3,821 matches
-
nou, dacă avem un copil, plănuiește un viitor În care acel copil să-ți fie reazem În viață, indiferent dacă vei fi tânără sau În vârstă. Să nu te lași pradă lamentărilor femeiești. Gândește ca o mamă și folosește-ți discernământul de mamă În tot ceea ce faci.“ La un moment dat, Hideyoshi adormise. Ceea ce nu Însemna că s-ar fi culcat; ședea, mai departe, În același loc, de parcă ar fi meditat. Din când În când, capul Îi cădea În piept. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
persoană din Japonia. Mi-a spus că, În toată țara, există foarte puțini oameni ca Hideyoshi și că mi-am ales un soț bun. Ba chiar, m-a și măgulit, spunându-mi că am niște ochi În care se citește discernământul. Călătoria celor două femei continuă În liniște. Traversară prin Fuwa și, În sfârșit, priviră din palanchine chipul primăvăratic al lacului Biwa. CARTEA A CINCEA AL TREILEA AN AL LUI TENSHO 1575 PERSONAJE ȘI LOCURI TAKEDA KATSUYORI, fiul lui Takeda Shingen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Într-o sută de zile. Dar, de asemenea, avertiza că victoria nu trebuia obținută doar prin declanșarea unui atac frontal și prin vătămarea propriilor soldați și scrisese un plan final: În Castelul Miki nu există nici un om cu mai mult discernământ decât Generalul Goto Motokuni. După părerea mea, nu este genul de militar care să nu Înțeleagă situația țării și care să-și demonstreze duritatea, aruncându-se, orbește, În luptă. Înaintea acestei campanii, am stat de vorbă cu el de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Pur și simplu, deoarece Katsuie plasa prudența și respectarea regulilor Înaintea repeziciunii. Experiența pe care o câștigase participând la atât de multe bătăli și Încrederea În sine, care rezultase de pe urma ei, Îi Învăluiseră Într-o carapace gândirea și puterea de discernământ. Aceste calități reprezentau un obstacol În calea acțiunii rapide, când situația țării se afla Într-un punct de răscruce, și contribuiau la incapacitatea lui Katsuie de a trece dincolo de tacticile și de strategiile convenționale. Satul montan Yanagase era plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
unde trebuie să ne gândim, cât mai temeinic, ca să nu avem pe urmă regrete? Genba râse zgomotos. Dar, dincolo de aluzia că neliniștile unchiului său nu aveau nici o valoare, tinereasca voință de fier a lui Genba Își râdea, și ea, de discernământul și de ezitările bătrâneții. Katsuie, Însă, nu-i reproșă nepotului său râsul fățiș disprețuitor. Părea să manifeste afecțiune pentru lipsa de inhibiții a tânărului. Poate că Îi plăcea Însuflețirea lui Genba. Genba era obișnuit, de o bună bucată de vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
adevărului a găsit încă de la început interesul artiștilor. Întorcându‑ne în timp, vedem că arta pe care a întâlnit‑o creștinismul era rodul matur al lumii antice și ca și în domeniul vieții și gândirii credința im‑ punea creștinilor un discernământ care nu‑i permitea acceptarea automată a acestui patrimoniu. Astfel arta de inspirație creștină a început în surdină, strâns legată de necesitatea credincioșilor de a elabora semne prin care să exprime pe baza Scripturii misterele credinței și în același timp
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
afirmă el trebuie lăsate la o parte și în cercetările de folclor. Apriorismul nu poate duce și aici la rătăciri ... Nici teorii ducând la denaturări și 27 neîntemeiate pe o informație largă nici numai migăleala de confruntare a variantelor, fără discernământul care fixează valoarea lor și fără perspectivele de sinteză spre care trebuie să ne îndreptăm, nu pot ajuta la lămurirea atâtor probleme în legătură cu literatura noastră populară ori la dreapta ei prețuire ... nici estetismul gol, frazeologic care unora li se pare
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
esența rămânând însă permanent aceeași - formarea personalității umane. Ca și în cazul psihoigienei familiei, și psihoigiena școlară pune probleme serioase pentru individ, grupurile umane și structurile sociale. Ele trebuie privite cu cea mai mare seriozitate și trebuie acționat cu mult discernământ pentru a evita o deteriorare a stării de sănătate mintală, promovând în paralel cu progresul social și progresul omului. Capitolul 19 Psihoigiena activității profesionale 1. Cadrul general al problemei Activitatea profesională reprezintă un sector esențial în psihobiografia individului, cu efecte
