3,068 matches
-
stilul scrierilor lui Panait Istrati. El se situează cronologic în ciclul epic al lui Darie între povestirea „Florile pământului” (1954), ce va deveni ulterior capitol final al romanului "Desculț", și romanul "Pădurea nebună" (1963). Autorul prezintă călătoria forțată a adolescentului Darie prin țările din Peninsula Balcanică în frământatul an 1917 și încercarea sa de a se întoarce în România. Tânărul inocent, încă nealterat de contactul cu mizeria umană, este însoțit pe parcursul acestui drum de un individ declasat și cinic poreclit Diplomatul
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
contactul cu mizeria umană, este însoțit pe parcursul acestui drum de un individ declasat și cinic poreclit Diplomatul. Cei doi încearcă să supraviețuiască războiului, bolilor și foametei, devenind martori ai destrămării imperiilor și ai renașterii națiunilor ce-și reclamau imperios independența. Darie se maturizează pe parcursul acestei călătorii și ajunge cu bine în patrie, în timp ce Diplomatul sfârșește prin a fi arestat de autorități. Romanul a fost ecranizat în 1976 de regizorul Andrei Blaier într-un film intitulat "Prin cenușa imperiului", în care rolurile
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
cu bine în patrie, în timp ce Diplomatul sfârșește prin a fi arestat de autorități. Romanul a fost ecranizat în 1976 de regizorul Andrei Blaier într-un film intitulat "Prin cenușa imperiului", în care rolurile principale au fost interpretate de Gabriel Oseciuc (Darie) și Gheorghe Dinică (Diplomatul). Acțiunea romanului începe în toamna anului 1917 în Bucureștiul vremelnic ocupat de armatele germane și austro-ungare. Comandatura germană a rechiziționat o turmă de oi, pe care a încărcat-o într-un tren de marfă, împreună cu nutrețul
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
pe drum de hrănirea oilor. Un comisar capturează 23 de persoane fără acte într-o razie pe străzile Bucureștiului și îi predă trupelor germane, care îi îmbarcă cu forța în același tren. Printre indivizii prinși de poliție se află și Darie, un tânăr țăran șchiop care sosise la București cu două luni mai înainte pentru a-și crea o viață mai bună. În prima noapte, Diplomatul, un individ declasat ce pretindea că fusese consul, dar care era de fapt „nene la
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
crea o viață mai bună. În prima noapte, Diplomatul, un individ declasat ce pretindea că fusese consul, dar care era de fapt „nene la o casă de fete” de pe Calea Griviței, măsluitor de cărți și escroc, încearcă să fure banii lui Darie și este înjunghiat de acesta. Vagonul ia foc în îmbulzeala creată, iar doi bărbați (Spelbul și Siteavul) din grupul celor luați cu forța de nemți îl salvează de la moarte pe Diplomat. Trenul trebuia să părăsească România la Orșova, urmând a
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
de nemți îl salvează de la moarte pe Diplomat. Trenul trebuia să părăsească România la Orșova, urmând a fi preluat de acolo de serviciul Căilor Ferate Austro-Ungare. Capătul de linie urma să fie unul dintre fronturile germane. La auzul veștii, naivul Darie are o explozie de bucurie nereținută la gândul că va călători și va vedea lumea. În timpul călătoriei, Darie trebuie să aibă grijă de cel pe care îl înjunghiase. Diplomatul îl poreclește „Scaurus” („picior strâmb” în limba latină) și-i spune
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
preluat de acolo de serviciul Căilor Ferate Austro-Ungare. Capătul de linie urma să fie unul dintre fronturile germane. La auzul veștii, naivul Darie are o explozie de bucurie nereținută la gândul că va călători și va vedea lumea. În timpul călătoriei, Darie trebuie să aibă grijă de cel pe care îl înjunghiase. Diplomatul îl poreclește „Scaurus” („picior strâmb” în limba latină) și-i spune că-l va sili să-i plătească fapta, făcându-l sluga lui. Darie află de la Diplomat că trenul
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
va vedea lumea. În timpul călătoriei, Darie trebuie să aibă grijă de cel pe care îl înjunghiase. Diplomatul îl poreclește „Scaurus” („picior strâmb” în limba latină) și-i spune că-l va sili să-i plătească fapta, făcându-l sluga lui. Darie află de la Diplomat că trenul nu merge în Germania, ci în Balcani, în apropiere de Bitolia; oile trebuiau duse pe front, iar prizonierii urmau să fie folosiți acolo la săparea tranșeelor. În timpul traversării Dunării, Spelbul reușește să evadeze, iar Siteavul
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
