2,973 matches
-
v. partea 4 din Cap. 1. 31 Diferitele aspecte ale acestui proces sunt evidențiate de Linz și Stepan (1996: 6), în definirea propunerii lor care stabilește elementele de comportament, de atitudine și constituționale. Aici nu se acordă atenție rezultatului procesului (democrații deja consolidate), ci procesului în sine, în care relațiile dintre componentele instituționale și ale societății, în regimurile democratice, sunt stabilite mai mult sau mai puțin treptat, și în moduri diferite. 32 Pentru o discuție mai detaliată a acestei definiții a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cap. 21] explică foarte bine cum radicalismul unora și non- participarea altora sunt conectate (în democrațiile actuale), ilustrând astfel declinul angajamentului civic în Statele Unite. -------------------------------------------------------------------------2 1 DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI 2 5 Introducere DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Cuvânt-înainte 18 19 Introducere Democrație, democrații, cvasi-democrații 310 311 Alternativele nedemocratice De la democrație la autoritarism De la autoritarism la democrație Între consolidare și criză În căutare de explicații Democrație fără calitate? Concluzii DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Referințe bibliografice
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
beneficii claselor de mijloc). Dar probabil că a fost mult mai influent în sens negativ prin impactul pe care l-au avut scrierile lui polemice care erau satire acide la adresa instituțiilor politice franceze și Bisericii. Chiar dacă nu a fost un democrat în semnul că ar fi dorit ca oamenii de rând să participe la exercitarea puterii, Voltaire a pledat puternic în favoarea dreptului la cuvânt și a altor libertăți precum cele care puteau fi întâlnite în Anglia contemporană lui. Dar probabil că
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din Bănie. Sfidând constrângerile educației stricte din școală, în 1923 scoate o revistă provocator intitulată ,,Pubis”, iar în 1924 debutează cu poezia Pubertate în ,,Revista învățătorilor și învățătoarelor” din Caracal. În același an, sub pseudonimul Dellombra, publică în ziarul craiovean ,,Democratul”. Familia se mută în București pentru ca tânărul să poată frecventa o facultate, dar, după moartea mamei, de durere, tatăl lui M. se spânzură. Rămas singur la șaptesprezece ani, viitorul poet își transcrie în versuri angoasele și schițează un insolit roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
adeziunea militantă la drepturile omului și cetățeanului, nostalgia societății civile de dreapta sau de centru? prin integrarea, participarea și responsabilitatea directă a individului sunt și rămân aspirațiile perfect legitime ale oricărei societăți post-totalitare. Ele fac parte din însăși ființa adevăratului democrat. În România, în țările din Răsărit în general, acest tip de gândire și de cultură nu este, orice s-ar spune, nici perimat, nici epuizat, nici utopic. Mai mult: el reprezintă o mare necesitate, o adevărată alternativă. Singura care se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rând importanța Însușirii Învățăturii marxist-leniniste. De asemenea, traducerea a numeroase texte privitoare la istoria literară rusă și sovietică atât În cuprinsul revistei Studii cât mai ales În cuprinsul revistei Probleme de literatură și artă, traducerea volumelor de critică a marilor democrați revoluționari ruși Bielinsky, Cernâșevschi, Dobroliubov, precum și alte studii sau articole cu același obiect, au pus la Îndemâna cercetătorilor noștri marea experiență sovietică, au oferit prilejul concret al Însușirii metodei științifice pentru o astfel de muncă. Numeroase articole publicate În Scânteia și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
actuale ale oamenilor muncii din țara noastră, criticii respectivi au privit figura Anei Roșculeț În chip obiectivist, din fotoliul unei critici dăunătoare adevăratei literaturi. La polul opus criticii dogmatice se află critica științifică. Fondată de cei mai mari gânditori premarxiști: democrații revoluționari ruși, Belinschi, Cernâșevschi, Dobroliubov, critica științifică a fost și este necontenit dezvoltată În mod creator de criticii literari sovietici. Lenin și Stalin i-au fundamentat principiile de bază, ridicând-o cu adevărat la nivelul unei științe. (Ă). Unora dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu poate face obiectul unei propuneri de revizuire". Republica devine "regimul definitiv" al Franței. Republicanii de guvernare la putere Marile legi republicane. Ieșiți învingători din criză, republicanii sînt totuși divizați. Republicanilor de guvernare, calificați drept "oportuniști", li se opun radicalii democrați și iacobini care, în spatele lui Clémenceau, revendică "Republica democratică și socială" și un program îndrăzneț: suprimarea Senatului, descentralizare administrativă, impozit pe venit, separarea Bisericii de Stat. Electoratul radicalilor era încă, în 1879, cel din cartierele muncitorești ale marilor orașe, dar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și apărători ai originalității limbii și spiritului românesc. Fiind romantici s-au adresat la literatura populară, care conține elemente romantice, și la trecut, ca toți romanticii; de aceea și romanticul Eminescu, în această privință seamănă cu vechea școală critică. Fiind democrați, era natural să se îndrepteze către "popor". Iar ca apărători ai originalității limbii și literaturii, tot la popor (la limba, spiritul și viața lui) și la istorie (la viața trecută și la limba cronicarilor) trebuiau să se adreseze. Eminescu seamănă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
