11,935 matches
-
dezbatere mai ales În legătură cu unele curente literare și politice 4. Cu toate acestea, dezbaterea asupra modernizării era mai largă și includea membri ai clasei de mijloc profesionale, de la Ștefan Zeletin până la Simion Mehedinți, Iuliu Hațiegan și Mihail Manoilescu 5. În cadrul disputei de idei care domina vremea, eugeniștii au Încercat să găsească un punct de echilibru Între Împrumutul necondiționat de idei și instituții occidentale, care constituia una dintre acuzațiile aduse de mișcarea eugenistă liberalilor, și ignorarea completă a realităților condiției moderne În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În opinia sa, măsuri educaționale și „conservatorism În acceptarea progreselor civilizațiunei”7. Învățând din greșelile societăților engleză și germană, Moldovan spera să eludeze efectele degenerative pe care industrializarea le avusese În Occident. Moldovan se distanțase deja de contemporanii săi În disputele asupra devoltării și modernizării prin faptul că Își fundamenta argumentele pe „prosperitatea biologică a capitalului uman”. Politicieni precum Ion Mihalache și Ion I.C. Brătianu, economiști, printre care Mihail Manoilescu, și intelectuali ca Ștefan Zeletin și Eugen Lovinescu Își formulau În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și fonduri Într-o populație care era etichetată drept disgenică? Se pare Însă că eugeniștii nu erau atât de fermi În intenția de a păstra granițele sociale atât de rigide, cât ar putea părea la o primă lectură. Problematica În dispută era cea a diferenței dintre calitățile dobândite și cele ereditare. Atâta vreme cât eugeniștii nu găsiseră metoda de a distinge infailibil Între cele două categorii de atribute ale indivizilor, ei rămâneau conștienți de riscul de a diagnostica și, probabil, de a exclude
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că intensitatea aglutinării sângelui este o caracteristică etnică, ereditară. Este adevărat că asemenea ipoteze Își găseau o anumită susținere În unele comunități științifice din străinătate, În timp ce cercetătorii Încă mai dezbăteau fundamentele științifice ale unor astfel de afirmații. Deși menționau aceste dispute, eugeniștii au ales cu ușurință să accepte teoriile care susțineau existența unei corelații puternice Între intensitatea aglutinării sângelui și apartenența etnică datorită stabilității de lungă durată a acestei caracteristici În procesul de evoluție și adaptare. Intensitatea aglutinării sângelui părea să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
degrabă o aspirație decât o realitate. De fapt, atâta timp cât administrația centrală avea ultimul cuvânt, chiar și În probleme locale, multe dintre deciziile care ar fi trebuit adoptate relativ rapid, dacă ar fi rămas În plan local, se transformau În lungi dispute Între oficialii locali și cei de la București, ce paralizau activitățile din teritoriu, din cauza lipsei de fonduri. În ciuda acestor dezavantaje importante, Legea Moldovan a reușit totuși să introducă o modalitate nouă de a gândi relația dintre administrația centrală și cea locală
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pline de cadavre de femei tinere, ca rezultat al avorturilor clandestine”53. Imaginea era concepută să trezească simpatie față de problemele femeilor victime ale lipsei asistenței medicale, și nu doar față de națiune ca Întreg. Doctorul „Ygrec” nu era singurul participant la disputa aprinsă privind interzicerea avortului care era preocupat de respectarea drepturilor femeilor. Chiar unii dintre adepții cei mai convinși ai eugeniei Îi Împărtășeau opiniile. Sabin Manuilă, de exemplu, a publicat În 1936 un articol de fond În care sublinia necesitatea de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
indicii ale altor forțe, care acționează în realitate pentru stabilitatea echilibrului social” (ibidem, § 1403). Mosca: clasa politică În privința tuturor acestor probleme, concepțiile lui Gaetano Mosca (1858-1941) coincid cu cele ale lui Pareto, în ciuda diferențelor dintre cei doi autori. Până și disputa care i-a opus în 1907 pune în evidență înrudirea gândirii lor bazată, în principal, pe întâietatea unuia sau a celuilalt în elaborarea teoretică referitoare la elita guvernamentală (Albertoni, 1987, p. 35; Aron, 1967, 1991, p. 463). Pentru Mosca, în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
reziduurilor. Așa cum remarcă Norberto Bobbio, preocuparea majoră a lui Pareto era să formuleze o teorie a echilibrului social asemănătoare cu cea a echilibrului economic care îl interesase anterior (Bobbio, 1972, p. 27). Deci nu este o pură întâmplare faptul că „disputa întâietății” care l-a opus pe Mosca lui Pareto a luat forma unei priorități ce ar trebui acordată „teoriei elitei” sau „formulei politice” (Albertoni, 1987, p. 155). Dar e clar că „formula politică” (acceptarea ei fără rezerve sau discreditarea ei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
observat că oamenii care discută mai mult Între ei sînt acei care sînt siguri că nu se pot Înțelege?” (N Iorga) Deosebirile dintre oameni În „discuții” sînt mai mult de orgoliu, lucru care se vede din faptul că Într-o dispută verbală cei În cauză sînt mai puțin preocupați de a afla „adevărul” și mai mult de a Încerca să obțină o recunoaștere a valorii propriei opinii. Capacitatea anticipativă: prudență, simț al măsurii - grabă, precipitare, excese „Greutățile se Înmulțesc cînd ne
