai poate suferi păcatele oamenilor și caută să mai scape de ele. * Se produce cutremur și atunci când cei 2 pești - pe care stă pământul - dau
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Când se “scutură” pământul, Dumnezeu se uită “chiorâș” la el și acesta tremură de frică. * Cutremurele sunt pedepsele trimise de Dumnezeu asupra oamenilor, pentru păcatele și necredința lor. Când se cutremură pământul, se bat dracii în mijlocul lui. * Dacă pământul se cutremură, este o dovadă că nu mai poate suferi păcatele oamenilor și caută să mai scape de ele. * Se produce cutremur și atunci când cei 2 pești - pe care stă pământul - dau din cozi. * Pământul plutește pe o apă mare, care se
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
acestuia, tulburându-i “măruntaiele”. * Cutremurul de pământ este provocat și de neglijența unor femei, care lasă limbile de la melițe și melițoaie să se bată între ele, între sărbătorile Sf. Filip și Sf. Andrei. * Cine pune urechea pe pământ, când se cutremură, aude vocile oamenilor de pe cealaltă lume. * Ca să nu-i tremure cuiva capul cât va trăi, să verse imediat zoile din vasul cu apă, după ce s-a spălat pe cap. * Dacă pământul se cutremură noaptea, va fi un an cu belșug
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Cine pune urechea pe pământ, când se cutremură, aude vocile oamenilor de pe cealaltă lume. * Ca să nu-i tremure cuiva capul cât va trăi, să verse imediat zoile din vasul cu apă, după ce s-a spălat pe cap. * Dacă pământul se cutremură noaptea, va fi un an cu belșug în recolte, iar dacă se va cutremura ziua, va fi numai cu pagube. * Necunoscând cauzele cutremurelor, omul le-a pus pe seama unor forțe supranaturale, pe care a încercat să le îmbuneze prin jertfe
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Ca să nu-i tremure cuiva capul cât va trăi, să verse imediat zoile din vasul cu apă, după ce s-a spălat pe cap. * Dacă pământul se cutremură noaptea, va fi un an cu belșug în recolte, iar dacă se va cutremura ziua, va fi numai cu pagube. * Necunoscând cauzele cutremurelor, omul le-a pus pe seama unor forțe supranaturale, pe care a încercat să le îmbuneze prin jertfe omenești. Seismologul Haroun Tazieff menționează numeroase astfel de jertfe, pe care unele colectivități le
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
editarea unor ghiduri geografice și la scrierea unor articole despre ocrotirea naturii și echilibrul biologic în unele ținuturi ale Moldovei. A făcut parte dintre acei puțini oameni care, pe patul de suferință, se împacă cu eternul neant și nu se cutremură de el. Cum am putea spune altfel, când în ultimele luni ale vieții făcea haz de momentul trecerii în neființă, cu foștii colegi care îl vizitau. Din analiza îndelungatei activități la catedră a profesorului Eugen Ancuța, rezultă că, având o
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]