11,536 matches
-
tranziția postcomunistă sunt exact inverse. Ele impun o accentuare a polarizării sociale. Merită menționat că unul dintre efectele comunismului a fost acela de a limita polarizarea socială tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția a inversat tendințele și, prin urmare, specific societăților postcomuniste este nu accentuarea egalizării veniturilor prin redistribuire, ci polarizarea veniturilor prin renunțarea la redistribuire. În țările postcomuniste, cei mai săraci dintre cetățeni devin și mai săraci. În Cehia, ponderea în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu mai sunt aceeași. Bogați existau și în societatea comunistă, lucru dovedit de faptul că, la începuturile tranziției postcomuniste, ultimele două decile din scala veniturilor din societatea românească consumau peste 30% din venitul național. Comparativ cu valorile tipice pentru societățile dezvoltate, doar 30% din venitul național alocat celor mai înstăriți 5 milioane de locuitori ai țării este foarte puțin și ilustrează o distribuție foarte egalitaristă a veniturilor și consumului, în condițiile în care cei mai săraci 5 milioane de locuitori dispuneau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în primul rând, managerii acestora, în al doilea rând, și cei care le prestează servicii esențiale, precum avocații sau ziariștii. Acest tip de distribuție a veniturilor în societate este net diferit de tipul de distribuție și redistribuție caracteristic societății occidentale dezvoltate. Cea mai semnificativă diferență provine din faptul că bogăția sau mărimea veniturilor provin nu atât din relația „normală” cu piața, ci din relații „anormale”, în sensul că sunt excepționale. În România postcomunistă, aceste relații „excepționale” înseamnă tocmai ocolirea pieței și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
oricărei scale de salarii a economiei interne. La rândul lor, aceste salarii - net superioare grilei de salarizare proprii economiei naționale - sunt posibile doar în măsura în care, la rândul ei, industria financiar-bancară din România, ca simplă prelungire a industriei financiar bancare a țărilor dezvoltate, este capabilă să obțină în țara noastră profituri speciale, provenite nu de pe piața românească, ci din relația specială pe care o are piața românească cu piața financiar-bancară internațională, relații speciale rezultând tocmai din caracteristicile tranziției postcomuniste. Asemenea sistemului bancar, alte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
români și vor constitui o elită a „gulerelor” deopotrivă „albe” și „albastre”, indiferent de performanța activității pe care o prestează. Această particularitate este extrem de importantă, deoarece distorsionează piața forței de muncă românești. Diferența dintre economia românească și cea a lumii dezvoltate este atât de mare, încât pentru orice salariat este mai avantajos să fie angajat la „periferia” economiei occidentale, fie la ea acasă, fie prelungită în economia românească, decât în „inima” economiei naționale. Rezultatul este un continuu exod al forței de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
internaționale alternative, în loc să se orienteze spre economia națională. Formele în care are loc această „internaționalizare” a pieței forței de muncă sunt extrem de diverse - de la emigrarea definitivă sau munca „la negru” în economiile societăților europene, și nu numai în cele mai dezvoltate, până la angajarea cu prioritate în prelungirile economiilor dezvoltate în România. Așa se face că majoritatea secretarelor managerilor companiilor internaționale au studii superioare și au renunțat la cariera profesională, că ingineri, economiști, deopotrivă cu țărani români culeg căpșuni în Spania sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din România lucrează mai ales pentru sucursalele companiilor străine din țara noastră, dacă nu cumva emigrează în țările occidentale dezvoltate pentru a lucra acolo. Până și lumpenproletariatul român a descoperit că este mai rentabil să lucrezi la periferia economiei țărilor dezvoltate decât să participi la piața națională a forței de muncă și, prin aceasta, la economia națională. Cerșetorii, prostituatele, proxeneții, contrabandiștii, muncitorii cu ziua, „vânătorii” de asistență socială, mercenarii și alții asemenea lor, care populau marile orașe românești în primii ani
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aceasta, la economia națională. Cerșetorii, prostituatele, proxeneții, contrabandiștii, muncitorii cu ziua, „vânătorii” de asistență socială, mercenarii și alții asemenea lor, care populau marile orașe românești în primii ani ai tranziției, s-au mutat rapid - cât legal, cât ilegal - în lumea dezvoltată, creînd reale probleme sociale societăților-gazdă. Chiar dacă veniturile tuturor acestor participanți la economiile Occidentului dezvoltat se situează mai degrabă pe scala medie și inferioară a veniturilor în acele economii, în raport cu restul populației românești, prin volumul veniturilor proprii și prin structura consumului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socială, mercenarii și alții asemenea lor, care populau marile orașe românești în primii ani ai tranziției, s-au mutat rapid - cât legal, cât ilegal - în lumea dezvoltată, creînd reale probleme sociale societăților-gazdă. Chiar dacă veniturile tuturor acestor participanți la economiile Occidentului dezvoltat se situează mai degrabă pe scala medie și inferioară a veniturilor în acele economii, în raport cu restul populației românești, prin volumul veniturilor proprii și prin structura consumului, ei se alătură mai curând părților de mijloc și superioare ale scalei veniturilor din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