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că te-ai lăsat mai puțin sedus de o ficțiune teatrală”. Într-adevăr, „rîsul” - mai ales cel ironic, sau cel compătimitor - este mai apropiat de o participare intelectuală din partea noastră, decît „plînsul”, care exprimă o implicare mai ales emoțională. * „Întotdeauna, disputele cele mai grave s-au născut din glume.” (B. Gracian) Trebuie multă Îndemînare În folosirea glumelor, deoarece nimic altceva nu sensibilizează mai mult vanitatea cuiva, ca ironia: „Înainte de a glumi, trebuie să știi pînă la ce punct poate să-ți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în cea mai mare parte a timpului să-l reducă la câteva locuri comune confecționate plecându-se de la Donația lui Constantin î1442) - care demonstrează că religia creștină își datorează puterea unui document fals, întocmit chiar prin grija ei -, sau de la Dispute dialectice î1439) și de la Eleganțele limbii latine î1435-1444), care permit cantonarea lui în rolul unui filolog obsedat de restituire unei limbi latine pure. Așadar, în ce constă specificitatea lui filosofică? Lorenzo Valla dezvoltă, precizează, formulează și propune, pentru prima dată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
subiect, Dumnezeu, natura lui, opera lui, funcționarea lui?, tot atâtea mistere de nepătruns pentru un om atât de sărăcăcios înzestrat cu o rațiune atât de firavă... Profesor de retorică la Universitatea din Pavia îîntre 1429 și 1433), actor al unor dispute oratorice asupra erudiției filologice la curtea lui Alfons al V-lea la Neapole î1435), latinist nepereche autor al Eleganțelor limbii latine î1435-1444) - îi știe pe Cicero și pe Quintilian aproape pe de rost... -, profesor de retorică la Roma î1450), Lorenzo
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nici Giulio-Cesare Vanini nu par a fi fost influențați de el. 1603: apariția unei traduceri engleze, datorată lui Florio. Ea îi permite, probabil, lui Shakespeare să ia cunoștință de acest text și să aprecieze lucrarea. Exegeții mai au și astăzi dispute asupra limitelor și a conținutului acestei relații... Urmează alte traduceri: cea a lui Cotton, din 1685 și 1693. influența asupra lui Locke e considerabilă opțiunile senzualiste și empirice ale lui Montaigne au cel mai bun efect asupra autorului Tratatului despre
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care: Juste Lipse, Francisc de Sales dar și Richelieu, Ana de Austria, Marie de MĂdicis; ia apărarea lui Ronsard ale cărui versuri le adaptează pentru a face poezia lui mai ușor de înțeles pentru cititorii de atunci; ia poziție în disputa referitoare la limbaj; se pronunță în favoarea folosirii cuvintelor vechi din limbă, se ocupă de politică îexact ca un bărbat!), scrie despre Instituția Principelui și-i dezvinovățește pe iezuiți de implicare în moartea lui Henric al IV-lea care le este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Metrodoros, Egalitatea bărbaților și a femeilor, Marie de Gournay, Eleganțele limbii latine, Valla, Elogiul nebuniei, Erasmus, Eneadele, Plotin, Epicurianul, Erasmus, Eseu asupra intelectului omenesc, Locke, Eseu asupra liberului arbitru, Erasmus, Discurs despre metodă, Descartes, Discurs asupra servituții voluntare, La Boătie, Dispute dialectice, Valla, Eseuri, Montaigne, îvezi capitolul consacrat lui Montaigne) Eseuri morale și politice, Hume, Etica nicomahică, Aristotel, Evanghelia lui Filip, Evanghelia lui Matei, Evanghelia lui Toma Expunere în rezumat a teologiei, Toma d’Aquino, Heautontimoroumemos, Terențiu, Instrucția creștină, Viret, P.
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sociale adoptate și impuse de indivizi în societate ajută la creșterea gradului de predictibilitate a comportamentului lor și stabilizează așteptările mutuale ale agenților. Dar este viabilă ordinea instituită doar de instituții informale? Nu! La fel cum teza centralismului legalist (toate disputele individuale sunt cumva rezolvate prin lege) este eronată, la fel este și teza conform căreia în timpurile moderne o societate fără stat ar fi viabilă. Asta deși instituțiile informale conferă ordine. În grupurile mari nu mai sunt de ajuns instituțiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249), vor impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică Fondatorii pașoptiști ai sociologiei și urmașii lor au provocat cea mai spectaculoasă dezbatere asupra dezvoltării întârziatei societăți românești, cunoscută ca disputa asupra formelor fără fond. Modelul formelor fără fond Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar, filosof, om politic, și-a legat numele de cea mai cunoscută și mai virulentă critică a împrumutului de instituții, principii, reforme occidentale în întârziata societate românească de către
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în atenția publică mai mult datorită presiunilor UE. c. Soluționarea problemei contravine unor valori importante susținute de forțe sociale puternice sau intereselor unor grupuri puternice. Un exemplu este problema dramelor generate de nașterile nedorite. Soluționarea acesteia poate fi blocată de disputa dintre „pentru libertatea de alegere” vs „pentru viață”, referitoare la controlul nașterilor. Un alt exemplu este conflictul dintre presiunea adoptării unor măsuri severe împotriva amenințării terorismului și valoarea libertăților individuale. Din acest motiv, pentru ca o problemă să revină în atenția
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
200 de sate fără acces sau cu acces redus la servicii de telefonie vor avea câte un asemenea telecentru”. