4,260 matches
-
compresie vasculară. Manifestările neurologice constau în dureri și parestezii; acestea apar frecvent în teritoriul ulnar (fața medială a brațului și antebrațului, degetul 5 și fața laterală a degetului 4), ilustrând afectarea trunchiului inferior al plexului brahial. Durerile sunt insidioase, intense, difuze și pot fi agravate de exerciții fizice, abducția brațului sau traumatismele cervicale. Uneori apare slăbiciunea musculară. Pacientul poate prezenta spasm al musculaturii laterocervicale. Durerea în zona deltoidiană și partea laterală a brațului arată compresiune la nivel C5-C6 (nervul radial) și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
normal sau poate arăta hipoestezie cutanată în teritoriul ulnar, atrofie hipotenară și interosoasă, retracția degetelor 4 și 5. Palparea laterocervicală poate evidenția coasta cervicală - este o manevră dureroasă care reproduce simptomatologia relatată de pacient. Manifestările vasculare arteriale pot fi: dureri difuze sau crampe, senzație de răceală a mâinii, fatigabilitate, slăbiciune - cauzate de mici embolii. Pot să apară fenomene Raynaud la hiperabducția brațului, la căratul greutăților sau la întoarcerea capului, dar nu la frig (diagnostic diferențial cu boala Raynaud). De asemenea poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
Sunt caracterizați prin cooperare și angajament sau prin conformism și rigiditate, iar evenimentele majore pe care le traversează le-ar putea pune în pericol stabilitatea principiilor și valorilor pe care le-au preluat ca atare din mediul exterior. c) identitatea difuză îi caracterizează pe adolescenții care în trecut e posibil să fi experimentat o criză de identitate, nu însă în mod necesar. Ei nu au făcut încă o alegere și nu dispun de un sentiment puternic al eu-lui, nedezvoltându-și încă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
considerate serioase ținând cont de posibilitatea valorificării viitoare a aptitudinilor și talentelor; 6. identitate închisă neexpresivă când adolescentul se angajează sub aspect identitar neluând în considerare alternativele posibile ca și posibilitatea de valorificare a aptitudinilor și talentelor proprii; 7. identitate difuză care nu ajută la formarea angajamentelor și identității în general, conceptul de expresivitate neputând fi aplicat. Studiile longitudinale au arătat că transformările identității la adolescenți nu sunt radicale, ci graduale, în final putându-se vorbi despre o stabilizare a acesteia
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
atât colangiopancreatografia RM (CPRM), cât și examinarea RM abdominală cu substanță de contrast (tabelul 102). ASPECTE RM ALE CARCINOMULUI VEZICULEI BILIARE Există trei tipuri morfologice de carcinom al veziculei biliare: masă tumorală ce ocupă lumenul vezicular (40-65% din cazuri), îngroșare difuză sau focală asimetrică a peretelui colecistic (20- 30% din cazuri) și tipul de leziune polipoidă intralumenală (15-25% din cazuri) [10,11]. Cel mai frecvent, carcinomul de veziculă biliară se comportă ca o masă tumorală solidă, difuz infiltrativă, cu dimensiuni mari
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
40-65% din cazuri), îngroșare difuză sau focală asimetrică a peretelui colecistic (20- 30% din cazuri) și tipul de leziune polipoidă intralumenală (15-25% din cazuri) [10,11]. Cel mai frecvent, carcinomul de veziculă biliară se comportă ca o masă tumorală solidă, difuz infiltrativă, cu dimensiuni mari, ocupând fosa colecistului, cu extensie tumorală în organele adiacente [11]. Când formațiunea tumorală face dificilă vizualizarea directă a colecistului, identificarea eventualilor calculi incluși poate reprezenta un indiciu de diagnostic. La examinarea RM, masa tumorală poate avea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
diagnostic. La examinarea RM, masa tumorală poate avea semnal intermediar T1 și semnal heterogen hiperintens T2 în raport cu parenchimul hepatic, ariile tumorale viabile prezentând captare precoce, în fază arterială, cu încărcare persistentă tardiv [12] (fig. 220). Îngroșările parietale tumorale, focale sau difuz asimetrice sunt cele care pun probleme de diagnostic, pentru că pot mima leziuni inflamatorii acute sau cronice [11] (tabelul 103). În mod normal, colecistul prezintă la examinarea RM un perete subțire (grosime < 3 mm), cu captare omogenă la nivelul mucoasei. Detecția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
asociind neregularități parietale sau aspect asimetric și hipercaptare în timp arterial - captare care persistă sau rămâne similară parenchimul hepatic în timp porto-venos - ridică suspiciunea de malignitate [5,11,13]. La examinarea RM, peretele colecistic tumoral este îngroșat nodular, focal sau difuz, având semnal modificat, hipo-izosemnal T1 și moderat hipersemnal T2, cu pierderea stratificării normale parietale [11,14]. Și în aceste tipuri de tumori, invazia parenchimului hepatic poate fi evidențiată prin examinarea RM [11,14] (fig. 221). Analiza modului de captare parietală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
