5,230 matches
-
gravele erori ce apar în lucrare se datorează lipsurilor de educație și documentare, sau trecerii voite sub tăcere a unor adevăruri larg răspândite în istoriografie, din anumite interese politice și materiale ce nu au nimic de a face cu dorința dezvăluirii adevărului istoric. Încă de la început Vasile Stati constată că există popoare care vorbesc aceeași limbă, dar constituie națiuni diferite, ca elvețienii sau austriecii. Astfel Stati reia, la distanță de trei sferturi de secol, cuvintele unuia dintre întemeietorii RASSM, Cristian Rakovski
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ale temei respective și continuând cu întrebări care cer răspunsuri ce îmbogățesc treptat conținutul temei tratate. Ele trebuie să respecte anumite cerințe și anume: * să facă legătura cu cunoștințele anterioare; * să fie logic închegate; * să-i conducă pe elevi la dezvăluirea cauzalității fenomenelor spre a formula concluzii științifice; * să ceară de la elevi comparații, explicarea fenomenelor sau motivarea faptelor; * de la început până la sfârșit să constituie un sistem și să țină seama de scopul urmărit; * să ceară răspunsuri precise de localizare pe hartă
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
local; harta, care la alte obiecte de învățământ este utilizată ca material didactic, la lecția de geografie constituie un adevărat izvor de cunoștințe; comparația, ca modalitate de gândire în geografie, devine o metodă fundamentală de formare a noțiunilor geografice, de dezvăluire a relațiilor dintre subiectele și fenomenele geografice. Învățătorul trebuie să procedeze în așa fel încât lecțiile pe care le desfășoară să nu poată fi sub nici un motiv înlocuite de nici un manual oricât de bun ar fi el, deoarece cuvântul viu
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
cercetării și predării științelor comunicării în Statele Unite se concentrează, printr-o "mutație" revelatoare, asupra altor chestiuni de interes, care dobândesc legitimitate academică în acest interval, revoluționar din toate punctele de vedere: se studiază comunicarea nonverbală, gestionarea conflictelor, edificarea încrederii interpersonale, dezvăluirea de sine, toate acestea mărturisind despre urgența adresării chestiunilor de interes public real, autentice dileme existențiale pentru omul de pe stradă, care necesitau atenție imediată din partea comunității academice americane. Astfel, discursul public intră într-o fază de obscuritate, lăsând ca interesul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și dominare: astfel, de pildă, "în zilele dinaintea Războiului Civil, percepția sclavilor ca "proprietate" a servit proprietarilor drept motiv pentru a îi controla. Pentru sclavi, aceeași percepție a servit drept imbold la revoltă"697. Pe de altă parte, remarcă McKerrow, dezvăluirea discursului puterii în acest context nu se rezumă la simpla identificare a ideologiilor antinomice ce determină lupta pentru putere și dominare. Dacă așa ar sta lucrurile, potențialul schimbării sociale ar deveni cvasi-inexistent. Însă, observă McKerrow, problemele sunt mai complexe: " Există
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
că, în teorie, retorica critică are în vedere un dublu scop, orientându-se critic atât asupra condițiilor dominării, cât și a condițiilor libertății umane și identificând, în discursul puterii, locus-ul privilegiat al criticismului, orientat, în mod nobil, înspre demistificarea sau dezvăluirea condițiilor eficienței acestuia din urmă în demersul de construcție a unor relații de putere cu caracter particular. În practică, tot discursul puterii constituie, cum am constatat, condiția de posibilitate pentru menținerea, într-un echilibru fragil, a unui dialog al criticului-inventator
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
tot ce se poate spune despre lucrurile cele bune. în Psaltire, se poate găsi teologia cea mai înaltă, prezicerea venirii în trup a Mântuitorului, anunțarea judecății celei veșnice, nădejdea învierii, teama de iad, făgăduința slavei în împărăția lui Dumnezeu și dezvăluirea tainelor celor nepătrunse. Toate se găsesc adunate în cartea psalmilor, întocmai ca într-o cunună, și puse la îndemâna tuturor, zice Sf. Vasile cel Mare. Afirmațiile Sfinților Părinți ne arată că cititul Psaltirei are urmări pozitive și un mare folos duhovnicesc
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
credea că revoluția e bună, doar cei care au aplicat-o sunt cei nepotriviți care au ales prost modalitățile de înfăptuire a ei. În tot acest răstimp el a scris, a argumentat propria sa poziție. Chiar dacă a subminat comunismul prin dezvăluirile sale despre Gulag, a trebuit să ajungă în Occident, să acceadă la surse bibliografice variate pentru a-și descoperi propria eroare pe care și-a recunoscut-o. Căutând adevărul, descoperi și falsitatea enunțurilor pe care le credeai adevărate. Și dacă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
