11,897 matches
-
cu un pronume reflexiv; aceasta permite considerarea sintagmelor pronume reflexiv + verb (a se bucura, a se speria) ca variante primare (la diateza dinamică), iar întrebuințarea lor fără pronume reflexiv (a-l bucura = a-l face să se bucure), ca variante derivate 16 (la diateza activă). Pronumele reflexiv, numai relativ liber (situându-se între condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu: a se pieptăna, și condiția de „formant” lexical, ca la verbele pronominale: a se uita, a se căciuli), stă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a transporta”: în jos (a coborî bagajele)/ân sus (a urca bagajele). Verbele din cea de-a doua clasă se disting de celelalte verbe prin două particularități: • Varianta primară este sintagma diatezei active; verbul însoțit de pronume este o variantă derivată, la fel ca variantele diatezei reflexive, reciproce etc.: El folosește calculatorul. ® El se folosește de calculator. • Trăsătura semantică „+subiectivitate” a verbului întrebuințat cu pronume reflexiv, în complementaritate cu trăsătura „+obiectiv”, comună ambelor întrebuințări (cu și fără pronume reflexiv, adică dinamic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziția de bază de la primul nivel al planului semantic gramatical descris de diateză, corelația activ-pasiv, se întemeiază pe opoziția temelor. La diateza pasivă, flectivul, totdeauna cu structură analitică, dacă morfemul specific este auxiliarul a fi, cuprinde o temă de participiu derivată, purtătoare a sensului de „pasivitate”, • fie tema de participiu a verbului intrat în opoziții categoriale: El laudă. - El este lăudat. Trebuia să laude. - Trebuia să fie lăudat. El l-ar lăuda. - El ar fi lăudat. • fie tema de participiu a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcționarea celorlalte categorii, dar, cum acestea (numărul, la substantive, intensitatea, la adjective etc.) nu sunt condiționate sintactic, termenul neutru al opoziției înscris în sistemul lexical, este omonim cu unul din termenii corelativi (termenul primar, în raport cu care ceilalți sunt termeni derivați) proprii înscrierii în sistemul gramatical. student - termen neutru (în sistemul lexical) - singular (în sistemul gramatical) inteligent - termen neutru (în sistemul lexical) - masculin, (în sistemul gramatical) - singular În structura textului, apoi, aceste unități lexicale, reprezentate în sistemul lexical prin termenul neutru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. am părut, ai părutetc., am rupt, ai rupt etc. • pentru verbele cu sufixul tematic -s, tema participiului este o temă liberă, primară, monovalentă: merse (tema perfectului) - mers (tema participiului); • pentru celelalte verbe, tema participiului este o temă liberă secundară, derivată, prin sufixul tematic -t, de la tema primară a perfectului; cânta(tema perfectului) cântat (tema participiului), coborâ(tema perfectului) - coborât (tema participiului), dormi(tema perfectului) - dormit (tema participiului) etc. Fac excepție verbe din tipul V1 de flexiune, care au tema participiului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu rămâne în afara flexiunii; cunoaște categoria intensității. Cu conjuncțiile unele adverbe se aseamănă și prin funcția relațională; adverbe precum unde, când, cum etc. asigură dezvoltarea unor relații sintactice interpropoziționale: „Nu știu unde a plecat.” Aceste adverbe se disting de conjuncții prin caracterul derivat al funcției de relație; adverbele de relație sunt adverbe interogative în stilul direct: „Unde a plecat?” În fraza construită în stil indirect: „Nu știi unde a plecat?” adverbul s-a transformat în element de relație, dar și-a păstrat funcția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
componenta narativă, ambele componente fiind acum de gradul II și funcțional (o desfășurare locuțională din real $autentic sau ficțional$$ trece într-o lume de gradul II) și din punctul de vedere al sistemului; semne originare - orale sunt interpretate prin semne derivate - grafice. În același mod funcționează, în procesul de comunicare (orală ® scrisă) și termenii volitivi, cu deosebirea că aceștia au la origine o legătură mai slabă (sau nu lasă deloc sesizată o astfel de legătură cu „realul”) față de legătura cu „stările
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
casă. / „Omul din casă.; Ion s-a plimbat în jurul lacului./ „Arborii din jurul blocului au înflorit.; Au pus magnetofonul pe dulap. / Magnetofonul de pe dulap este stricat. Observații: Fac excepție sintagmele cu regent verbal în care prezența prepoziției de în structura prepozițiilor derivate/compuse este determinată de planul semantic al relației de dependență: Ies din casă. S-a întors de la școală. etc. În legătură cu caracterul planului lor semantic, mai concret sau mai abstract, prepozițiile se impun ca mărci ale unei funcții sintactice sau rămân
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o realizează subiectul vorbitor însuși. În funcție de această deosebire, enunțurile sunt interogative totale sau interogative parțiale. Prin enunțuri interogative totale, subiectul vorbitor așteaptă de la destinatar actualizarea (sau numai confirmarea) planului semantic concret al nucleului predicațional central, eventual și al câmpurilor sintactice derivate: „Dormi sufletul meu? te-ai culcat?” (T. Arghezi) „- Știi să faci corectură? m-a întrebat apoi la fel de grăbit.” (M. Preda) Prin enunțuri interogative parțiale, subiectul vorbitor urmărește să-și concretizeze sau să-și precizeze cu ajutorul interlocutorului, planul semantic al diferitelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
actualizării conținutului lexical al numelui predicativ, dar și al propriului plan semantic. Verbelor copulative lexico-gramaticale prin conținutul lor lexical fundamental, originar: adeveni, a părea, li se alătură alte verbe, variante nepredicative ale unor verbe predicative, odată cu dezvoltarea unor sensuri lexicale derivate, insuficiente pentru realizarea componentei semantice de tip lexical a predicației: a ajunge, a se face, a ieși (sinonim cu adeveni), a rămâne, a însemna etc.: „Oamenii din toate cele fac icoană și simbol; Numesc sunt, frumos și bine ce nimic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
încă soarele și cerul.” (O. Paler) Prin aceasta, predicatul analitic realizează, în solidaritate cu subiectul gramatical, nucleul predicațional al unei propoziții complexe. Deosebirea - i că sculptura e goală. S P S P Numele predicativ cu dezvoltare propozițională are uneori caracter derivat, iar împlinirea planului său semantic se întemeiază atunci pe împlinirea mai întâi a planului semantic al nucleului predicațional al propoziției-nume predicativ: „Am rămas ce-am fost... romantic.” (M. Eminescu) f. Numele predicativ multiplu este alcătuit din mai mulți componenți (unități
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ar fi însemnat, în cazul meu, întoarcerea la țară, pe capul familiei, care trudise pentru mine patru ani...” (M. Preda) Nucleul predicațional cu structură complexă este caracteristic propozițiilor complexe. El cuprinde, în dezvoltarea sa, două sau mai multe nuclee predicaționale derivate (secunde). Acestea reprezintă: • realizarea propozițională a numelui predicativ: „Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) • realizarea propozițională a subiectului: „Ceea ce muncește acu pe Leiba mai mult decât tremurătura frigurilor este o amenințare...” (I.L. Caragiale) • realizarea propozițională
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constituie ca unitate finită, relativ autonomă. Prin poziția lor în structura enunțului, câmpurile semantico-sintactice sunt: • primare, cu centrul în unul din cei doi termeni ai nucleului predicațional; • derivate, cu centrul într-un termen aparținând unui câmp primar sau altui câmp derivat. Numărul câmpurilor semantico-sintactice depinde de exigențe ale cunoașterii și comunicării lingvistice precum și de particularități, lexicale și morfologice, ale termenilor care alcătuiesc enunțul. Câmpurile semantico-sintactice se întemeiază pe relația de interdependență și pe relații de dependență. Ele întregesc organizarea enunțului în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Relația Am cumpărat ¬ în loc de pere, prin care planul semantic al enunțului se îmbogățește cu o componentă reflectând o dinamică specială în lumea realului interpretat lingvistic, este mediată de relația Am cumpărat ¬ mere. În afara acestei relații primare (Am cumpărat ¬ mere), relația derivată (Am cumpărat ¬ în loc de pere.) nu este posibilă. Sub aspect semantico-sintactic, funcția pe care o generează relația derivată corespunde funcției generate de relația primară: Am cumpărat mere (complement direct)/și nu pere (complement direct) (în loc de pere). Această corespondență, amintind-o pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o dinamică specială în lumea realului interpretat lingvistic, este mediată de relația Am cumpărat ¬ mere. În afara acestei relații primare (Am cumpărat ¬ mere), relația derivată (Am cumpărat ¬ în loc de pere.) nu este posibilă. Sub aspect semantico-sintactic, funcția pe care o generează relația derivată corespunde funcției generate de relația primară: Am cumpărat mere (complement direct)/și nu pere (complement direct) (în loc de pere). Această corespondență, amintind-o pe cea din cazul adverbelor corelative (Pe unde ai venit, pe acolo să te întorci), fixează identitatea funcției
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asamblor și simulator. Compilatoarele performante de nivel înalt nu sunt, în general, gratuite, (pot fi gratuite dar cu limită a codului generat sau cu funcționare pe timp limitat Ă cu excepția notabilă a compilatorului GCC pentru familiile AVR și MSP430, compilator derivat din compilatorul de C utilizat de Linux și sistemele de operare free din seria BSD. Pentru PIC există o serie de compilatoare performante la preturi relativ moderate (100 Euroă, iar pentru 8051 există compilatorul free SDCC precum și o serie de
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
informațional, enzimele au rol catalitic, iar hormonii și vitaminele dețin roluri reglatoare și de control. CAPITOLUL 2 CHIMIA GLUCIDELOR Glucidele reprezintă o clasă importantă de substanțe organice naturale care, din punctul de vedere al structurii chimice, sunt combinații polihidroxicarbonilice sau derivați ai acestora. 2.1. Considerații generale Glucidele se mai numesc impropriu și hidrați de carbon, întrucât majoritatea acestora corespund formulei (CH2O)n în care hidrogenul și oxigenul se găsesc în proporția întâlnită în molecula de apă, adică 2/1. Glucidele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