după injectare. DIAGNOSTIC ȘI STADIALIZARE DIAGNOSTIC Din punct de vedere imagistic neoplasmul veziculei biliare se poate prezenta în principal sub 3 forme: fie ca o tumora masivă, care înlocuiește practic tot lumenul veziculei biliare, fie ca o îngroșare focală sau difuză a peretelui colecistului, fie ca o formațiune polipoidă endoluminală [11,12]. Cel mai frecvent, cancerul veziculei biliare se prezintă sub forma unei mase tumorale care ocupă întreg lumenul colecistului sau înlocuiește practic colecistul (fig. 213). Acest aspect se întâlnește la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
pot evidenția arii de necroză și focare de țesut tumoral viabil care captează substanța de contrast similar parenchimului hepatic sau chiar mai puternic [14]. În 20-30% din cazuri neoplasmul veziculei biliare se prezintă sub forma unei îngroșări parietale focale sau difuze asimetrice [13,15] (fig. 214). Acest tip prezintă cele mai mari probleme de diagnostic fiind necesară diferențierea de colecistita acută sau cronică, colecistita xantogranulomatoasă, adenomiomatoză [16]. O îngroșare marcată a peretelui colecistului, de peste 1 cm, asimetrică și neregulată, cu captare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
contrast [20,24-28]. Astfel, se constată o captare mai rapidă în cazul tumorilor, datorită neoangiogenezei, comparativ cu procesele inflamatorii, unde există o accentuare a aportului de sânge, dar lipsește angiogeneza. În cazul cancerului de vezică biliară putem avea o îngroșare difuză a peretelui, ca în colecistita xantogranulomatoasă, dar mai frecvent avem de-a face cu o îngroșare focală, neregulată. În stadiul T2 al cancerului de colecist se constată întreruperea continuității mucoasei (fig. 215). Atunci când se analizează aspectul peretelui colecistului pe secțiunile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
a substanței de contrast la nivelul mucoasei sau îngroșare focală a stratului intern al peretelui colecistului, care captează substanța de contrast, cu evidențierea netă a stratului extern hipocaptant, se încadrează în categoria T1. Aceiași autori includ în categoria T2 îngroșarea difuză a peretelui colecistului, cu captare heterogenă a substanței de contrast, sau evidențierea a două straturi: stratul intern gros, cu captare intensă a substanței de contrast și stratul extern subțire, cu captare slabă a substanței de contrast. Tot în categoria T2
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92174_a_92669]
-
nasul deschis și închis notându-se prin transcriere fonetică schimbările fonetice obținute prin obturarea nasală pentru a fi comparate înainte și după operație, înainte și după reeducare. Se notează felul de emisie al fiecărei vocale: dacă este clară, sonoră, deschisă, difuză, închisă, surdă, nasonată, fără intensitate, poate sau nu poate fi emisă pe diferite tonuri, observânduse înălțimea sunetului de care este capabilă vocea subiectului. În examinarea fonemelor cu valoare consonantică, testul vocabular întrebat s-a consemnat alături de testul răspuns. Pentru aprecierea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se face cu buza inferioară, limba ieșind în afară, ori stând în cavitatea orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
întârziată față de normal cu circa 2-3 luni manifestându-se prin sunete fără rezonanță orală, lipsite de inflexiuni tonale și sărace în ceea ce privește repertoriul posibilităților de emisie. Lalalizarea este de fapt o continuare a vocalizării anterioare în care emisiile consonantice sunt velare, difuze, înlocuite prin alte emisii consonantice posibile (pa-pa-pa sunt înlocuite cu ma-ma-ma). Deși procesul de selectare conform modelului lingvistic prezentat de anturaj începe, realizarea sonoră este neconformă cu modelul primit prin stimulii auditivi. Aceasta se explică prin faptul că
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
divine, și un model creștin, care o condamnă ca pe o manifestare de proveniență demonică și/sau animalică. Dacă ultimul model își are originea în creștinismul neotestamentar (chiar dacă a fost prefigurat de anumite credințe ale Antichității), primul model, mult mai difuz, pare să se fi conturat în tradiția greco-iudaică (prin expresii precum "mânia divină" sau "furiile eroice"), perpetuându-se, cu anumite intermitențe, până în prezent. Raportată la aceste modele antagonice, e evident că limba română atribuie FURIEI un sens preponderent negativ. Chiar dacă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prin IRM [155]. În prezența oricărei malformații arteriovenoase pulmonare trebuie luată în considerare telangiectazia hemoragică ereditară (boala Rendu-Osler-Weber) [53]. Hemangioamele cavernoase solitare au indicație chirurgicală de excizie [151]. Leziunile limfatice Sunt rare și pot fi clasificate în limfangioame și limfangiomatoză difuză [151]. Un caz de limfangiom a fost descris în 1995 de Kim la un copil de 6 luni cu dispnee la care s-a intervenit chirurgical pentru o leziune chistică pulmonară; la examenul histopatologic diagnosticul a fost de limfangiom chistic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
