4,704 matches
-
De exemplu, în discursul religios sau în cel filozofic, poziționările corespund în general școlilor și mișcărilor care se revendică dintr-o doctrină, dar acesta nu este cazul general. V. analiza discursului, cîmp discursiv, formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRACTICĂ DISCURSIVĂ. Folosită la singular, sintagma practică discursivă denumește activitatea discursivă în general, adică procesul de a realiza discursul. Deseori însă denumirea practică discursivă este considerată ca fiind un sinonim pentru discurs, ceea ce relevă considerarea discursului ca o formă de acțiune asupra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cel filozofic, poziționările corespund în general școlilor și mișcărilor care se revendică dintr-o doctrină, dar acesta nu este cazul general. V. analiza discursului, cîmp discursiv, formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRACTICĂ DISCURSIVĂ. Folosită la singular, sintagma practică discursivă denumește activitatea discursivă în general, adică procesul de a realiza discursul. Deseori însă denumirea practică discursivă este considerată ca fiind un sinonim pentru discurs, ceea ce relevă considerarea discursului ca o formă de acțiune asupra lumii, cu un rol important în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poziționările corespund în general școlilor și mișcărilor care se revendică dintr-o doctrină, dar acesta nu este cazul general. V. analiza discursului, cîmp discursiv, formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRACTICĂ DISCURSIVĂ. Folosită la singular, sintagma practică discursivă denumește activitatea discursivă în general, adică procesul de a realiza discursul. Deseori însă denumirea practică discursivă este considerată ca fiind un sinonim pentru discurs, ceea ce relevă considerarea discursului ca o formă de acțiune asupra lumii, cu un rol important în raporturile sociale. După
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dar acesta nu este cazul general. V. analiza discursului, cîmp discursiv, formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRACTICĂ DISCURSIVĂ. Folosită la singular, sintagma practică discursivă denumește activitatea discursivă în general, adică procesul de a realiza discursul. Deseori însă denumirea practică discursivă este considerată ca fiind un sinonim pentru discurs, ceea ce relevă considerarea discursului ca o formă de acțiune asupra lumii, cu un rol important în raporturile sociale. După M. Foucault, discursul se caracterizează prin istoricitate și prin condiții instituționale care-i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
condițiile de exersare ale funcției enunțiative fiind oferite de un ansamblu de reguli anonime, istorice, întotdeauna determinate de timp și de spațiu și definind o epocă dată, cu un anumit aspect social, economic, geografic și lingvistic. D. Maingueneau menționează practica discursivă atunci cînd vizează surprinderea unei formații discursive ca fiind indispensabilă comunităților care o produc și o difuzează; formația discursivă este astfel gîndită în același fel ca un conținut, ca un mod de organizare umană și ca o rețea specifică a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oferite de un ansamblu de reguli anonime, istorice, întotdeauna determinate de timp și de spațiu și definind o epocă dată, cu un anumit aspect social, economic, geografic și lingvistic. D. Maingueneau menționează practica discursivă atunci cînd vizează surprinderea unei formații discursive ca fiind indispensabilă comunităților care o produc și o difuzează; formația discursivă este astfel gîndită în același fel ca un conținut, ca un mod de organizare umană și ca o rețea specifică a circulației enunțurilor. V. discurs, formație discursivă. CHARAUDEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și de spațiu și definind o epocă dată, cu un anumit aspect social, economic, geografic și lingvistic. D. Maingueneau menționează practica discursivă atunci cînd vizează surprinderea unei formații discursive ca fiind indispensabilă comunităților care o produc și o difuzează; formația discursivă este astfel gîndită în același fel ca un conținut, ca un mod de organizare umană și ca o rețea specifică a circulației enunțurilor. V. discurs, formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRAGMATICALIZARE. Conceptul "pragmatica lizare", teoretizat inițial de Britt Erman
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formații discursive ca fiind indispensabilă comunităților care o produc și o difuzează; formația discursivă este astfel gîndită în același fel ca un conținut, ca un mod de organizare umană și ca o rețea specifică a circulației enunțurilor. V. discurs, formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRAGMATICALIZARE. Conceptul "pragmatica lizare", teoretizat inițial de Britt Erman și Ulla-Britt Kostsinas, în 1993, vizează un aspect al schimbărilor lingvistice, și anume transformarea statutului unui segment, care, în evoluția diacronică a limbii sau în funcționarea sincronică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