făcuse târgul cu nubila. Urma ca după ce el însuși se va fi pus într-o condiție a nudității, să-i fie revelată parțial nuditatea de genul opus... Și el rămâne de râsul ștrengarilor care pândeau din culise marea scenă a dezvăluirilor... Așa cum de râs rămâne și în fața vărului său când acesta se dă mare cu cuceririle sale, folosind pentru prima dată un anume verb la diateză reflexivă. Cum adică m-am f...? Te-ai bătut singur? Cunoștea atâtea sensuri ale polisemanticului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
repus recent în circulație și un text al lui N. Steinhardt, publicat tot clandestin, sub pseudonimul Nicolae Niculescu: Secretul Scrisorii Pierdute, în revista Ethos de la Paris, în 1985, condusă de V. Ierunca 15. Avem motive să credem că astfel de dezvăluiri vor continua. 5. Și mai neobișnuite evocate în acest cadru exclusiv sub emblema unor (cum să le spunem?) efectiv riscate, periculoase chiar, escapade radiofonice sunt și unele colaborări, sub pseudonim, bineînțeles, la Europa Liberă. Nu există încă, în mod regretabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
le dezgroape, necuratul, duce-s-ar pe pustii, i-a purtat toată noaptea, în toate părțile, iar dimineața, tot în acel loc au ajuns, de unde au pornit"492. Încercările sterile de a găsi comoara se regăsesc în bogata mitologie românească: dezvăluirea visului cauzează pierderea comorii 493, groapa se astupă dacă banii sunt destinați celui necurat 494. De aceea, "când începi să sapi, gândul numai la Dumnezeu să-ți fie și să-ți faci sfânta cruce și altceva să nu vorbești decât
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-se în dezacord cu natura simplă a numelui privit doar în calitatea sa de semnificant, "semn" pur. Departe de conota cavalerismul, numele său îl persiflează, dovadă răsturnarea lui (Roland/ Orlando 564). Numele căutat al celui care îi făcuse lui Adrian dezvăluiri (la telefon) despre "existența plenară, mitică a omului"565 este punctul de plecare al nuvelei. Când Eliade "vedea" începutul "misterios" al nuvelei, centrul de interes era tocmai acest nume uitat "subit". Bărbatul cu care Adrian are întâlnire la 4,30
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
asocierile ezoterice produse de imagistica îmbrăcămintei (care acoperă, apără, ascunde), acestea amplificând senzația de mister a unei povești care conține mesaje codificate și comunicări apocrife. În acest sens, etimologia cuvântului (fr. pèlerine, veșmânt purtat de un pelerin) care indică o dezvăluire (scopul călătoriei întreprinse de pelerin), și apartenența la uniforma militară (care indică un rang, făcându-l recognoscibil pe purtător) sunt în spiritul coincidenței simbolice, ascunderii-dezvăluirii, relației sacru-profan724. Matei Călinescu face apropierea de Mantaua lui Gogol, și sesizează posibilitatea unei semnificații
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ne întoarcem înapoi spre pod... mi se părea că ne întoarcem acum înapoi"834), în căutarea centrului, până ajunge la "podul" care va face posibilă trecerea (Marea trecere). Ezitarea scriitorului în a-și numi personajele, folosirea numelui de camuflaj și dezvăluirea numelui "celuilalt" - Vătămanu, de profesie cârciumar, deținător al unei "mari taine", ca multe din personajele lui Eliade ("taina aceasta e mare") - doar spre finalul nuvelei, reia tehnica din alte scrieri, unde personajele au, "pentru păcatele lor", alte nume. Unul dintre
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
întruna acest gen de discurs"396. Misterul divin nu poate fi nicidecum tematizat logic, ci doar recunoscut sau adus în prezență. Într-adevăr, metoda antinomiei transfigurate pare să aibă o finalitate de tip apofatic, în sensul că duce la ne-dezvăluirea misterului, la sporirea tainei și măreției acestuia. Este o metodă de esență negativă, la fel ca și metoda apofatică. În plus, am văzut că metoda apofatică este însoțită, ca un complement, de metoda antinomiei sau a coincidenței contrariilor, prin care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga vedea că acest lucru solicita o depășire a logicii normale și chiar afirma că transfigurarea se realizează într-o zonă translogică și transrațională. De asemenea, vedea aici o formă de cunoaștere negativă, cunoaștere ca necunoaștere, intenția efortului cognitiv nefiind dezvăluirea realului, a misterului, ci păstrarea lui învăluită și chiar sporirea misterului. Teoria lui Basarab Nicolescu ne sugerează că minus-cunoașterea blagiană ar putea fi integrată în cunoașterea transdisciplinară. Căci ce este această cunoaștere transdisciplinară decât încercarea de cuprindere a ceea ce este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tocmai pentru că este profund, nu poate fi tradus în logica noastră"870. Departe de a mai fi un semn de eroare și falsitate, apariția contradicției (a antinomiei, a paradoxului) este, în viziunea complexității, mai curând un indiciu al adevărului, reprezintă "dezvăluirea necunoscutului în cunoscut, irupția unei dimensiuni ascunse, emergența unei realități mai bogate și relevă în același timp limitele logicii și complexitatea realului"871. Recunoaștem aici idei pe care Lucian Blaga le prefigura cu cincizeci de ani înainte. Insuficiența logicii formale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