la care s-a intervenit chirurgical pentru o leziune chistică pulmonară; la examenul histopatologic diagnosticul a fost de limfangiom chistic [92]. Amiloidul nodular Amiloidoza aparatului respirator poate fi clasificată în: 1. amiloidoza traheo-bronșică; 2. amilodoza pulmonară nodulară; 3. amiloidoza pulmonară difuză (interstițială) [69]. Amilodoza pulmonară nodulară reprezintă acumularea intrapulmonară de amiloiod înconjurată de celule gigante de reacție. Poate fi solitară sau multifocală [151]. Apare de obicei la adulți peste 60 de ani [32, 63, 99] și este asimptomatică [66]. Amiloidul nodular
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
tuberoasă [78]; noi factori reglatori ai angiogenezei sau ai limfangiogenezei pot face parte în viitor din terapia acestei cumplite boli [164]. Hemangiomatoza capilară pulmonară Reprezintă o tumoră benignă foarte rară alcătuită din numeroase vase capilare cu pereți subțiri care proliferează difuz și agresiv în interstițiul pulmonar, în jurul și în interiorul vaselor pulmonare și căilor aeriene mici [168]. Pacienții prezintă hipertensiune pulmonară care duce lent progresiv la insuficiență cardiacă dreaptă. Radiologic se descrie aspect reticular și nodular al câmpurilor pulmonare [151]. Singurul tratament
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
mai mică măsură la cea generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind un proces focal (ariile adiacente nu sunt implicate în procesul morfopatologic). Calcificarea mediei arteriale (scleroza Moenckeberg) se caracterizează printr-o calcificare difuză, în special la nivelul laminei elastice interne. Această formă de calcificare este frecventă la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, în special la diabeticii vârstnici [Ibels et al., 1981]. O formă particulară și extremă de calcificare a mediei este reprezentată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
proces de ateroscleroză accelerată. Mai mult, calcificările vasculare nu se rezumă exclusiv la intima arterială, cuprinzând și media, rezultând o creștere generalizată a rigidității vasculare și, prin aceasta, a postsarcinii ventriculului stâng. Rigiditatea arterelor mari, ca o expresie a procesului difuz de arterioscleroză, crește în populația generală o dată cu vârsta și cu prezența hipertensiunii arteriale [Goldsmith, Ritz [i Covic, 2004]. La pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, rigiditatea arterială este mult mai pronunțată față de non-uremici, aceste modificări fiind independente de prezența plăcilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
mortalitate generală și cardiovasculară s-a înregistrat și în cazul reducerii elasticității vasculare: 60-70% pentru fiecare deviație standard a creșterii modulului elastic incremental la nivelul arterei carotide. Studiul în cauză stabilește o relație între prezența rigidității arteriale (măsură a procesului difuz de arterioscleroză) și cea a calcificărilor vasculare, ca expresie a procesului segmental de ateroscleroză, accelerată în cazul pacientului cu uremie cronică. Care este relația cauzală/ temporală între procesele de arterio- și ateroscleroză va trebui elucidat în viitor în studii longitudinale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
formă clinică a proliferării maligne a plasmocitelor, pentru care s-a propus denumirea de plasmocitoză malignă sau mielomatoză. Aceasta ar cuprinde diverse varietăți ale acestei proliferări, și anume: • PLASMOCITOZA MALIGNĂ: localizată: PLASMOCITOM SOLITAR: - medular; extramedular; - diseminată: - MIELOM MULTIPLU; PLASMOCITOZĂ MALIGNĂ DIFUZĂ; - LEUCEMIE CU PLASMOCITE. Toate aceste forme au aceeași tulburare celulară de bază și prezintă, ca și limfoamele maligne, numeroase forme de tranziție. Ele reprezintă, de fapt, etape din evoluția unui proces comun, și ca atare, au fost grupate într-un
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
splină, pancreas, rinichi, stomac, suprarenale, pericard, pleură. Ea poate rămâne mult timp localizată și, în acest caz se numește plasmocitom solitar (medular sau extramedular). După un timp boala diseminează fie sub formă de tumori multiple (mielom multiplu), fie sub formă difuză (plasmocitoză malignă difuză). În realitate și în mielomul multiplu, procesul patologic are un caracter difuz. Ceea ce apare sub formă de tumori multiple, sunt ariile în care el formează noduli osteolitici. Rareori, în 2% din cazuri, proliferarea este însoțită de
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
stomac, suprarenale, pericard, pleură. Ea poate rămâne mult timp localizată și, în acest caz se numește plasmocitom solitar (medular sau extramedular). După un timp boala diseminează fie sub formă de tumori multiple (mielom multiplu), fie sub formă difuză (plasmocitoză malignă difuză). În realitate și în mielomul multiplu, procesul patologic are un caracter difuz. Ceea ce apare sub formă de tumori multiple, sunt ariile în care el formează noduli osteolitici. Rareori, în 2% din cazuri, proliferarea este însoțită de invadarea sanguină cu
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]