3,011 matches
-
este o cerință suplimentară care trebuie completată când este solicitată de Autoritatea responsabilă de emiterea autorizației integrate de mediu. Aceasta poate fi de asemenea utilă oricărui Operator/Titular de activitate care are probleme cu zgomotul sau este posibil sa produca disconfort cauzat de zgomot și/sau vibrații pentru a direcționa sau ierarhiza activitățile. Ce măsuri au fost │Care este dacă se produce o │responsabil? *6) Aceasta se referă la fiecare sursă enumerata în Tabelul 9.2 Minimizarea potențialului de disconfort datorat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
produca disconfort cauzat de zgomot și/sau vibrații pentru a direcționa sau ierarhiza activitățile. Ce măsuri au fost │Care este dacă se produce o │responsabil? *6) Aceasta se referă la fiecare sursă enumerata în Tabelul 9.2 Minimizarea potențialului de disconfort datorat zgomotului, în special de la: ● Utilaje de ridicat, precum benzi transportatoare sau ascensoare: ● Manevrare mecanică DACĂ NU: 1. Monitorizarea și înregistrarea continuua este posibil să fie impuse în următoarele circumstanțe: Când emisia este redusă înainte de evacuarea în aer (de ex.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
Obiectiv relevant a) asigurarea că deșeul este recuperat sau eliminat fără │ │ │periclitarea sănătății umane și fără utilizarea de procese│ │ │sau metode care ar putea afecta mediul și mai ales fără: ● risc pentru apa, aer, sol, plante sau animale; sau ● cauzarea disconfortului prin zgomot și mirosuri; sau Secțiunea 15 Programele de Conformare și Modernizare 13.5. Habitate speciale * Font 8* Răspuns Ați identificat Situri de Interes Comunitar (Natură 2000), Dacă nu, treceți la Secțiunea │ │arii naturale protejate, zone speciale de conservare, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
instalații și/sau pentru obiective învecinate acestora sau pentru factori ai mediului ambiant. ... Articolul 18 În cazul intervențiilor în regim de urgență/ocazionale, unitățile specializate/titularul de acord petrolier vor lua măsuri de limitare, pe cât posibil, a pagubelor, afectărilor și disconfortului aduse proprietăților și utilizatorilor acestora. Articolul 19 Pentru prejudicii produse prin intervențiile în regim de urgență/ocazional și în cazul cărora nu s-a executat degajarea prealabilă a terenurilor necesare intervenției, proprietarii/persoanele care au în folosință terenurile sau bunurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181716_a_183045]
-
construcție perimetrale la fenomenul de condens superficial; - evaluarea comportării elementelor de construcție perimetrale la difuzia vaporilor de apă; - evaluarea stabilității termice a elementelor de construcție perimetrale și a încăperilor. - evaluarea indicilor globali de confort termic PMV și PPD și indicatorii disconfortului local - determinarea cărora, la clădirile de locuit existente, este facultativa; oportunitatea efectuării acestei verificări se va stabili de la caz la caz. I.6. Parametri de climat exterior specifici pentru aplicarea metodologiei I.6.1. Definiții În prezența parte 1 a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
aerului umed interior phi = 60%, temperatura punctului de roua este f2ι(r) = 12°C. Valorile temperaturilor superficiale medii pe încăpere [ι(și min)] se limitează indirect prin normarea indicatorilor globali de confort termic PMV și PPD, precum și a indicatorilor specifici disconfortului local: - temperatura suprafeței pardoselii; - variația pe verticală a temperaturii aerului; - asimetria temperaturii radiante. Temperaturile de pe suprafețele interioare ale elementelor de construcție, atât în câmp curent, cât și în dreptul tuturor punților termice, trebuie să fie mai mari decât temperatura punctului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
Acesta este momentul din viața adolescentului, când criza se temperează și atitudinea lui față de Dumnezeu se definește mult mai clar. Tinerii își formează o responsabilitate socială, dar societatea poate să-i dezamăgească, ceea ce atrage după sine apatia, stări de angoasă, disconfortul psihic, nonconformismul și dorința de independență. Se observă de obicei la adolescenți o adevărată controversă cu autoritatea. Perioada adolescenței este hotărâtoare în centrarea individului spre credința religioasă. M. Dubesse observă că „ acum e momentul când de obicei se pierde, se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
