5,982 matches
-
într-adevăr o tendință generală a statelor unitare să fie, ca grup, mai centralizate decât statele federale. Un număr substanțial de state unitare sunt foarte centralizate, în timp ce chiar și cel mai centralizat stat federal realizează cel puțin un grad moderat de descentralizare. Statele unitare sunt adesea în mod deliberat puternic centralizate. Franța a fost astfel secole întregi ca rezultat al politicii intenționate a monarhilor o politică păstrată și chiar consolidată de Napoleon la începutul secolului al XIX-lea. Franța sub Napoleon a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
chiar decât cel mai puțin descentralizat stat federal sau semifederal. Totuși, centralizarea nu se datorează întotdeauna autoritarismului și (sau) unui trecut colonial. Poate avea loc și în mod natural, acolo unde populația și (sau) întinderea țării sunt foarte reduse. Problema descentralizării nu survine în aceleași condiții într-o țară cu un milion sau mai puțin de locuitori și într-o țară cu 50 sau 100 milioane de locuitori. Dimpotrivă, statele federale sunt de obicei vaste atât în privința populației, cât și a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
milioane de locuitori; este de asemenea mai mare ca teritoriu decât multe alte state, în special insulare, care se găsesc în Caraibe, Oceanul Indian și Pacific. Bunăstarea este un alt factor. Dacă, așa cum am remarcat în prima secțiune a acestui capitol, descentralizarea este oarecum ineficientă și consumatoare de resurse, ne-am aștepta ca țările mai bogate să fie mai descentralizate decât țările mai sărace. Într-adevăr, în general vorbind, țările vestice ca grup, indiferent că sunt unitare sau federale, sunt mai descentralizate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Suprapunerea țărilor unitare cu cele federale Deși, ca grup, statele unitare sunt mai centralizate ca statele federale, parțial din cauza existenței unui număr mare de state puternic centralizate, există și o suprapunere a statelor unitare cu cele federale în privința gradului de descentralizare. Această suprapunere se întâlnește în special în rândul țărilor vestice și, într-un anumit grad, și în cel al țărilor din America Latină. În timp ce entitățile componente sunt protejate în statele federale, un efect asemănător se obține și în unele state unitare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
distincte, în practică, în toate federațiile există o situație prea puțin diferită de cea recunoscută de Constituția germană și care se aplică și în statele unitare în care autoritățile locale sunt puternice, și anume un parteneriat între autorități (Beer, 1974). Descentralizarea în statele unitare Au existat așadar mai multe moduri în care statele federale s-au deplasat spre o centralizare mai mare un proces care a avut loc într-o anumită măsură și în statele unitare. Centralizarea pare a fi întrucâtva
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai mare un proces care a avut loc într-o anumită măsură și în statele unitare. Centralizarea pare a fi întrucâtva caracteristică societăților contemporane. În același timp, cel puțin în unele state unitare, a început să apară o mișcare spre descentralizare. Pentru început, mai ales în Vest, s-a ajuns la concluzia că gradul de centralizare a unor state unitare este deasupra nivelului care poate fi tolerat de societățile complexe. Am observat mai devreme că folosirea sancțiunilor împotriva autorităților de la palierele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un anume punct fără cheltuieli considerabile. Problemele administrative ale Uniunii Sovietice și ale altor state comuniste au ilustrat în mod repetat dificultățile ce rezultă din ideologia centralizatoare a acestor regimuri; în multe dintre ele au fost adoptate diverse tehnici de descentralizare chiar înainte de prăbușirea comunismului. Totuși, exemple ale existenței unor astfel de niveluri maxime de centralizare se întâlnesc nu doar în statele comuniste, ci și în alte țări, în special occidentale. Mișcarea spre regionalism ce a caracterizat Europa de Vest după 1960, manifestată
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de către o putere externă (Marea Britanie în primele două cazuri) sau de cea mai puternică unitate componentă (Prusia în cazul Germaniei). Orice ar fi intenționat să realizeze cei care au dezvoltat ideea de federalism, majoritatea statelor federale au apărut prin creșterea descentralizării existente, iar nu din alăturarea unor state independente. În cazurile în care un grup de state independente formează o asociere federală, această asociere este considerată o formulă de centralizare, spre deosebire de modul cum este privit federalismul când este introdus pentru a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
