5,794 matches
-
1329-1384) � dup? cum au comandat armatorii ?i negustorii � unde arcade foarte �nalte evit? arcele butante ?i faciliteaz? lumînarea unei nave foarte austere. Din motive istorice, goticul portughez dezvolt? �n secolul al XIV-lea, pe structuri cisterciene sau benedic-tine, o exuberan?? decorativ?, par?ial de origine islamic?, care caracterizeaz? stilul manuelin al m?n?știrii aba?iei de la Batalha (1397). Italia Adoptat ?i adaptat �n �ntreaga Europ?, goticul �opus francigenum� (manier? fran?uzeasc?) genereaz? un stil internă?ional cu multiple variante. Aceast
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din Assisi (1228-1258) � sau cu trei nave � catedrală din Siena (1259) sau Sf�nta Maria cea Nou? (Floren?a, 1279) � str?-pungerile, adesea oculi* , nu determin? acoperi?ul. �n con-secin??, pictură mural? ?i sculptură asigur? elementele esen?iale din programul decorativ ?i iconografic, vitraliul nefiind dec�ț un accesoriu. Marile cicluri pictate �n fresc? s�nt deja o specialitate italian?, ca de exemplu: compozi?iile lui Cimabue ?i ale Maestrului lui Isaac la Sf�ntul Francesco din Assisi (pu?în �nainte
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Construc?ia, foarte simpl? la exterior ?i boltit? de ogive, este influen?at? ?i de goticul cistercian, ?i de fort?re?ele construite �n Orient de crucia?i precum Krak-ul Cavalerilor (Siria, secolele XII-XIII), ceea ce nu exclude ?i unele rafinamente decorative �n interior, aceast? locuin?? fiind destinat? unei str?lucitoare cur?i imperiale. Că fort?rea?? capabil? s? accepte luxul, Castel del Monte anun??, de exmplu, Palatul papilor de la Avignon (1334-1352), castelul de la Vincennes, terminat de Carol al V-lea �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Portugalia �n vreme ce, �n aceste ??ri, �n secolul al XVI-lea, prosperitatea economic? ?i nevoile de construc?îi noi pe care le manifest? Reconquista asupra maurilor stimuleaz? comandă de arhitectur?, modelele arhitectonice iberice tradi-?ionale se �mpodobesc cu motive decorative italienizante: m?n?știrea Ieronimi?ilor de la Belem (1502-1519), construit? de D. Boytac ?i J. de Castilho; catedrală din Gra-nada (�ncep�nd din 1533), construit? de E. Egas ?i D. de Silo�. Desigur, P. Machuca comand?, �nc? din 1527, pentru Carol
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nnoie?te modelul mării re?edin?e de ?ar? (vezi pliantul, foto 10). �ntr-adev?r, datorit? parteneriatului s?u cu gr?di-narul A. Le N�tre (1613-1700), arhitectul face din castel punctul focal al unei imense compozi?îi perspective ?i decorative a c?rei ax? principal? pleac? de la aleea de acces, se deschide asupra cur?îi din fă??, m?rginit? de acareturi, traverseaz? castelul, apoi ordoneaz? terasele gr?di-nii �n secven?e riguros decupate, dar articul�nd subtil peluze de flori
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1728-1735), sau un hibrid din cele dou? (Vierzehnheili-gen, de B. Neumann, 1743-1772; vezi pliantul, foto 15), desf??oar? spa?îi care, desigur, s�nt datoare operelor lui Bernini, ale lui Borromini sau ale lui Guarini, dar ale c?-ror viziuni decorative se identific? total cu acele ?inuturi germanice. Arhitectură civil? regal? sau princiar? asociaz? fericit prestigioasele ordon?ri de la Versailles sau de la Marly cu figurile geniului baroc german. Arhitec?i cultiva?i ?i constructori ingenio?i conduc dou? dintre cele mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se r?sp�ndesc tot mai mult cu o tur-nur? mai delicat?. Este ceea ce se nume?te �baroc �nflo-rit�, bine reprezentat �n sacristia de la fort?rea?a de la Granada (1727-1764), de L. de Ar�valo. Apogeul acestui stil cu efecte decorative infinit variate ?i omniprezențe este atins pe fă?ada ?i �n biserică Șan Luis de la Sevilla (1699-1743), conceput? de L. de Figueroa (1730); ea este decorat? de sculptorii Cornejo ?i de Hinestrosa ?i de pictorii Martinez ?i Vald�s. Arhitectură
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
asorteaz? cu aceast? nou? form? de comer?, evident spectaculos. Vastele holuri foarte luminoase, animate de sc?ri monumentale ?i de galerii, se ofer? jocului aparen?elor al societ??îi bune. v�r?e?te aceast? goan? dup? emfaza scenografic? ?i decorativ?. Cultură, stocarea ?i difuzarea cunoa?terii, ale c?rei forme ?i c�mp se diversific? at�ț de mult �n timpul acestui secol, particip? la dinamismul ?i la prestigiul metropole-lor moderne ?i cer tipuri arhitecturale specifice. Al?turi de teatre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i sticlă, sco?�nd ce se putea mai bun dintr-o parcel? dificil? pentru un program complex. Aceast? realizare dovede?te angajamentul politic al lui Horta. �n ceea ce-l prive?te, P. Hankar (1859-1901), pu?