27,244 matches
-
că e pierdere de timp să se mai Întoarcă o dată ce-a plecat la birou. A precizat stația S și-atît. Pe urmă am crezul că a intervenit ceva urgent. Nu cunoșteai conținutul documentelor? — Nu, deloc... — Bănuiesc Însă că știai adresa destinatarului... — Trebuia să o primesc o dată cu harta, la Înmînarea documentelor. — Dar nu aveai totuși o idee cît de vagă, judecind după situația de pînă atunci și după munca pe care o prestai la vremea aceea? — Nu. Și atunci toată lumea mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de altă parte, trebuind a da răspunsuri care să fie pe placul și să-i satisfacă pe cei 18, să se înscrie în limita dialogului a cărei zonă nu era stabilită și nici direcționată de mine; să convină totuși, opiniilor destinatarilor și chiar capriciilor pe care și le puteau permite din poziția pe care o aveau cei care judecă lucrurile; pe de altă parte, era sabia lui Damocles (cei care mă trimiseseră) deasupra capului meu și atârna amenințătoare. Convorbirile au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
abia te nășteai. Într-una dintre ele găsești o scrisoare. E adresată de bătrân fiului său. E vorba de cel mare, desigur, cel care e acum economist Într-o uzină din Vâlcea. Plicul e ștampilat, deci a făcut drumul până la destinatar și, În neștiute Împrejurări, a fost din nou adus aici. Memorezi mai Întâi adresa de pe plic. Apoi citești: Dragă Floreo Am primit pe adresa ta de acasă o scrisoare de la Întreprinderea unde ai lucrat Înainte de arestare și o alta de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
imediat unul dintre puștii care mai devreme ieșiseră cu boștina caldă, s-o ducă la groapa cu bălegare fumegânde de lângă gardul metalic, Întreabă ce-i ăla perghelu și, iată Încă o dovadă că tot ce se spunea acolo avea ca destinatari tocmai pe băieții ăștia mai tineri, omul din fața focului face paranteză și le descrie un joc uitat. Un joc cu o minge de cârpă și cu toți jucătorii dispuși pe un cerc, cu unul dintre ei, aflat În mijloc, Încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de ajutor? Cum putea să prevadă că intenția acestuia s-a materializat imediat într-o scrisoare ce conținea un pasaj care descria „un tânăr cu o percepție politică sănătoasă, cu sentimente autentice față de problemele regiunii?“ Cine ar fi spus că destinatarul scrisorii, un oarecare colonel Brightman, va menționa numele tânărului într-un memoriu care va ajunge unde altundeva decât pe biroul lui sir David Handley Scott? Cine ar fi crezut că privirea lui sir David va poposi scurt asupra acelui nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Toate acestea, Ectoraș - cu câteva luni Înainte să i se spună Repetentu - i le povestise unui prieten de-al său cu barbă, căruia urma să-i trimită nu peste multă vreme stufoase scrisori ce n-aveau să-și găsească nicicând destinatarul, la primele pahare de vin Într-o cârciumă murdară, dintr-o mahala a marelui oraș, Înainte ca amândoi să se Îmbete cumplit și să se apuce să pună ordine În univers. „Domnule”, făcea viitorul Repetent, „bătrânul a fost monumental. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ion Popescu-Sireteanu. Mi-a trimis, cu multă bunăvoință, un volum cu aspect exterior îmbietor, frumos colorat pentru a binedispune ochiul cititorului, pregătindu-l pentru un conținut suculent și virulent, cu țintă directă spre cei fixați la stâlpul infamiei! Volumul are destinatari copiii de orice vârstă, îndemnându-i să coloreze contururile schițate, potrivit posibilităților și fanteziei copilărești, în general. Cum omul poate fi socotit copil chiar și la o sută de ani, mi-am zis că în acest fel pot concura și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
nu mai putea fi oprit. Daca ar fi existat un cod, dacă am fi trăit într-o altă lume, care... Apropo, ai primit un plic...“ Da, asta era, iată. Trebuia, până la urmă, să confirme că nu întâmplător scrisoarea fusese înmânată destinatarului de însuși Cronicarul Istoriei, vecinul Gafton. Dominic găsea scrisorile strecurate, de poștaș sau de vecini, sub ușa chiliei sale. De data asta, plicul apăruse la vedere, pe masa din holul comun. Iar domnul Gafton avusese grijă să-i atragă atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Bibicul. Mutulache, știi ’mneata. El o fi fost autorul, musai, el o fi fost... Gușa Dușa Păpușa Spiridușa, cum îl mai cheamă. Octavian, fantoma Octavian. De curiozitate, sub un felinar, am deschis-o. Expeditorul necunoscut. Dar era scrisoarea becherului, jur. Destinatarul: tata. Care după aceea... știi ’mneata. Doctorul va zâmbi, sleit. Ar scoate o batistă din buzunar, ar renunța la batistă, ar spune că e obosit... dar va renunța să mai spună ceva, n-avea cum evita subiectul, cunoștea insistența aiuritului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