federală deplină. Deoarece multe astfel de modele sunt experimentate și par a da roade, putem concluziona că, măcar în această privință, lumea și liderii săi au dat dovadă de imaginație (Wallace, 1992; Dinan, 1994). Privire de ansamblu Problema centralizării și descentralizării apare în fiecare țară. Constituția sau practica, sau ambele, trebuie să stabilească în ce măsură guvernul central și organele componente hotărăsc elaborarea politicilor. În general vorbind, liberalismul și descentralizarea merg în general împreună, în timp ce autoritarismul tinde să fie asociat cu centralizarea. Modelul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dovadă de imaginație (Wallace, 1992; Dinan, 1994). Privire de ansamblu Problema centralizării și descentralizării apare în fiecare țară. Constituția sau practica, sau ambele, trebuie să stabilească în ce măsură guvernul central și organele componente hotărăsc elaborarea politicilor. În general vorbind, liberalismul și descentralizarea merg în general împreună, în timp ce autoritarismul tinde să fie asociat cu centralizarea. Modelul constituțional care se consideră că aduce cel mai înalt grad de descentralizare este federalismul. Acesta ar fi "intermediar" între confederații (unde domină unitățile componente) și statele unitare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
stabilească în ce măsură guvernul central și organele componente hotărăsc elaborarea politicilor. În general vorbind, liberalismul și descentralizarea merg în general împreună, în timp ce autoritarismul tinde să fie asociat cu centralizarea. Modelul constituțional care se consideră că aduce cel mai înalt grad de descentralizare este federalismul. Acesta ar fi "intermediar" între confederații (unde domină unitățile componente) și statele unitare (unde domină centrul). Cel puțin în forma sa "clasică", federalismul stipulează că trebuie să existe două niveluri de guvernare "independente" (centrul și organele componente de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
protejeze "independența" celor două niveluri de guvernare; trebuie să existe și o cameră superioară care să apere drepturile organelor componente la nivel central. Totuși, există variații în gradul în care organele componente sunt protejate și, în general, în gradul de descentralizare. Pe de o parte, statele federale devin mai centralizate; pe de alta, centralizarea nu poate depăși un anumit punct fără să ducă la ineficiență severă și poate chiar la destrămarea regimului, așa cum a arătat experiența comunistă. Acesta este în parte
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
etichetată supranațională, care este intermediară în raport cu modelele confederale și cele federale. Inovația constă în faptul că dezvoltările au loc treptat, cu acoperirea progresivă a unor domenii noi, alcătuirea de noi structuri și alăturarea unor noi state membre. Problemele centralizării și descentralizării au pus pe jar mintea multora în legătură cu multe tipuri de organizare: atât eficiența cât și libertatea par să fie în joc. Federalismul a reușit într-un număr de situații, dar nu este remediul universal pe care îl sugerează unii; este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de soluții și să urmărim o evoluție continuă a modelelor care au fost propuse până acum. Bibliografie suplimentară Scrierile privind federalismul sunt numeroase, deși majoritatea tind să aibă un specific juridic. În plus, acesta nu apare în general asociat cu descentralizarea și nici nu este analizat pe această bază un autor care face acest lucru este T. Fleiner Gerster în Federalism and Decentralization (1987). O descriere clasică a caracteristicilor federalismului se poate găsi la K.C. Wheare, Federal Government (1963). Două expuneri
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Între cele mai recente, vezi W. Wallace, The Transformation of Western Europe (1992) și D. Dinan, Ever Closer Union (1994). Capitolul 15 Reprezentarea: forurile legislative și parlamentele Introducere Nicio țară nu este pe deplin centralizată problema gradului de centralizare și descentralizare este așadar prezentă peste tot. Problema reprezentării este și ea omniprezentă, chiar dacă gradul de reprezentare variază semnificativ de la o țară la alta, sau dacă, acolo unde instituțiile reprezentative există în mod oficial, rolul lor variază semnificativ. Niciun guvern nu poate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
elabora legi izolându-se în întregime de sentimentele și chiar de presiunea cel puțin a unor segmente ale societății; un grad de reprezentare, oricât de limitat, trebuie așadar să existe. Formele pe care le ia reprezentarea variază totuși, iar în privința descentralizării, constituțiile au oferit formule diferite. Într-adevăr, constituțiile au pus cel mai mult accentul pe instituțiile reprezentative. Poate ca rezultat, tot în acest context au existat cele mai multe dezamăgiri privind eficiența constituțiilor; însă deseori obiceiurile autoritare și necesitatea luării deciziilor în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să întreprindă activitatea sub contract, o practică existentă de mult timp în țările occidentale, dar care a devenit foarte apreciată în ultimul timp pe fondul dorinței de a diminua rolul statului. De aici și exemplul federalismului și altor forme de descentralizare discutate în capitolul 14. Cum organizațiile administrative în țările dezvoltate tind să fie mai mari decât în cele mai puțin