segment, care, în evoluția diacronică a limbii sau în funcționarea sincronică a acesteia, dar în pasajul de la un registru la altul, își pierde calitatea inițială și dobîndește o funcție nouă, pragmatică (de unitate a interacțiunii comunicative), cu rol textual și discursiv. Constituirea mărcilor pragmatice (a mărcilor de politețe, a structurilor discursive clișeizate, expresia convenționalizată a unor acte de vorbire etc.) a devenit obiect de cercetare al unei discipline recente, pragmatica istorică. Specialiști britanici și americani au publicat deja numeroase studii despre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sincronică a acesteia, dar în pasajul de la un registru la altul, își pierde calitatea inițială și dobîndește o funcție nouă, pragmatică (de unitate a interacțiunii comunicative), cu rol textual și discursiv. Constituirea mărcilor pragmatice (a mărcilor de politețe, a structurilor discursive clișeizate, expresia convenționalizată a unor acte de vorbire etc.) a devenit obiect de cercetare al unei discipline recente, pragmatica istorică. Specialiști britanici și americani au publicat deja numeroase studii despre evoluția mijloacelor lingvistice ale politeții, a termenilor de adresare, a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
artefactul unei însumări metalingvistice a actelor de nominație suficient de recurente în discurs pentru a fi considerate ca fiind stabilizate în limbă. Și cîmpurile semantice cuprinse de articolele lexicografice apar ca potențialități suficiente care rezultă din procesele respective, experiențiale și discursive, anterioare, care își au originea în necesitatea în care se află omul, pentru a concepe și a comunica, de a clasifica și a numi. Acestea sînt informațiile obținute în același timp de receptarea perceptivă, din perspectiva căreia se plasează subiectul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se derulează într-o interacțiune, (de exemplu, diferitele etape ce sînt urmate într-un aeroport internațional pentru a lua avionul) și care servește într-un anumit mod ca directivă în rezolvarea unei situații stereotipe de comunicare sau a unui gen discursiv monologal, permițînd planificarea activităților și a intervențiilor verbale. În domeniul cunoașterii științifice, se manifestă interesul pentru maniera în care cunoștințele, credințele, experiențele sînt înmagazinate și clasificate în memorie. Astfel, stocarea în memorie a derulării celor mai multe dintre activitățile cotidiene și profesionale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbii, în legătură cu inferența, anticiparea și memoria. Indiferent ce denumire ar primi, aceste scheme care atestă reprezentările cognitive ale experienței constituie un aport incontestabil la analiza derulării proceselor mentale ale înțelegerii și ale producerii de texte și interacțiuni, normate de genuri discursive diverse și în grade diferite. V. gen de discurs, ritual. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRECONSTRUCȚIE. Noțiunea "preconstrucție", propusă în 1975 de P. Henry, este o reformulare a teoriei presupoziției, introdusă de O. Ducrot. Preconstrucția se poate considera ca o trăsătură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
considera ca o trăsătură a unui enunț sau a unui discurs anterior, care se opune la ceea ce este construit în momentul enunțării. Ea este strîns legată de noțiunea "interdiscurs" și contribuie la depășirea opoziției dintre exteriorul și interiorul unei formații discursive în favoarea ideii de intricație a discursurilor și de relații cu alte formații discursive exterioare și anterioare. V. implicit, interdiscurs, polifonie, presupoziție. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PREDICAT. Din perspectiva sintactică clasică (perspectiva enunțiativă, după GA 2005), funcția de predicat poate fi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se opune la ceea ce este construit în momentul enunțării. Ea este strîns legată de noțiunea "interdiscurs" și contribuie la depășirea opoziției dintre exteriorul și interiorul unei formații discursive în favoarea ideii de intricație a discursurilor și de relații cu alte formații discursive exterioare și anterioare. V. implicit, interdiscurs, polifonie, presupoziție. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PREDICAT. Din perspectiva sintactică clasică (perspectiva enunțiativă, după GA 2005), funcția de predicat poate fi realizată în limitele propoziției cînd este parte de propoziție principală, dar și la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acest interdiscurs printr-o natură mai pronunțată social-culturală decît ideologică, și printr-o aplicabilitate la orice tip de discurs. Prediscursul este un ansamblu de cadre prealabile colective (cunoștințe, credințe, obiceiuri) care oferă instrucțiuni referitoare la producerea și la interpretarea sensului discursiv. Prin urmare, prediscursurile nu sînt secvențe discursive reperabile, ci cadre prealabile tacite, operatori ai negocierii, ai transmisiei și ai circulației sensului în grupuri sociale, semnalizate într-un discurs prin fenomene specifice. În acest sens, se indică un număr de șase
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