subîntind structura textuală. Dacă putem vorbi de o preeminență a ființării asupra ființei, aceasta în virtutea distanței pe care ea o deschide în sânul posibilului. Distanță în care comprehensiunea ființei se spune în felul în care semnifică și se arată, ca dezvăluire inaparentă, învăluită în propria non-manifestare, în trecerea invizibilă prin distanța străbătută. Aspect ce caracterizează de altfel natura imaginii poetale pe care intuiția abia o surprinde în fulguranța ivirii și a devenirii, în efemera sa ființare de dinaintea intrării în orizontul ființei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vasta și singura lor oglindă"4, câmpul evanescent al unor apariții impure, deseori de natură acvatică: "privirea de apă a trecutului"5, "tăcerea ca o apă între noi"6, "Apa inertă ca un ochi ce nu mai așteaptă"7. Apoi, dezvăluirea neașteptată, limpezirea, lumina în care totul devine transparent, arătându-și noua înfățișare: "tăcerea e acum albastră,/ a schimbat cineva lumina la față"8. Intermediul creat - mijlocirea asigurată de această paradoxală relație - este cel dintre ceea ce luminează, oferindu-și totodată un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și transcendent, imaginea sa "înstelată" neînlesnind doar accesul vederii și al înțelegerii, ci adâncind deopotrivă perspectiva, potențându-i semnificativitatea. Am văzut că ceea ce e pus în depărtare își amplifică forța iradiantă, se ascunde pe măsură ce se arată, învăluindu-se în propria dezvăluire. De aceea ne-mărginitul este ne-țărmuritul, nu negativitate ci pozitivitate, afirmare a desprinderii, a despărțirii de orice calificare limitativă: "Îndemn făpturii, ce de țărmurit se desparte,/ Frângând întoarcerea, pentru mai departe,/ Crește blândețea unei vremi de moarte". Putem imagina
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu apare decât în ascunsul cel mai adânc, "în umbriri albastre de nopți clare" (Părere)3, acolo unde umbra însăși se afirmă și se neagă totodată, se pune drept condiție necesară - învăluitoare - a luminii și își depune natura, irizată în dezvăluirea pe care a făcut-o cu putință. Căci umbra și lumina coexistă într-un raport de contrarii complementare. Claritatea pe care o dobândește umbra e albastrul străveziu, cel prin care se vede - se aduce la vedere - perspectiva adâncită a ascunsului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
străveziu, cel prin care se vede - se aduce la vedere - perspectiva adâncită a ascunsului. Dacă "bolți de întunerec se farmă și se frâng./ Ce-a fost adânc în noapte se face mai adânc" (Scrisoare)4, aceasta e în virtutea unei succesive dezvăluiri, în cascadă, prin care adâncul se adâncește, își frânge rând pe rând hotarele până la răsfrângerea în clipa "albă" a luminii nevăzute. Lumină a începutului inaparent care face însă totul posibil, precum în sfera de cristal a unei cupe prin care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
face să apară ca ceea ce se ascunde" (s. n.); "întrucât creația poetică ia această misterioasă măsură, și o ia în raport cu chipul cerului, ea vorbește în "imagini""; "esența măsurii este de aceea identică cu cea a cerului"40. Acest punct interior al dezvăluirii nu e un cuprins cogitabil ori un orizont al ființei, conform măsurii doxale, ci un invizibil incomensurabil paradoxal ce nu intră în cuprinsul vederii 41. Un cadru inconturnabil al supra-măsurii. Măsura este de fapt dimensiunea pe care imaginea o ia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
invizibilul soare.// Cuvintele ni se aprinseră/ cu flacără înceată și înaltă"4. Ceea ce răsare nu aduce decât apariția unei donații anonime, fără să dezvăluie ceea ce apare, precum începutul unei arătări în sine, al unei esențe care se învăluie în propria dezvăluire: "spală-mi ochiul/ și întoarce-mă cu fața/ spre invizibilul răsărit din lucruri"5. Imaginea e ca și suspendată în vizibil, din moment ce esența lucrurilor apare ca invizibil. Ce e de văzut - cu ochiul spălat, cu fața întoarsă - dacă ceva răsare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre citire, imaginea prin care vedem până în adâncul deschis al inaparentului? Semn de neprivit în spectacolul formelor sale care duc înțelegerea în derivă, ci de văzut în chiar donația prin care el se dă vederii, ne atinge în propria sa dezvăluire. A-l între-vedea implică a te situa în vederea lui, în perspectiva pe care el o deschide, a te lăsa pătruns, expus ochiului care îți conduce vederea. Căci, "în fond, nu este vorba de a privi, ci de a vedea. Privirea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]