scrisoare. — Ce scrisoare? — Scrisoarea becherului. Bibicul, mutulache, știi ’mneata. Care nici nu e mut, mutulache, deloc! De curiozitate, subt un felinar, am deschis-o. Expeditorul necunoscut. Dar era scrisoarea becherului, jur. Plic cu doliu, cu emblemă, din alea, știi ’mneata. Destinatarul: tata. Care după aceea... știi ’mneata. Doctorul zâmbi, sleit. Scoase o batistă din buzunar, dar renunță la batistă, vru să repete că e obosit, dar renunță. Așa că înlocuitorul reluă atacul. — Viu ori mort, să-l aducem pe becher, așa vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cum se folosește și-i propun o verificare, sè trimit un mesaj de pe propria mea adresè și, cu rapiditatatea mea obișnuitè, trec în câteva secunde în pagina mea de e-mail, HYPERLINK mailto:AnM@hotmail.com matei@hotmail.com completez chenarul destinatarului, to, adresa ei și un subject, verificare, la mesajul propriu zis un simplu salut, bunè seară! Apoi send, îmi închid mail-ul și îi explic cum sè ajungè la home-ul hotmail-ului, sè între și sè-și verifice e-mail-ul, îi arèt cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ar fi adus ceva ce ar fi mirosit a mită era trimis Înapoi În aceeași clipă, ducând un răspuns ferm și clar, ceva de genul, Cumpărați jucării pentru copiii dumneavoastră cu banii aceștia, sau, Trebuie să vă fi Înșelat În privința destinatarului. Demnitatea era pe atunci o formă de noblețe la Îndemâna tuturor claselor. Cu toate acestea, cu toată existența falșilor sinucigași și a afacerilor murdare de la graniță, spiritul acestor locuri continua să planeze deasupra apelor, nu a apelor oceanului, căci acestea scăldau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
cabinet. Era de culoare violetă, prin urmare, neobișnuită, iar hârtia, de tip gofrat, imita textura inului. Părea vechi și dădea impresia că mai fusese folosit Înainte. Nu avea nici o adresă, nici a expeditorului, ceea ce se mai Întâmplă uneori, nici a destinatarului, ceea ce nu se Întâmplă niciodată, și se afla Într-un cabinet a cărui ușă, Încuiată cu cheia, fusese deschisă exact În acel moment, și unde n-ar fi putut intra nimeni În timpul nopții. Întorcându-l ca să vadă dacă era ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
moarte Îmi aduceți, Cu respectul cuvenit, sunt convins că niciodată nu v-au ieșit din gură cuvinte mai exacte, domnule prim-ministru. Scoase scrisoarea din buzunar și i-o Întinse pe deasupra mesei. Celuilalt i se păru ciudat, Nu are numele destinatarului, Nici al celui care a trimis-o, spuse directorul, e ca și cum ar fi o scrisoare adresată tuturor, Anonimă, Nu, domnule prim-ministru, așa cum veți vedea e semnată, dar citiți, citiți, vă rog. Plicul a fost deschis Încet, foaia de hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
care se va explica ceea ce se va Întâmpla azi la miezul nopții, citindu-se și un rezumat al scrisorii, iar persoana care va face aceste două lecturi va fi directorul general al televiziunii, În primul rând pentru că el a fost destinatarul scrisorii, deși fără să-i apară numele pe ea, și În al doilea rând, pentru că directorul general al televiziunii este persoana În care am Încredere pentru ca amândoi să ducem la bun sfârșit misiunea cu care, implicit, am fost Însărcinați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
care se Îndrepta spre serviciul său și vede dintr-odată ieșindu-i În drum moartea sub chipul unui poștaș care niciodată nu va suna de două ori, acestuia Îi va ajunge, dacă Întâmplarea nu a făcut să-l Întâlnească pe destinatar pe stradă, să pună scrisoarea În cutia locatarului În chestiune sau s-o introducă, făcând-o să alunece, pe sub ușă,. Omul stă acolo nemișcat În mijlocul trotuarului cu sănătatea sa uimitoare, cu capul său solid, atât de solid că nici măcar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
anul trecut. Prin simplă excludere, nu putea fi moartea cineva care fusese victima exact a acesteia. Și bineînțeles că În timp ce s-au desfășurat investigațiile, și ele au durat câteva săptămâni, plicurile de culoare violetă au continuat să sosească la domiciliul destinatarilor lor. Era evident că moartea nu se abătuse de la Înțelegerea sa cu umanitatea. Ar trebui să ne Întrebăm, firește, dacă guvernul se limita să asiste impasibil la drama cotidiană trăită de cei zece milioane de locuitori ai țării. Răspunsul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