balanței” a lui Fritz Heider (1958) ne oferă un exemplu de predictie exhaustivă a alternativelor funcționale. Ideea centrală a teoriei balanței este că în mulțimea de atitudini ale unei persoane trebuie să existe o concordanță. Lipsa de concordanță creează tensiune, disconfort psihologic. În aceste condiții, persoana se va orienta, cu necesitate, spre reinstaurarea echilibrului, a balanței interioare. Cerința funcțională a sistemului „persoană” este deci concordanța dintre propriile atitudini. Pornind de aici, teoria face următoarea predicție: în condiții de dezechilibru atitudinal, persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modelul cibernetic și cel decizional. Modelul cibernetic nu este cognitiv. El nu presupune o activitate de cunoaștere propriu-zisă în nici una dintre fazele sale. Problema nu este formulată, ci resimțită ca stare de tensiune, ca o lipsă, ca nevoie difuză, ca disconfort sau, dimpotrivă, ca relaxare a tensiunilor, ca satisfacție, plăcere, confort. În faza căutării de soluții alternative, o specie nu „meditează” asupra mutațiilor pe care le întruchipează membrii săi, întâmplător, după cum nici albina nu-și face un plan în ceea ce privește direcția de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care învăța la aceeași școală (copilul, lăsat singur în timp ce-și aștepta părinții, a traversat strada și a fost lovit de o mașină): sentiment de pericol în legătură cu copiii datorită întârzierii sale. - Atac de panică în prezența copiilor: stare de disconfort importantă la ideea că s-a manifestat astfel în fața copiilor. Alte probleme Nici una Tratamente anterioare - Paroxetine: 1 comprimat pe zi; tratament timp de patru zile, întrerupt în urmă cu o lună; asociere cu o trăire negativă. - Alprazolam: 0,25 mg
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ea se gândește, din nou, la problemele sale. ”Sunt o povară pentru ceilalți, soțul meu va înceta să mă mai iubească”. Anxietate, intensitate: 8/8 In timpul nopții, pacienta se trezește cu un sentiment de angoasă, cu palpitații, cu un disconfort toracic, și cu dificultăți respiratorii. Voi muri în curând”. Anxietate, intensitate: 8/8 Intr-un magazin de mărime medie, pacienta face cumpărături împreună cu sora sa, în timp ce acesta era plin de lume. ”Imi voi pierde în curând controlul”. Informare și formare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rol, un comportament pasiv. După ce și-a plecat ochii, a privit, a tușit de mai multe ori, sperând că celălalt client îl aude, el nu îndrăznește să ceară clientului să înceteze să fumeze și se mulțumește să se plângă de disconfortul său soției sale, cu o voce joasă, abia perceptibilă. Animatorul întreabă apoi, pe fiecare participant, ce tip de comportament le-a fost prezentat și care sunt caracteristicile verbale și non verbale ale acestuia. Apoi animatorul exprimă în cadrul jocului de rol
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu introducerea tulburării în DSM-III în anii 1980. In prezent, numeroase cercetări, atât clinice cât și fundamentale, sunt consacrate fobiei sociale, iar mijloacele terapeutice au evoluat considerabil. Definiții Anxietatea socială este un fenomen universal, care amintește de acel sentiment de disconfort și de aprehensiune pe care orice ființă umană poate să-l trăiască atunci când se simte supus privirii și/sau aprecierii unei alte persoane. Tracul sau timiditatea sunt expresii nepatologice ale acestui sentiment. Ca și în cazul tuturor tulburărilor emoționale, anxietatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o intensitate care o transformă într-o suferință și un handicap pentru pacient: se vorbește atunci despre „fobie socială”. Trei criterii delimitează anxietatea de fobia socială: intensitatea suferinței emoționale: anxietățile sociale patologice nu produc doar o simplă jenă sau un disconfort, ele generează o stare de rău intensă, cu sentimente de panică situațională sau „atacuri de rușine”; importanța evitărilor: atunci când timidul se duce - chiar neliniștit fiind - la o petrecere, dacă știe că va întâlni acolo câțiva prieteni care îl securizează, fobicul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vorbesc în fața a douăzeci de persoane, atunci această reacție poate fi înțeleasă de ceilalți ca fiind o manifestare a emotivității. Dar să roșesc pentru că mi se spune bună ziua și sunt privită puțin prea de aproape... Secvența care declanșează starea de disconfort este aproape întotdeauna aceeași: atenție fixată asupra sa, și un scurt moment de tăcere din partea interlocutorului. Emoțiile Pacienta este, într-un mod caracteristic, prinsă ca într-un clește între teamă și rușine. Inainte de a se expune oricărei situații sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este, într-un mod caracteristic, prinsă ca într-un clește între teamă și rușine. Inainte de a se expune oricărei situații sociale, chiar benignă, ei îi este frică, se simte încordată și neliniștită, de teamă să nu apară starea de disconfort și să nu roșească. In drum spre creșă sau spre școală, atunci când își însoțește copiii, ea speră întotdeauna să nu întâlnească pe nimeni, merge cu capul plecat pentru a nu întâlni nici o privire. Dacă situația este neobișnuită sau reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la înălțimea situație, dacă nu există riscul de a roși, de a părea bizară. Sunt tristă, singură și încordată când sunt împreună cu ceilalți, niciodată nu mă simt bine în pielea mea. Cogniții Gânduri automate Cogniții pe tema vizibilității stării de disconfort: „Vor crede că sunt bizară. Bărbații se vor întreba dacă nu cumva sunt atrasă de ei. Si femeile se vor gândi la același lucru, și-și vor pune întrebarea dacă nu cumva este vorba despre o homosexualitate refulată”. „La vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