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsuri explicative care să promoveze originalitatea. O raționalizare a „nevoilor” din care să decurgă o „dietetică a pulsiunilor”. Cultura intelectuală și morală. Deturnarea nevoilor către scopuri creative, personale. Se va urmări cultivarea și dezvoltarea „simțului critic” în vederea formării capacității de discernământ între „util-valoros” și „inutil-nevaloros”. Selectivitatea valorilor presupune independența spirituală, maturitatea emoțional-afectivă, o judecată matură, sănătoasă, obiectivă și originală. Dependența de „obiectele de consum” se manifestă prin „cursa cumpărăturilor” ca manifestare pulsională de a intra în posesia acestora, în sensul de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care acesta și-i însușește în cursul procesului de reflectare. Ei presează în sensul vectorializării comportamentului. p. 132 CÂMPUL OBIECTIV (REALUL) „REAL/IDEAL” FACTORI DE PERSUASIUNE ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deschisă, în spațiul social, ca o reacție față de factorii exogeni ai realității externe cu care persoana a venit în contact. Din punct de vedere dinamic, se pot identifica trei câmpuri ale personalității: câmpul motivațional (motive + mobiluri); câmpul atitudinal sau zona discernământului, a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile motivațional și, respectiv, volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces de deliberare. În situația în care procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un model logic
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces de deliberare. În situația în care procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un model logic defectuos (obsesiv, delirant), sub impulsul unor stări afective particulare (euforie, anxietate, depresie), al unor stări de conștiință alterată (obnubilare, confuzie, stări crepusculare) sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normal. Dacă deliberarea se face după un model logic defectuos (obsesiv, delirant), sub impulsul unor stări afective particulare (euforie, anxietate, depresie), al unor stări de conștiință alterată (obnubilare, confuzie, stări crepusculare) sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de discernământ va suferi importante modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia decizii greșite, neconcordante cu motivele, absurde sau cu un grad crescut de periculozitate antisocială, atât pentru sine, cât și pentru societate. În funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia decizii greșite, neconcordante cu motivele, absurde sau cu un grad crescut de periculozitate antisocială, atât pentru sine, cât și pentru societate. În funcție de gradul de modificare, discernământul poate fi atenuat sau complet pierdut. Deliberarea apare ca un proces de analiză simultană a mobilurilor și deciziilor persoanei, ca o punere de acord a acestora în scopul conservării integrității sistemului personalității și pentru elaborarea unei dinamici comportamentale adecvate. Proiecția
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazul unei consimțiri libere”. Or, „iresponsabilitatea” care implică o greșeală morală este legată de incapacitatea psihică a individului de a discerne între motivațiile și consecințele actelor sale. În acest caz, psihoigiena își spune din nou cuvântul: incapacitatea de a avea discernământul faptelor proprii, fiind cauzată de o alterare a stării de sănătate mintală, igiena mintală are rolul de a susține valorile morale tocmai în scopul promovării prin intermediul acestora a stării de echilibru sufletesc, a sănătății mintale. 2. Atitudinea societății față de boala
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prezintă un pericol social; d) dacă se poate aplica subiectului o sancțiune penală; e) dacă subiectul poate fi tratat și recuperat. Expertiza medico-legală psihiatrică pune câteva probleme, după cum urmează: a) examinează subiectul din punct de vedere medico-psihiatric și stabilește dacă discernământul acestuia, legat de acțiunile sale, este păstrat, diminuat sau pierdut; b) se stabilește dacă subiectul este: responsabil de actele sale; iresponsabil de actele comise; parțial responsabil de actele sale și, în acest caz, în ce măsură este responsabil; c) dacă subiectul este
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rând o semnificație juridică și nu se calchiază pe cel al conceptelor nosologiei psihiatrice. Gradul de alienare mintală este cel din care decurge și stabilirea stării de responsabilitate a subiectului față de acțiunea sa. Din acest motiv, trebuie făcute următoarele precizări: discernământul este capacitatea de a aprecia exact intenția și motivația acțiunii; responsabilitatea este capacitatea de a răspunde de consecințele acțiunii. Expertiza va face aprecieri și asupra persoanei infractorului; în această privință, există două teorii: a) C. Lombroso consideră că toți criminalii