exact În momentul În care Îl sfătuia pe pacient să lase lacrimile să curgă ca fiind cel mai bun mod de a alina durerea care-l chinuia, izbucnea Într-un plâns convulsiv amintindu-și că și el ar putea fi destinatarul unui plic identic la prima distribuire de corespondență din ziua următoare. Terminau ședința amândoi Într-un plâns nestăvilit, Îmbrățișați de aceeași nenorocire, dar gândind terapeutul minții că dacă i s-ar Întâmpla o nefericire, Încă ar mai avea opt zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
proastă veste, e ca și cum ai sta pe coridorul morții de un număr de ani și dintr-odată vine temnicerul și spune, Iată scrisoarea, pregătește-te. Partea curioasă a chestiunii este că toate celelalte scrisori din ultima tranșă au fost Înmânate destinatarilor lor, și dacă aceasta n-a fost, nu putea fi decât din cauza unei Întâmplări fortuite, căci așa cum au fost cazuri În care unui bilet de dragoste i-a trebuit, numai dumnezeu știe cu ce consecințe, cinci ani ca să ajungă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și dacă aceasta n-a fost, nu putea fi decât din cauza unei Întâmplări fortuite, căci așa cum au fost cazuri În care unui bilet de dragoste i-a trebuit, numai dumnezeu știe cu ce consecințe, cinci ani ca să ajungă la un destinatar care locuia la două cvartale distanță, mai puțin de un sfert de oră de mers pe jos, s-ar putea Întâmpla și ca aceasta să fi trecut de pe o bandă transportoare pe alta fără ca nimeni să-și dea seama și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
corpul omenesc, fac să eșueze calculele cele mai exacte. Însă În cazul celei de a doua returnări era altceva, dovedea cu toată claritatea că exista un obstacol Într-un punct al drumului care ar fi trebuit s-o ducă la adresa destinatarului și lovindu-se de el, scrisoarea ricoșa și se Întorcea Înapoi. În primul caz, dat fiind că returnarea se produsese În ziua următoare trimiterii, Încă se putea lua În considerare ipoteza că poștașul, neîntâlnind persoana căreia trebuia să-i fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
culoare violetă, violoncelistul va trebui să moară prin acest procedeu. Ajunge să ne punem În locul morții ca să Înțelegem valabilitatea motivelor sale. Sigur că, așa cum am avut ocazia să vedem de patru ori, marea problemă de a face să ajungă la destinatar scrisoarea deja obosită subzistă, și aici vor intra În acțiune, pentru a atinge râvnitul deziderat, mijloacele excepționale de care am amintit mai sus. Să nu anticipăm, Însă, faptele, să observăm ce face moartea În acest moment. Exact În acest moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
urmăriți mașina aceea, Acum, da, are sens pe deplin să spunem că așa e viața și să dăm din umeri resemnați. Oricum, și asta să ne servească drept consolare, scrisoarea pe care moartea o are În geantă are numele altui destinatar și altă adresă, nouă Încă nu ne-a venit rândul să cădem de pe schelă. Contrar celor ce s-ar putea prevedea În mod rezonabil, moartea nu dădu șoferului taxiului adresa violoncelistului, ci pe cea a teatrului unde cântă el. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
inaccesibile de nori. Orchestra tăcu. Violoncelistul Începu să cânte solo-ul său ca și cum doar pentru asta s-ar fi născut. Nu știe că acea femeie din lojă are În gentuța sa recent inaugurată o scrisoare de culoare violetă al cărei destinatar este, nu știe, n-ar avea cum să știe, și cu toate acestea cântă ca și cum și-ar lua rămas-bun de la lume, spunând, În sfârșit, tot ceea ce nu spusese până acum, visele retezate, dorințele frustrate, viața, În fine. Ceilalți muzicieni Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
aici rușinată ani de zile, căutând tălpile acelea delicate, puloverul lui alb cu găuri și pata aceea roșie, chipul pe care cu greu mi-l mai aminteam, căutam nu ca să găsesc, asemenea unei scrisori care nu își va întâlni niciodată destinatarul, dar cu toate acestea, este scrisă cu dăruire, emoție și grijă. Nu l-am mai văzut niciodată de atunci, ca și când nu ar mai fi ieșit din clipa aceea din casă, îmbunătățind încontinuu pictura aceea, anotimp după anotimp, an după an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]