social-culturală decît ideologică, și printr-o aplicabilitate la orice tip de discurs. Prediscursul este un ansamblu de cadre prealabile colective (cunoștințe, credințe, obiceiuri) care oferă instrucțiuni referitoare la producerea și la interpretarea sensului discursiv. Prin urmare, prediscursurile nu sînt secvențe discursive reperabile, ci cadre prealabile tacite, operatori ai negocierii, ai transmisiei și ai circulației sensului în grupuri sociale, semnalizate într-un discurs prin fenomene specifice. În acest sens, se indică un număr de șase trăsături ale prediscursurilor: 1) colectivitatea, rezultat al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rezultat al unei co-elaborări între indivizi și între individ și societate; 2) imaterialitatea, prediscursivitatea fiind de natură tacită, non-formulabilă în mod explicit, contrar implicitului; 3) transmisibilitatea pe axa orizontală a comunicabilității enciclopedice și pe axa verticală a transmiterii prin liniile discursive, apelînd la memorie - memoria discursivă este categoric cognitivă în această accepțiune; 4) caracterul experimental, în sensul că permite subiectului să-și organizeze atît experiențele anterioare, cît și comportamentul discursiv viitor; 5) inter- subiectivitatea, criteriile de mobilizare fiind în primul rînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
indivizi și între individ și societate; 2) imaterialitatea, prediscursivitatea fiind de natură tacită, non-formulabilă în mod explicit, contrar implicitului; 3) transmisibilitatea pe axa orizontală a comunicabilității enciclopedice și pe axa verticală a transmiterii prin liniile discursive, apelînd la memorie - memoria discursivă este categoric cognitivă în această accepțiune; 4) caracterul experimental, în sensul că permite subiectului să-și organizeze atît experiențele anterioare, cît și comportamentul discursiv viitor; 5) inter- subiectivitatea, criteriile de mobilizare fiind în primul rînd adaptabile, mai mult decît relative
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a comunicabilității enciclopedice și pe axa verticală a transmiterii prin liniile discursive, apelînd la memorie - memoria discursivă este categoric cognitivă în această accepțiune; 4) caracterul experimental, în sensul că permite subiectului să-și organizeze atît experiențele anterioare, cît și comportamentul discursiv viitor; 5) inter- subiectivitatea, criteriile de mobilizare fiind în primul rînd adaptabile, mai mult decît relative; 6) discursivitatea, deoarece pot fi semnalate de limbaj. Prediscursurile sînt localizate în relațiile dintre subiect și mediul său social, cultural, istoric și tehnologic, cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atașat enunțului, și presupusul pragmatic, care este atașat enunțării. Actul întrebării, de exemplu, presupune că cel care întreabă nu cunoaște elementul de informație solicitat și că el crede că cel întrebat îl poate cunoaște. O. Ducrot a stabilit trei funcții discursive ale presupozițiilor: 1) ele trebuie să fie comune întrebării și răspunsului, pentru ca o secvență întrebare - răspuns să fie bine construită din punct de vedere discursiv, sub raportul coerenței (- Ce ai cumpărat cu banii de pe orele suplimentare? - Nimic, deoarece nu i-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că el crede că cel întrebat îl poate cunoaște. O. Ducrot a stabilit trei funcții discursive ale presupozițiilor: 1) ele trebuie să fie comune întrebării și răspunsului, pentru ca o secvență întrebare - răspuns să fie bine construită din punct de vedere discursiv, sub raportul coerenței (- Ce ai cumpărat cu banii de pe orele suplimentare? - Nimic, deoarece nu i-am primit!; coerența acestui discurs dialogic se realizează prin presupoziția că banii au fost dați), 2) ele asigură o anumită redundanță în discurs, unele informații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de intensificare a semnificațiilor transmise. V. elipsă, ironie. DSL 2001; IONESCU-RUXĂNDOIU 2009. RN PRINCIPIU DE COOPERARE. Orice interacțiune verbală se supune unui principiu general, tacit acceptat de către vorbitori, numit principiu de cooperare. Acest principiu presupune ca participanții la o activitate discursivă să asigure reușita schimbului verbal prin respectarea unui anumit număr de reguli, numite maxime conversaționale. H. P. Grice discută pentru prima dată problematica acestui principiu în anii 1960, considerînd că, în momentul în care intervine, contribuția la conversație trebuie să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în anii 1960, considerînd că, în momentul în care intervine, contribuția la conversație trebuie să fie cea impusă de obiectivul sau de direcția acceptată de schimbul verbal angajat. Principiul de cooperare poate fi explicitat prin patru maxime (reguli) specifice activității discursive, numite maxime conversaționale: 1) maxima de cantitate: contribuția fiecăruia trebuie să conțină atîta informație de cîtă este nevoie; 2) maxima de calitate/veridicitate: se recomandă a nu se afirma ceea ce este fals, ceea ce nu se poate susține cu probe; 3
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care reprezintă calitatea unui discurs de a fi adecvat unei situații. Patrick Charaudeau introduce termenul contract de comunicare, care, asemenea principiului de cooperare, presupune existența unor norme ale comunicării, a unor roluri recunoscute ale participanților, prin încadrarea interacțiunilor în genurile discursive. Contractul presupune încadrarea într-un gen discursiv și respectarea regulilor cunoscute și acceptate de către interlocutori, corespunzătoare genului respectiv. Un vorbitor își asumă contractul implicat de genul discursiv, iar, prin respectarea normelor acestuia, îndeplinește așteptările interlocutorului legate de acel gen. V.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]