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu Dec. 33, care prevede stabilirea măsurilor de siguranță socială și regimul internării obligatorii pentru bolnavii psihic cu potențial antisocial. În plus, în cazul bonavilor psihic care au comis delicte sau crime; după expertiza psihiatrică medico-legală, care stabilește gradul de discernământ, prin hotărârea judecătorească este stabilită responsabilitatea penală în raport cu fapta comisă. În cazul în care delincventul este găsit iresponsabil, instanța judecătorească hotărăște ca, în baza Art. 113 C.P., acesta să fie internat, prin aplicarea măsurilor de siguranță, într-o instituție psihiatrică
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prevederi diferite în raport cu natura cauzei, după cum urmează: - în materie civilă, se dispune, după caz, instituirea măsurilor de interdicție ale individului, fie prin tutelă, fie prin curatelă; - în materie penală, se are în vedere stabilirea gradului de responsabilitate, în funcție de starea de discernământ a individului: păstrată, diminuată sau pierdută; în raport cu gradul de responsabilitate, se stabilește pedeapsa sau măsurile de supraveghere care se impun; - din punct de vedere medical, se stabilește, în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice, dacă subiectul este sănătos sau dacă este bolnav psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se stabilește pedeapsa sau măsurile de supraveghere care se impun; - din punct de vedere medical, se stabilește, în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice, dacă subiectul este sănătos sau dacă este bolnav psihic; în cazul depistării unei afecțiuni psihice, se precizează gradul de discernământ al acestuia, dispunându-se, în funcție de aceasta, internarea obișnuită, internarea cu măsuri de siguranță sau recuperarea bolnavului. Capitolul 38 Recuperarea bolnavilor psihic și a deficienților 1. Conceptul de recuperare Orice societate umană are o mentalitate proprie, un model socio-cultural specific, care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
hotărăște atât criteriile de normalitate mintală, cât și criteriile de boală psihică. Acestea devin repere obligatorii, de care societatea trebuie să țină seama. Un asemenea exemplu este reprezentat de concluziile expertizelor medicale în diferite materii: juridică (referitoare la starea de discernământ și răspundere juridică), profesional-școlară (referitoare la capacitățile intelectuale și aptitudinile individului, la posibilitatea acestuia de a presta sau nu o activitate, legată de incapacitatea temporară sau definitivă a activității profesionale, în cazurile de acordare a asistenței sociale etc.). Unii autori
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de pagini despre „Relațiile economice între Români și Ruși până la Regulamentele Organice”, apărut în Revista istorică română din 1947, dar și în broșură, în limba franceză. Menționăm că autorul sintezei Istoria Românilor (tocmai încheiată în 1946 și republicată) are totuși „discernământul” (sau teama) de a-și opri cercetarea la Regulamentele Organice (1834). Mișcări sociale. Se știe că în documentele PCR erau adesea prezentați drept înaintași lideri ai mișcărilor progresiste de stânga (Constantin Dobrogeanu-Gherea - controversat totuși; dr. Russel, Ștefan Gheorghiu, I.C. Frimu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru a înăbuși mișcările de opoziție din aceste țări. în acest context, Bucureștiul încerca să demonstreze că există a Romanian way de prezervare a regimului comunist, iar diplomații erau instruiți, între altele, să urmărească atent evoluția evenimentelor, să interpreteze cu discernământ eventuala „coordonare” a SUA și URSS, să obțină cât mai multe informații utile mai ales despre „coincidențele de interese” ale marilor puteri (circulara MAE, 17 noiembrie 1989). Din cele expuse până acum se observă că, în general, ambasadorii români realizau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
repetă aproape întocmai. Partidul lui Titel Petrescu nu era „Socialist”, ci „Social-Democrat”, Pătrășcanu n-a fost niciodată „șef al Partidului Comunist”, iar povestea cu cei 800 de membri ai acestui partid (p. 88) trece de la un autor la altul fără discernământ. Poliția lui Armand Călinescu era mai bine informată când raporta că numai într-un județ industrializat ca Prahova existau zeci de mii de simpatizanți. Membri propriu-ziși, cu carnet, erau într-adevăr foarte puțini, o elită de revoluționari de profesie, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]