în �nclinat c?tre virtuozitatea decorativ?, acord? primordialitate ordon?rîi constructive pentru a �ncadra ritmurile ornamentale (hotelurile Ciamberlani ?i Janssens, Bruxelles, 1897-1898). �n Fran?a, Nancy este un centru foarte activ (casele Huot de E. Andr�, 1902), dar Parisul, unde negustorul de art? S. Bing este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Sacrum� (1898) fac din Viena al treilea pol european al stilului Art nouveau. ?i J. M. Olbrich (1869-1908), ridic�nd pavilionul Secession, la Viena (1897-1898), manifest? dintru-nceput autonomia stilistic? a vienezilor: volumetrie franc?, alb?, simetric? ?i ridicat? de aluzii decorative ?i ironice la locul ocupat de neoclasicism că ?i de stilul unduitor ?i voluptuos al lui Horta sau al lui Guimard. Acest stil epurat se radicalizeaz? �n operele lui J. Hoffmann (1876-1956), mai ales cu sanatoriul de la Purkersdorf (Austria, 1905
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un astfel de demers arhitectural global, integr�nd structur?, decor ?i echipamente diverse este ceea ce preco-nizeaz? belgianul H. Van de Velde (1863-1957), care-?i asigur? faima european? conduc�nd, cu �ncepere din 1901, ?i construind, �n 1906, ?coală de Arte Decorative de la Weimar (Germania), devenit?, �n 1919, Bauhaus. F?r? s? �ncerc?m s? for??m lucrurile, pare legitim s? punem la un loc mi?carea Art nouveau ?i Modernismo catalan ?i �n primul r�nd construc?iile lui A. Gaudi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
m�nt de arte plastice, arte aplicate ?i arhitectur? susceptibil de a-i formă pe cei care vor construi habitatul modernist. Este cazul Bauhaus, deschis �n 1919 la Weimar, sub direc?ia lui W. Gropius, �n fosta ?coal? de Arte decorative pe care o animase H. Van der Velde p�n? �n 1914. �n URSS, arhitec?i ra?ionali?ți, care proiecteaz? case colective ?i fuziuni de arte, instituie, �n 1920, la Moscova, acele VHUTEMAS (Ateliere superioare de art? ?i de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
friza ?i corni?a. Apareiaj: Zid?rie constituit? din pietre cioplite pentru a fi potrivite unele cu altele. Arhitectonic:�Prive?te construc?ia din punct de vedere tehnic, deci materialele ?i procedurile de folosire a lor pe ?antier. Atic: Element decorativ orizontal care �ncoroneaz? un antablament alc?tuit �n general dintr-o baz? ?i o cor-ni??. Etajul-atic este ultimul nivel al unei elevă?îi, mai mic dec�ț celelalte niveluri ?i separat de ele printr-o cor-ni??, o friz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
exemple: arc, bolț?, ?arpant? etc. Plan centrat: Dispunere la sol a unui edificiu concentric ?i simetric urm�nd axe, contrar planului alungit. Portic:�Galerie deschis? la parter, deschiz�ndu�se printr�o colonad? sau arcade, de exemplu. Pot��feu: Element decorativ sculptat con?în�nd un vas care are fl?c?ri �n partea de sus ?i adesea plasat �n amortisment. Pronaos: Element al naosului, care precede naosul propriu-zis, de care este separat printr-un zid cu u?i. Plan bazilical
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
etc.). Travee ritmic?: Ordonare de fă?ad? con?în�nd un gol principal, �ncadrat simetric de dou? goluri secundare suprapuse. Tribun?: nc?pere sau galerie, ocup�nd un etaj ?i d�nd spre interiorul unui naos, de exemplu. Trofeu: Motiv decorativ sculptat ?i compus din ar-me, drapele, armuri; �n general, plasate �n amortisment. Triforium:��ntr�o biseric?, pasaj �ngust care se deschide spre o suit? de goluri deasupra marilor arcade ale naosului. Ansamblu de trepte de scar? delimitat de paliere. Vut
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
estetic și practic, a bunului gust prin organizarea unei expoziții cu lucrările realizate; - stimularea activității individuale și în grup prin obiectele realizate: - ouă încondeiate,coșuletul iepuraș, - diferite figurine din ouă. dezvoltarea imaginii creatoare, a elevilor prin realizarea diferitelor meșteșuguri (produse decorative); - dezvoltarea și încurajarea talentelor, - atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activități cu caracter extracurricular, - stimularea și promovarea capacității creatoare a elevilor prin organizarea expoziției. - stimularea și promovarea capacităților creatoare ale elevilor prin participarea la concurs; - promovarea tinerelor talente, întărirea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana RĂILEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93165]
-
de altă parte, tendința ei către religie sau către Weltanschauung. Când trecem în revistă metodele moderne de studiere a acestora, putem simți această tensiune. Deoarece metodele mai vechi au tratat acești termeni ca procedee estetice (considerate și acestea drept pur decorative), în prezent pericolul constă tocmai în punerea unui accent prea puternic pe Weltanschauung. 255 Retorilor scoțieni, care scriau la sfârșitul perioadei neoclasice, comparațiile si 'metaforele li se păreau, firește, ceva calculat, ceva artificial ; în schimb, sub influența iui Freud, interpreții
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