prin polimerizare formează poliglucidul macromolecular respectiv. Prin hidroliza parțială sau totală a poliglucidelor se eliberează diglucidele sau ozele corespunzătoare. Poliglucidele sau glicanii se clasifică în homopoliglucide (homoglicani) și heteropoliglucide (heteroglicani). Homoglicanii eliberează prin hidroliză un singur tip de oză (sau derivat), iar heteroglicanii eliberează 2 4 tipuri de oze sau derivați ai acestora. 2.7.1. Homopoliglucide (poliglucide omogene) Din grupa poliglucidelor omogene fac parte substanțe cu o largă răspândire în regnul vegetal și animal, cum ar fi: amidonul, glicogenul, celuloza
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în apă, iar hidroliza enzimatică sub acțiunea chitazei din tubul digestiv al insectelor duce la formare de N acetilglucozamină. 117 2.7.2. Heteropoliglucide (heteroglicani) Heteropoliglucidele sunt glucide complexe, de origine vegetală sau animală, alcătuite din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca la toate poliglucidele, la baza structurii chimice au un diglucid, prin a cărui polimerizare se formează heteropoliglucidul macromolecular. Heteropoliglucidele de natură vegetală (glucomananii, galactomananii) se află în cantități mari în organele subpământene și în semințele plantelor, ca
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
asamblor și simulator. Compilatoarele performante de nivel înalt nu sunt, în general, gratuite, (pot fi gratuite dar cu limită a codului generat sau cu funcționare pe timp limitat Ă cu excepția notabilă a compilatorului GCC pentru familiile AVR și MSP430, compilator derivat din compilatorul de C utilizat de Linux și sistemele de operare free din seria BSD. Pentru PIC există o serie de compilatoare performante la preturi relativ moderate (100 Euroă, iar pentru 8051 există compilatorul free SDCC precum și o serie de
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
prin care această soluție tampon reglează variațiile de pH la adăugarea de acid, respectiv de bază. CAPITOLUL 2 GLUCIDE Glucidele reprezintă o clasă importantă de substanțe organice naturale care, din punctul de vedere al structurii chimice, sunt combinații polihidroxicarbonilice sau derivați ai acestora. 2.1. Considerații generale Glucidele se mai numesc impropriu și hidrați de carbon, întrucât majoritatea acestora corespund formulei (CH2O)n în care hidrogenul și oxigenul se găsesc în proporția întâlnită în molecula de apă, adică 2/1. Glucidele
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
prin polimerizare formează poliglucidul macromolecular respectiv. Prin hidroliza parțială sau totală a poliglucidelor se eliberează diglucidele sau ozele corespunzătoare. Poliglucidele sau glicanii se clasifică în homopoliglucide (homoglicani) și heteropoliglucide (heteroglicani). Homoglicanii eliberează prin hidroliză un singur tip de oză (sau derivat), iar heteroglicanii eliberează 2 4 tipuri de oze sau derivați ai acestora. 2.7.1. Homopoliglucide (poliglucide omogene) Din grupa poliglucidelor omogene fac parte substanțe cu o largă răspândire în regnul vegetal și animal, cum ar fi: amidonul, glicogenul, celuloza
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
este insolubilă în apă, iar hidroliza enzimatică sub acțiunea chitazei din tubul digestiv al insectelor duce la formare de Nacetilglucozamină. 2.7.2. Heteropoliglucide (heteroglicani) Heteropoliglucidele sunt glucide complexe, de origine vegetală sau animală, alcătuite din 2-4 monoglucide diferite sau derivați ai acestora. Ca la toate poliglucidele, la baza structurii chimice au un diglucid, prin a cărui polimerizare se formează heteropoliglucidul macromolecular. Heteropoliglucidele de natură vegetală (glucomananii, galactomananii) se află în cantități mari în organele subpământene și în semințele plantelor, ca
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
puterii legăturilor slabe (Granovetter, 1973), teoria capitalului social (Coleman, 1988), teoria găurilor structurale (Burt, 1992), teoria resurselor sociale (Lin, 2002) sunt câteva exemple de teorii care împărtășesc, în opinia lui Borgatti și Lopez Kidwell (2012), asumpții fundamentale comune și teoremele derivate aferente și care, în consecință, sunt manifestări ale aceleiași teorii, TRS. Wellman (1983: 157) consideră analiza rețelelor sociale un tip specific de analiză structurală. Prin acest tip de analiză sunt descrise structurile stabile de relații și, pornind de la ele, sunt
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ro/abir/ostafe.pdf 142. Care sunt modalitățile de catalogare? R: * Catalogarea originară se face cu cartea în mână plecând de la informațiile pe care le avem pe pagina de titlu și alte surse utile catalogatorului realizării unei descrieri bibliografice * Catalogarea derivată constă în recuperarea descrierilor bibliografice dintr-o bază de date la care biblioteca este conectată printr-o rețea; catalogatorul face o căutare după titlu sau ISBN, dacă descrierea apare, o importă în baza sa de date, operând modificările necesare (indexare
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]