boieresc?..." Să se noteze că Răzvrătescu e subprefect și el poate că reprezintă în mintea lui Alecsandri instituțiile noi introduse în Moldova după Convenția de la Paris. Oricât ar zice Alecsandri că nu "biciuiește principiile, ci ridiculul", e clar că un democrat, care ar fi luptat în 1860 pentru apropiata împroprietărire, n-ar fi pus în gura unui tip ridicol propaganda pentru împroprietărirea țără-nească1. Această persistență în a combate ridicolele unei atitudini dovedește o pornire chiar împotriva atitudinii, a 1 E semnificativ
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
același plan ideologic cu conservatorismul junimist eroarea nu e mai puțin evidentă. Dar despre aceasta nu mai insistăm aici, invitând cititorul interesat spre notele noastre de la paginile 115, 187. În Ianus Galuscus, alt tip din Rusaliile, Alecsandri a ridiculizat pe democratul în alt ipostaz, în ipostazul de ardelean democrat și latinist. Se pare că Alecsandri a avut intenția să ridiculizeze în Galuscus numai mania latinistă. Când Răzvrătescu își expune programul citat mai sus, Galuscus exclamă: "Domnule, am ascultat toate aberăciu-nile câte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
exclamă: "Domnule, am ascultat toate aberăciu-nile câte le-ai debitat fraților români și fac aici declărăciune că ești un perturbator!" etc., dar Galuscus, ca ardelean latinist, nu putea să nu fie și el democrat "perturbator". Ardelenii latiniști trebuiau să fie democrați 1. Mai întîi, în Ardeal n-a rămas o clasă boierească română; clasa de sus s-a maghiarizat. Tinerii cu învățătură erau toți fii ai poporului și, ceea ce e mai însemnat, dușmani ai claselor de sus, care erau și apăsătoare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sensurile pe calea ino-vațiilor2. Și, ca dovadă că Galuscus e democrat și că Alecsandri se înșală când îl face "apărător al ordinei" e că Galuscus citește proza lui Clevetici (a "Ultra-demagogu-lui") și e un admirator al acestuia: 1 Și invers, democrații trebuiau să fie și au fost latiniști: "noutățile" se înfrățeau, din pricini adînci: C. Negruzzi, am văzut aiurea, numește pe latiniști liberali, pe cei de nuanța sa moderați și pe cei cu vorbirea veche - conservatori. 2 Limba română - limba romană
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adâncește în ce-tire): Ce stil! Ce expresiuni energice! Ce logică invincibile! Admirabil ziar! Admirabil redaptor! Cine-i subsemnat? (caută la sfârșitul foaiei) Clevetici! îl gâcisem de la început. (Cetește din ziar, apoi:) ă...î Sublim! Iaca accente patriotice!..." Iată pe Galuscus democrat - "Ultra-demagog" - ca și Răzvrătescu. Galuscus, Răzvrătescu, Clevetici au aceeași atitudine din punct de vedere politic și social. Și atunci e curios ca Galuscus să zică despre Răzvrătescu că e "perturbator" și "anarhist"... ori nu-i sincer Galuscus. Alecsandri se contrazice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
strâns legate cu mentalitatea omului, cu apucăturile sale, cu modul său de a se comporta cu împrejurările. Acel care disprețuia starea din acea vreme și voia să reformeze totul trebuia să reformeze și limba. Franțuzitul trebuia să fie democrat și democratul franțuzit. Latinistul trebuia să fie democrat și democratul latinist. Apărătorul vechiului regim trebuia să vorbească vechea limbă a clasei boierești, iar femeile, primele primitoare de civiliza-ție, o românească franțuzită. Am văzut pe Iorgu, pe Clevetici, pe Răzvrătescu, pe Galuscus, pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
programul "socialist" e un program țărănist, cam utopic în idealul lui, dar foarte cuminte în concesiile pe care este dispus să le facă: "a lucra individual, pe pământul împărțit în bucăți"3, program care ar putea fi însușit de orice democrat înaintat și cam utopic, fie el chiar dușman al socialismului. 1 Ibidem, p. 422 2 "Revista socială", p. 445, 448. 3 Ibidem, p. 444. Iar dacă la acestea vom adăuga munca practică, mai caracteristică decât programele, a vechilor socialiști, care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la trei. Democratismul, pentru Eminescu, e sinonim cu demagogismul. Când înșiră formele posibile de guvernământ, el scrie: despotismul, oligarhia și... demagogismul - acolo unde altul ar scrie democratismul 1. De aceea, ura lui cea mai mare e împotriva celui mai înaintat democrat dintre patruzecioptiști, împotriva lui C. A. Rosetti. aceasta rezultă nu din "Împărat și proletar", cum au voit unii, căci "socialismul" din prima parte a acestei poezii are acolo numai rolul de piesă de sprijin pentru partea a doua, care e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