dezvoltate, avantajul primelor în ce privește competența și instruirea personalului tinde să fie compensat într-o anumită măsură prin efectul mărimii. Măsurarea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mari decât în cele mai puțin dezvoltate, avantajul primelor în ce privește competența și instruirea personalului tinde să fie compensat într-o anumită măsură prin efectul mărimii. Măsurarea ambelor efecte este totuși dificilă, în special pentru că trebuie luate în considerare procesele de descentralizare, prin federalism sau în alte moduri. Controlarea administrației Probleme ridicate de activitatea de control Nu este surprinzător faptul că pericolele care rezultă din slaba implementare au fost percepute încă de la începutul perioadei de dezvoltare a organizațiilor birocratice. Prin urmare au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
într-o țară dată. Pentru majoritatea cetățenilor, "justiția" cel puțin în măsura în care se preocupă de sectorul public are a face mai mult cu aceste organe decât cu instanțele obișnuite. Soluții legale de asigurare a independenței Asemenea prevederilor constituționale desemnate să realizeze descentralizarea, formulele legale care urmăresc să asigure independența curților și a altor organe de adjudecare a regulilor tind să se concentreze pe aspecte procedurale. Scopul principal este de a conferi o mai mare siguranță carierei judecătorilor în raport cu cea a funcționarilor publici
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
150, 161, 188 Dahl, R.A., 25, 28, 44, 46, 60, 367, 368, 375, 390 Dahomey, 338 Dalton, R.J., 105, 178, 188 Danemarca, 180, 181, 196, 203, 204, 231, 253, 262, 282 Day, A.J., 147, 160 Decalo, S., 341, 343 descentralizare, 239-256 și birocrații, 318 Declarația Europeană a Drepturilor, 232-233 De Fleur, M.L., 131, 132, 133, 135 De Gasperi, 159, 178 De Gaulle, 204, 214, 259, 298, 308, 326, 335, 387 Degenhardt, H.W., 147, 160 democrație, 41, 45 și egalitarism
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
263-265 și partidele politice, 145, 151, 157-158, 179, 212 și sistemul electoral, 196, 201 Germania nazistă, 168 Ghana, 166, 171, 172, 185, 186, 214, 338, 348 Gladstone, 158 Golf, state din, 164 Golombiewski, R.T., guvernare, vezi guverne guvernare locală, vezi descentralizare guverne, apariția, 279 durata de guvernare, 291-293 funcții în, 276-278 impactul, 291-293 mărimea, 280 membrii, 287-290 structura, 281-287 succesiunea, 263-264, 291-293 și legături cu cetățenii, 377-383 și legislative, 258-261 și luarea deciziilor, 276, 278, 283-286 și partide politice, 280-283, 287
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
199, 383 Irving, R.E.M., 161, 179 Islanda, 179, 180, 181, 203, 263, 282 Israel, 50, 93, 145, 157, 160, 182, 195, 197, 229, 263, 283 Italia, și conducerea politică, 178, 299, 308 și constituția, 231-232 și cultura politică, 102 și descentralizarea, 242, 251 și grupurile, 116 și guvernarea, 280, 282 și justiția, 352, 355 și legislativul, 263, 265, 271 și partidele politice, 145, 157, 179, 180 și referendumul, 203 și sistemul electoral, 191-192, 196, 202 și Uniunea Europeană, 253 Iugoslavia, 24, 50
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
166, 338 Malta, 184 manageri, și birocrați, 320-323 controlul, 318, 323-324 și eficiență, 313, 315 și implementare, 313, 320-323 mandat, teoria, 379, 384, 386 Mao Tse Tung, 158, 287, 296-298, 306, 307 Marea Britanie, și constituția, 210, 226, 229, 238 și descentralizarea, 240, 245, 248, 249 și exercitarea conducerii, 157, 159 și justiția, 350, 352, 356 și legislativul, 259, 261, 263 și partidele politice, 145, 155, 198, 201, 210 și politicile publice, 372-373 și referendumul, 203-204, 384 și sistemul de tip cabinet
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și sistemele politice Comunicarea politică și mijloacele de comunicare PARTIDELE POLITICE ȘI ALEGERILE Partidele politice origini, natură și structură Sistemele de partide Sistemele de partide Partidele, alegerile și democrația directă Partidele astăzi în lume STRUCTURI ALE GUVERNĂRII Constituțiile Centralizarea și descentralizarea Reprezentarea: forurile legislative și parlamentele Executivele naționale Conducerea politică IMPLEMENTAREA ȘI CONTROLUL Birocrațiile Rolul forțelor armate în procesul politic Adjudecarea regulilor și judecătorii Procesul politicilor publice Guvernarea și poporul în politica contemporană Viitorul studiului comparativ al guvernării GUVERNAREA COMPARATĂ Bibliografie
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
105. Juriul este statornicit în toate materiile criminale și pentru delictele politice si de presă. capitul iv Despre instituțiunile județene și comunale Art. 106. Instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi: Art. 107. Aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrațiunii mai complectă și independința comunale. titlul iv Despre Finanțe Art. 108. Orice impozit este așezat numai în folosul Statului, județului sau comunei. Art. 109. Nici un impozit al Statului nu se poate stabili și percepe decât numai în puterea unei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]