îl ucide pe frizerul Noe Dodu pe care-l dușmănea de mai mult timp din cauza unei femei. Ajunși la Semendria, feldwebelul neamț îi lasă liberi pe prizonierii români să se plimbe prin oraș până când urmau să sosească locomotivele noi. Tânărul Darie se desparte de grup și rătăcește prin localitatea distrusă de război, pe ale cărei străzi se aflau oameni spânzurați. El cumpără o pereche de ghete de la un sârb și este salvat de la moarte de o sârboaică văduvă, care-i dă
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
și două nopți, trenul ajunge la capătul de linie. Oile sunt descărcate din vagoane, iar prizonierii români așteaptă să fie duși pe frontul din Bitolia. Aeroplanele Armatei Franceze bombardează gara în acea după-amiază, iar în vacarmul produs de atacul aerian Darie și Diplomatul scapă de sub supravegherea soldaților care îi păzeau și reușesc să fugă, ascunzându-se într-o pădure. Cei doi vor să meargă în direcții opuse: Darie, căruia i se făcuse dor de țară, vrea să se întoarcă acasă, în timp ce
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
Franceze bombardează gara în acea după-amiază, iar în vacarmul produs de atacul aerian Darie și Diplomatul scapă de sub supravegherea soldaților care îi păzeau și reușesc să fugă, ascunzându-se într-o pădure. Cei doi vor să meargă în direcții opuse: Darie, căruia i se făcuse dor de țară, vrea să se întoarcă acasă, în timp ce Diplomatul dorește să traverseze Marea Adriatică pentru a ajunge în Italia. Cei doi pornesc împreună spre Albania, traversează păduri și munți și sunt pe punctul de a fi
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
Sunt capturați de macedoneni și luptă alături de ei împotriva nemților, fiind apoi lăsați liberi să plece. Conducătorul partizanilor îi sfătuiește să meargă înspre România, deoarece traversarea Albaniei era periculoasă din cauza tulburărilor mari ce aveau loc în acea țară. În timpul drumului, Darie are halucinații și este îngrijit de Diplomat. Un turc le fură hainele pe când se scăldau într-un râu, dar două grecoaice (Chrisis și Popi), care nu-și mai văzuseră bărbații de trei ani, îi salvează din această situație neplăcută și
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
hainele pe când se scăldau într-un râu, dar două grecoaice (Chrisis și Popi), care nu-și mai văzuseră bărbații de trei ani, îi salvează din această situație neplăcută și le dau mâncare, băutură și haine, apoi fac dragoste cu ei. Darie și Diplomatul trec clandestin granița în Bulgaria și sunt arestați de grăniceri, dar sergentul bulgar, care avusese înainte de război o grădină de zarzavat pe malurile Călmățuiului, îi lasă liberi și le arată drumul către țară. După trei săptămâni de drum
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
nume Raliș Tuie, căruia Diplomatul îi oferă o mahmudea de aur (pe care o furase de la grecoaice) pentru a-i trece Dunărea. Pescarul îi lasă moneda ca zălog nurorii sale, Lița, și apoi îi trece cu luntrea pe malul românesc. Darie și Diplomatul traversează pe jos câmpia Bărăganului și ajung la București după trei luni de absență. Ei intră într-o cafenea, iar fostul consul mărturisește că a furat mahmudeaua de la nora luntrașului. Acolo, Diplomatul este recunoscut de comisarul Aburel și
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
de absență. Ei intră într-o cafenea, iar fostul consul mărturisește că a furat mahmudeaua de la nora luntrașului. Acolo, Diplomatul este recunoscut de comisarul Aburel și arestat; el era căutat de autorități pentru că umpluse Bucureștiul cu bancnote false. Rămas singur, Darie se duce la frizeria lui Dodu din cartierul Tei și-i spune Anghelicăi că soțul ei și bărbatul cu voce siteavă muriseră. Mahalagioaica îl primește în gazdă, iar tânărul își reia vechea ocupație de vânzător de ziare. În prima zi
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
la frizeria lui Dodu din cartierul Tei și-i spune Anghelicăi că soțul ei și bărbatul cu voce siteavă muriseră. Mahalagioaica îl primește în gazdă, iar tânărul își reia vechea ocupație de vânzător de ziare. În prima zi de lucru Darie află din ziarul "Bukarester Tageblatt" că avusese loc o revoluție la Petrograd, iar guvernul provizoriu condus de Kerenski fusese arestat de bolșevici. El prevede că și Kaiserul va fi răsturnat în curând de la putere. Romanul "" nu este împărțit în capitole
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
să ducă, împreună cu alți tineri, un transport de oi destinat trupelor germane din Serbia. Acest peregrinaj va fi descris mult mai târziu în romanul "Jocul cu moartea"; el avea atunci vârsta de aproape 15 ani la fel ca și tânărul Darie, personajul principal al cărții. Întors în țară, lucrează ca vânzător de ziare în București, picolo la restaurantul Gării Obor și muncitor la o fabrică de săpun, apoi ca ajutor de arhivar la Judecătoria de Ocol din Turnu Măgurele (1918-1920). Decide
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