salariaților statului. Într-o economie normală, de tip occidental, cea mai mare parte a salariaților statului fac parte din economia națională, în sensul că participă, fără avantaje speciale, la piața națională a forței de muncă. În oricare dintre țările lumii dezvoltate, o serie de avantaje speciale provin din statutul de funcționar public, adică situează această parte a forței de muncă într-o poziție specială, în care decizia pieței este compensată (măcar parțial) de decizii care nu au nici o legătură cu piața
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici o legătură cu piața și, în mod normal, ar trebui să fie anihilat de aceasta. Pentru funcționarii publici însă, locul ocupat în societate este adesea mai important decât locul ocupat pe piața forței de muncă, iar țări dintre cele mai dezvoltate, precum Statele Unite, Franța, Germania, Marea Britanie, au consacrat această dualitate a poziției în societate. Societatea postcomunistă românească a făcut același lucru, dar într-o măsură net superioară, transformând administrația publică într-o elită cu totul specială a societății românești. Vârfurile acestei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românească. Este adevărat că, în practica obișnuită, raportul este exact invers: tranzițiile sunt cele care au facilitat influența lumii occidentale dezvoltate asupra societății românești și care s-au străduit să adapteze structurile și instituțiile interne ale acesteia la caracteristicile lumii dezvoltate. Însă reciproca este la fel de adevărată. Căci tranzițiile au apărut și au dominat dinamica societății românești tocmai datorită influenței lumii dezvoltate, aflată în plină expansiune încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea, sau chiar mai devreme. Guvernarea și schimbarea prin tranziție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltate asupra societății românești și care s-au străduit să adapteze structurile și instituțiile interne ale acesteia la caracteristicile lumii dezvoltate. Însă reciproca este la fel de adevărată. Căci tranzițiile au apărut și au dominat dinamica societății românești tocmai datorită influenței lumii dezvoltate, aflată în plină expansiune încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea, sau chiar mai devreme. Guvernarea și schimbarea prin tranziție a societății românești, pe baza unui proiect politic desfășurat prin intermediul și cu mijloacele statului, au constituit, de-a lungul timpului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
secolului al XVIII-lea, sau chiar mai devreme. Guvernarea și schimbarea prin tranziție a societății românești, pe baza unui proiect politic desfășurat prin intermediul și cu mijloacele statului, au constituit, de-a lungul timpului, un proiect românesc de aderare la lumea dezvoltată, dar și un proiect occidental de integrare a României, prin expansiune. Există, fără îndoială, o remarcabilă legătură între evoluțiile lumii occidentale Europene și nord-americane, pe de o parte, și evoluțiile societății românești, pe de altă parte. Această legătură a apărut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
că între societățile care nu consideră dezvoltarea drept un mijloc de atingere a prosperității populației, ci doar un mijloc de atingere a unor obiective prioritare de altă natură, un loc special îl ocupă societățile în tranziție spre lumea capitalistă și dezvoltată. Pentru societățile din această categorie - iar România face parte dintre ele -, dezvoltarea este o condiție sine qua non a tranziției de integrare în lumea occidentală și dezvoltată. Lumea occidentală nu poate integra societăți insuficient dezvoltate, pentru simplul motiv că nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
natură, un loc special îl ocupă societățile în tranziție spre lumea capitalistă și dezvoltată. Pentru societățile din această categorie - iar România face parte dintre ele -, dezvoltarea este o condiție sine qua non a tranziției de integrare în lumea occidentală și dezvoltată. Lumea occidentală nu poate integra societăți insuficient dezvoltate, pentru simplul motiv că nu se poate relaționa cu ele, instituțiile, tehnologiile și mecanismele sale de funcționare neputând funcționa în societatea respectivă. Ca urmare, un anumit nivel de dezvoltare, măsurat printr-un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziție spre lumea capitalistă și dezvoltată. Pentru societățile din această categorie - iar România face parte dintre ele -, dezvoltarea este o condiție sine qua non a tranziției de integrare în lumea occidentală și dezvoltată. Lumea occidentală nu poate integra societăți insuficient dezvoltate, pentru simplul motiv că nu se poate relaționa cu ele, instituțiile, tehnologiile și mecanismele sale de funcționare neputând funcționa