am roșit în aceste situații”. (Imaginile apar în conștiința sa, odată cu emoțiile și senzațiile fizice de suferință). „Trebuie să reușeșc să nu roșesc și să par că mă simt bine”. In cadrul situațiilor sociale Concentrarea atenției asupra stării sale de disconfort și nu asupra situației în desfășurare. Focalizare asupra detaliilor negative sau generatoare de neliniște. Neglijarea aspectelor pozitive sau liniștitoare. Nu trebuie să roșesc, nu trebuie să roșesc”. „Ce-și spun ei în acest moment? Au văzut că nu mă simt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Cel mai important lucru, în acest stadiu, este să se insiste asupra fragilității anticipărilor anxioase dar și să se atragă atenția pacientului asupra rolului nefast al gândurilor obsedante provocate de rușine. In situația socială, focalizarea atenției sale asupra stării de disconfort și eventuala observare a acesteia de către ceilalți reduce capacitatea sa de a percepe situația: pacientul nu se mai vede decât ca un „purtător de simptome” și nu mai vede în ceilalți decât judecătorii implacabili sau disprețuitori. Alte informații obținute Comorbiditate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeutul le încurajează, pe de altă parte. La sfârșitul terapiei individuale, starea Isabellei este în mod clar ameliorată atât clinic cât și conform chestionarelor. Ea poate ieși din casă nemachiată, poate privi și se lasă privită manifestând o stare de disconfort moderată și tolerabilă. In schimb, ea continuă să se simtă fragilă și îi este frică să nu roșească, chiar dacă observă că aceste manifestări apar mai rar: „Nu mă simt cu adevărat în siguranță”. Ii este frică că totul poate reîncepe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Da, roșesc adesea atunci când sunt stresată, mă deranjează lucrul acesta dar n-am ce să fac. Voi nu aveți niciodată astfel de manifestări de jenă în societate?”. Prima secvență (observată în tăcere de către ceilalți) nu permite o diminuare stabilă a disconfortului emoțional, care se situează încă între valorile 5 și 8 pe scara SUDs de 10 puncte. Cognițiile Isabellei se învârtesc în jurul înfățișării sale („Arăt probabil ca o proastă”) și a riscului de a roși („Simt că nu mai durează mult
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acordul său, să treacă la cea de a doua secvență (observațiile asupra înroșirii). Isabelle începe să roșească într-adevăr, iar valorile pe scara SUDs cresc la nivelul de 8-9 puncte timp de mai multe minute. Terapeutul îi cere să accepte disconfortul („OK, roșesc, asta este, este normal în această situație, nu încerc să lupt, să blochez, să ascund, învăț să accept această neplăcere și, mai ales, reușesc să suport această situație, să privesc pe ceilalți, să respir, nu mă eschivez nici
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
șoc emoțional se declanșează, trebuie să nu încerce să o împiedice ci să acționeze în pofida acesteia și acceptând-o: „Atunci când roșesc, suport manifestarea, situația, în loc să evit sau să mă întreb cum să evit”. Cea de a treia secvență implică un disconfort emoțional mai redus (de la 5 la 2) și permite, datorită unui număr mai mare de jocuri de rol, Isabellei să învețe să apeleze mai ușor la răspunsurile asertive atunci când primește observații în legătură cu faptul că roșește. Isabelle primește drept consemn să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite, datorită unui număr mai mare de jocuri de rol, Isabellei să învețe să apeleze mai ușor la răspunsurile asertive atunci când primește observații în legătură cu faptul că roșește. Isabelle primește drept consemn să fie atentă, în timpul săptămânii, la aceste manifestări de disconfort și să procedeze în același mod atunci când va începe să roșească. Cincisprezece zile mai târziu, ea povestește în cadrul grupului o întâmplare arătând astfel că a aplicat tehnica: ea a început să roșească atunci când s-a întâlnit cu un editor, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
felicitat este acela de a nu-și pleca privirea și de a se uita în jurul lui în vagon, după ce urările au luat sfârșit. Exercițiul durează un interval de timp necesar parcurgerii mai multor stații, până în momentul în care starea de disconfort s-a diminuat ajungând la o valoare de 50%. Grupul coboară apoi pe peron pentru a realiza debriefing-ul apoi reîncepe „să facă urări” unui alt membru al său. Isabelle execută acest exercițiu manifestând o oarecare neliniște. Un psiholog stagiar face
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]