științelor și al călătoriilor" (nr. 49 din 6 decembrie 1921; vezi și „Pagini regăsite”, în revista "România literară", anul V, nr. 41, 1972). Călătoria a fost descrisă parțial de autor în însemnările din volumul autobiografic "Viață, poezie, proză!... Confesiunile lui Darie" (Ed. Eminescu, București, 1975, pp. 75, 123, 128 și 231). În câteva pasaje din primul volum al ciclului miscelaneu " Rădăcinile sunt amare" (pp. 87, 208-209 și 214-216) există, de asemenea, unele referiri la Nicu Filipovici, persoana care i-a servit
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
cărții: "„Acțiunea acestei cărți se petrece în toamna anului 1917, cînd o mare parte a Romîniei și aproape toate țările din peninsula Balcanică se aflau cotropite de armatele imperiale germano-austriace”". Acțiunea romanului este povestită la persoana I-a de către adolescentul Darie, personaj emblematic al scrierilor lui Zaharia Stancu. Scriitorul afirmase în mai multe rânduri că Darie este el: „Toate cărțile mele sunt rupte din realitate. Nu sunt lipsit de imaginație, numai că n-am nevoie de ea”, se confesa el. Romanele
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
Romîniei și aproape toate țările din peninsula Balcanică se aflau cotropite de armatele imperiale germano-austriace”". Acțiunea romanului este povestită la persoana I-a de către adolescentul Darie, personaj emblematic al scrierilor lui Zaharia Stancu. Scriitorul afirmase în mai multe rânduri că Darie este el: „Toate cărțile mele sunt rupte din realitate. Nu sunt lipsit de imaginație, numai că n-am nevoie de ea”, se confesa el. Romanele sale nu sunt cărți de memorii, ci cărți în care autorul amestecă experiența sa de
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
de viață cu romanțarea gazetărească și cu ficțiunea pură. Dornic să lupte cu uitarea, el nu poate să se detașeze îndeajuns de subiectivitatea amintirilor și să-și disciplineze fluxul mărturisirii pentru a separa adevărul de imaginație. Biografia fabuloasă a lui Darie tinde astfel să întunece biografia reală a lui Zaharia Stancu, aducându-i acesteia din urmă un spirit de aventură. "Jocul cu moartea" este construit după o formulă picarescă și prezintă descoperirea lumii de către un adolescent curios într-o perioadă de
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
lui Zaharia Stancu, aducându-i acesteia din urmă un spirit de aventură. "Jocul cu moartea" este construit după o formulă picarescă și prezintă descoperirea lumii de către un adolescent curios într-o perioadă de război când oamenii își arată adevăratul caracter. Darie a fost ursit la naștere să țipe sfâșietor doar în interiorul lui, fără a fi auzit, să nu cunoască fericirea și să viseze cu ochii deschiși. Pe parcursul călătoriei sale, el aude permanent comentariile făcute de o voce interioară (pe care Eugen
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
fi „suspine lirice” asemănătoare cu versetele biblice din "Ecleziastul") ceea ce conferă întâmplărilor mărunte pe care le traversează o dimensiune relativistă a eternității. Contopirea realității cu imaginația reprezintă un refugiu al personajului de vremurile sângeroase pe care le trăiește. Personajul principal, Darie se pripășise de puțină vreme la București unde lucra ca vânzător de ziare. Capturarea sa în timpul unei razii și trimiterea împreună cu un grup de coate-goale (pleava orașului) să însoțească un transport de oi până pe frontul sudic, în Bitolia, îi oferă
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
un transport de oi până pe frontul sudic, în Bitolia, îi oferă ocazia să călătorească prin Serbia, Macedonia și Bulgaria în stil Panait Istrati și să cunoască medii sociale noi. Călătoria are parte de momente neprevăzute și senzaționale, tipice literaturii picarești. Darie este atacat încă din prima noapte de un ins dubios (poreclit Diplomatul, al cărui nume real rămâne necunoscut) care vrea să-i fure banii, se apără de el, înjunghiindu-l cu cuțitul, și între ei se înfiripă o relație ciudată
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
ciudată. Cele două personaje scapă nevătămate dintr-o serie de primejdii: un incendiu, o explozie, un bombardament, întâlnirea periculoasă cu doi clefți, capturarea de către cuțovlahi și lupta alături de aceștia împotriva nemților, arestarea de către grănicerii bulgari, traversarea periculoasă a Dunării etc. Darie are parte de două întâlniri providențiale care-l salvează de la o posibilă soartă tragică: mai întâi cu Gură-Neagră, căpetenia partizanilor macedoneni, ce fusese mai demult pândar al moșiei boierului Arizan de la Clocociov, și apoi cu Ivan, sergent grănicer bulgar, fiul
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]