îi intrase în grații. Înlăturat din funcția de ministru de interne în 1948, Xoxe va fi judecat și executat în primăvara anului următor (Brogan: 1990, 174-178). Odată intrate în sfera de influență a Moscovei, statele mai sus menționate au devenit "democrații populare" după un tipar general care a inclus, în accepțiunea istoricului Hugh Seton-Watson, trei etape: "coaliții pluraliste", în care apar pe scena politică "fronturile naționale" compuse din forțe de stânga între care, aparent, partidul comunist nu joacă un rol major
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1970, 2-16; Magazin Istoric: august 1974; Petric: 1981: 216), încercându-se astfel compensarea pentru reprobabila inactivitate din anii războiului, în care nu a fost organizată nici o mișcare de rezistență împotriva ocupantului nazist (Constantiniu, Chiper: 1995, 9-10), în timp ce în alte viitoare "democrații populare" grupările de partizani erau deosebit de active (Iugoslavia sau Polonia). Pe cale de consecință, comuniștii români se erijează în principalii orchestranți a ceea ce va fi denumit, în istoriografia dintre 1948-1989, "marele act istoric", "insurecția națională armată antifascistă" și, respectiv, "revoluția de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a unui guvern FND. Au urmat, firește, adeziunile la Frontul Național Democrat: PCdR, Partidul Social Democrat, Frontul Plugarilor, Partidul Socialist Țărănesc, Uniunea Patrioților, Partidul Țărănesc Popular, Frontul Unic Muncitoresc (FUM), Frontul Național Democrat al Tineretului, Tineretul Democrat Universitar. Cu excepția social- democraților, toate aceste "partide", "fronturi" și "uniuni" aveau un număr foarte redus, uneori simboloc, de aderenți (Giurescu: 1996, 32). Perseverența cu care comuniștii locali și cei sovietici încercau să își extindă influența nu se limita doar la nivel politic. Exemplificator în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în subsidiar ideologice. Moralitatea, sentimentul de vină sau pur și simplu preocuparea autentică pentru nevoile locale nu au existat, aparența lor sporadică fiind manipulată în vederea atingerii țelului mai sus amintit. În această direcție se încadrează și relațiile economice ale tinerei democrații populare cu protectorul sovietic. Profitând de un artificiu legal, și anume faptul că tratatul de neagresiune cu Uniunea Sovietică fusese semnat în noaptea dinspre 12 spre 13 septembrie 1944 (Baciu: 1991, 274-279), la trei săptămâni după ce România ieșise din Axă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
RPR. Scandalizat în primă fază, Hrușciov va recunoaște ulterior pertinența argumentelor favorabile acestei opțiuni: atât din punct de vedere ideologico-politic (devotamentul regimului Dej față de cauza comunismului, întrupată de Uniunea Sovietică), cât și din punct de vedere geopolitic (încercuirea RPR de către "democrații populare", aceasta neaflându-se deci la periferia taberei socialiste și nefiind atât de vulnerabilă la penetranta influență ideologică occidentală) regimul comunist din România putea supraviețui fără probleme absenței trupelor sovietice de pe teritoriul țării. În plus, sugera Bodnăraș, inamicii comunismului nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
asta. Dacă oamenii beneficiază de o viață calmă, bolșevicii nu mai sunt necesari. Ei devin total inutili. Bolșevicii sunt întotdeauna în fruntea evenimentelor, conducând oamenii, depășind obstacolele. La ce ar mai fi folosiți ei dacă viața ar deveni calmă? Social- democrații ar fi mult mai potriviți. Ar fi perfecți. Ei s-ar supune, să spunem așa, acestei mișcări spontane a capitalismului" (Chuev: 1993, 222). Acest citat ilustrează perfect ceea ce Robert Tucker înțelege prin "regimuri dinamice de masă". 7 Foarte interesante în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ROMÂNIA 72. PARTIDUL MUNCITORILOR ȘI 72 2141 0.03 ȚĂRÂNILOR DIN ROMÂNIA 73. PARTIDUL DEMOCRAT ECOLOGIST 73 1972 0.02 74. PARTIDUL DEMOCRAT AL 74 1893 0.02 NECOMUNIȘTILOR DIN ROMÂNIA 75. PARTIDUL NAȚIONAL ROMÂN CREȘTIN 75 1826 0.02 DEMOCRAT 76. PARTIDUL SOCIAL NAȚIONAL ROMÂN 76 1824 0.02 77. PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR 77 1716 0.02 DIN ROMÂNIA 78. PARTIDUL CONSERVATOR 78 1668 0.02 79. PARTIDUL DREPTĂȚII ȘI SOCIAL 79 1392 0.02 DEMOCRAȚIEI DIN ROMÂNIA 80
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
du? le p? m�nt ?? rănilor! � �Cel care i se opune se pune �n calea realiz? rîi reformelor foarte democratice pe care inten? ioneaz? El s? le �nf? ptuiasc? , pe care le dore? te mai mult dec�ț orice�. ?i, cu majuscule: �Nici un Democrat veritabil, nici un Revolu? ionar adev? raț nu va face nici o �ncercare violent? că s? �mpiedice acest proces �mpotriva voin? ei ?? rîi ? i poporului nostru. Libertatea fiec? rui popor, fie el mic sau mare, trebuie s? fie respectat? de c? tre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]