în societatea respectivă. Ca urmare, un anumit nivel de dezvoltare, măsurat printr-un anumit nivel-limită al produsului intern pe cap de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituțiile, tehnologiile și mecanismele sale de funcționare neputând funcționa în societatea respectivă. Ca urmare, un anumit nivel de dezvoltare, măsurat printr-un anumit nivel-limită al produsului intern pe cap de locuitor, este o condiție restrictivă a integrării în lumea occidentală dezvoltată. Condițiile de integrare nu sunt însă niciodată formulate, de către lumea occidentală, în termenii unui simplu raport numeric dintre produsul intern al unei țări și numărul de locuitori. Ele sunt formulate, mult mai concret, în condiții instituționale, logistice, de comunicare, de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societăți. O societate este în tranziție măcar atâta vreme cât nu poate îndeplini ambele condiții ale integrării: dezvoltarea societății în ansamblul său și creșterea bunăstării populației. Dezvoltarea societății în ansamblul său, în așa fel încât ea să fie compatibilă cu societățile economice dezvoltate, include caracteristici extrem de diverse, unele economice, altele sociale și culturale, care merg de la calitatea rețelelor de drumuri și mijloacelor de transport și depozitare și până la mecanismele de plată, în economie, dar și de la calitatea serviciilor de sănătate și educație, cunoașterea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în 1989, ca și în tranzițiile anterioare, o prioritate secundară a politicii și, în conscință, o prioritate secundară a proceselor de tranziție. De fapt, pentru a alimenta cu resurse procesele de dezvoltare a compatibilității instituționale și funcționale cu societățile occidentale dezvoltate, politicienii români au sacrificat cu bună știință acea latură a schimbărilor destinată creșterii prosperității populației. Această selecție de priorități devine, inevitabil, trăsătura definitorie a societăților în tranziție, cel puțin în condițiile globalizării actuale - care nu a început în ultimele două
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperității maselor și a grupurilor marginale în centrul politicilor de tranziție - drept care, din nou, prosperitatea a rămas pe un plan secundar. La rândul ei, tranziția comunistă s-a concentrat și ea asupra creării infrastructurii de compatibilitate necesară comunicării cu lumea dezvoltată. Este adevărat că politicienii comuniști au distrus structura socială specifică economiei de piață, dar nu este mai puțin adevărat că cele patru decenii de comunism au contribuit masiv la restructurarea economică și socială a țării în concordanță, în ultimă instanță
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economiei de piață, dar nu este mai puțin adevărat că cele patru decenii de comunism au contribuit masiv la restructurarea economică și socială a țării în concordanță, în ultimă instanță - deși nu acesta era obiectivul lor declarat -, cu structurile capitalismului dezvoltat occidental. Tranziția comunistă este perioada construcției industriale a României, a urbanizării, a alfabetizării și profesionalizării populației active, a construcției mecanismelor și instituțiilor asigurărilor sociale și de sănătate, a eliberării de gospodăria de subzistență și a proletarizării pe scară largă a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economia de piață se dezvoltă, elitele economiei devin tot mai interesate de creșterea prosperității populației, de a cărei putere de cumpărare depinde cererea de pe piață. Până la urmă, probabil că aceasta este cea mai importantă caracteristică a civilizației occidentale, capitalistă și dezvoltată: faptul că a inventat și a pus în aplicare a un sistem de organizare a producției și a distribuției resurselor în societate în care accesul la resurse superioare al claselor conducătoare este condiționat de accesul la resurse superioare al claselor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acest lucru se întâmplă prin funcționarea unor mecanisme de redistribuire a resurselor în societate - piața plus democrația - prin care creșterea bogăției și prosperității claselor conducătoare este condiționată de creșterea bogăției și prosperității claselor producătoare. Această condiționare fundamentală pentru organizarea societății dezvoltate moderne nu a putut fi construită de nici una dintre tranzițiile spre modernitate ale societății românești și nici de tranziția postcomunistă. Prioritățile tranziției postcomuniste românești nu numai că au fost de altă natură, dar au luat forme prin care distribuirea resurselor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o economie și o societate organizate după regulile capitalismului modern, piața este dominantă și absolut „suverană” în materie de distribuție și redistribuție în societate, trebuie precizat aici că lucrurile nu sunt așa de simplă nici în cele mai „liberale” societăți dezvoltate. De fapt, piața redistribuie doar un volum mic din totalul resurselor care se redistribuie în societate. Este suficient să ținem cont de faptul că statele dezvoltate colectează de pe piață, prin intermediul taxelor și impozitelor, 20-55% din produsul intern brut, pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]