imaginative sau impresioniste" ; dar socotește că scara "particularităților și intensității activității imaginative" nu are nici o legătură directă cu evaluarea figurilor de stil. Cele șapte tipuri de imagini pe care le stabilește, rânduite în ordinea fixată de el, sânt următoarele : imaginile decorative, voalate, violente (sau bombastice), radicale, intensive, expansive și exuberante. Acestea ar putea fi rearanjate într-un mod mai potrivit pe baza sugestiilor de ordin istoric si evaluativ făcute de Wells. Din punct de vedere estetic, formele cele mai neprelucrate sânt
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
radicale, intensive, expansive și exuberante. Acestea ar putea fi rearanjate într-un mod mai potrivit pe baza sugestiilor de ordin istoric si evaluativ făcute de Wells. Din punct de vedere estetic, formele cele mai neprelucrate sânt imaginile violente și cele decorative, sau "metafora maselor" și metaforă artizanală. Imaginea decorativă, frecventă în Arcadia lui Sidney, este considerată "tipic elizabetană". Imaginea violentă, ilustrată de Thomas Kyd și de alți scriitori de la începutul epocii elizabetane, este caracteristică pentru perioadele timpurii ale unei culturi; dar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fi rearanjate într-un mod mai potrivit pe baza sugestiilor de ordin istoric si evaluativ făcute de Wells. Din punct de vedere estetic, formele cele mai neprelucrate sânt imaginile violente și cele decorative, sau "metafora maselor" și metaforă artizanală. Imaginea decorativă, frecventă în Arcadia lui Sidney, este considerată "tipic elizabetană". Imaginea violentă, ilustrată de Thomas Kyd și de alți scriitori de la începutul epocii elizabetane, este caracteristică pentru perioadele timpurii ale unei culturi; dar, deoarece majoritatea oamenilor rămân la un nivel subliterar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
că ambelor "le lipsește elementul subiectiv necesar", că prea adesea, în loc de a stabili o legătură între "lumea externă a naturii și lumea lăuntrică a omului", ele leagă o imagine fizică de alta (ca în catahreză). În plus, atât la metaforele decorative cât și la cele violente, termenii raportului rămân separați, ficși, neinfluențați unul de altul. Aceasta spre deosebire de formele superioare de metaforă în care, după părerea lui Wells, fiecare termen acționează asupra celuilalt și îl modifică, astfel că din legătura lor ia
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
naștere un al treilea termen, un sens nou. Urcând pe scana valorilor, imaginile care urmează sânt cea exuberantă și cea intensivă ; prima, o versiune mai subtilă a imaginii violente, iar cea de a doua, o versiune mai subtilă a imaginii decorative. Am lăsat în urina noastră formele simple de manifestare a forței sau a inventivității. Cu imaginea exuberantă am ajuns, din punct de vedere istoric, la Marlowe, primul dintre marii elizabetani, și la preromanticii Burns și Smart ; această imagine, ne spune
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
melodii bine cântate este frumusețea și caracterul atrăgător ; toate sânt, în felul lor, perfecte. Nu obrajii trandafirii fac ca femeia să fie ca un trandafir, nu vocea ei dulce o face asemeni unei melodii (analogii care ne-ar da imagini decorative) ; ea se aseamănă cu un trandafir nu prin culoare, prin materie sau prin structură, ci prin valoarea ei. Imaginea intensivă a lui Weus este o imagine pe care cititorul și-o poate ușor reprezenta, o imagine de tipul celor din
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Brâncoveanu a fost susținut de soția sa, Marica Brâncoveanu. Amintim În acest sens, tipărirea de cărți În limbile română, greacă, slavă și chiar arabă, turcă sau georgiană; crearea stilului arhitectural caracteristic epocii, care va purta numele domnitorului ctitor, dezvoltarea artelor decorative, ctitorirea de biserici și mănăstiri. De asemenea, doamna Marica se ocupa de averile Brâncovenilor, pe care le administra cu pricepere. Voievodul Constantin și doamna Marica Brâncoveanu au avut Împreună 11 copii: șapte fete (Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Ancuța, Bălașa, Smaranda
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
balconul, loggia, bovindoul, veranda. De subliniat este că adesea aceste elemente capătă, pe lângă rolul funcțional și rolul de ornament volumetric (Criticos 2009: 210). Critica modelului: „Arhitectura celor mai multe locuințe de acest gen vădește Însă tendința către exces de forme și elemente decorative, fără a fi cerute de o funcțiune anume: balconașe Înguste și «bow-window-uri», adesea greoaie, «loggii» cu colonete din zidărie ... Prolifică din acest punct de vedere a fost activitatea lui Statie Ciortan (1876-1940) [...] Formula plastică a balcoanelor scoase În «porte-a-faux», cu
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]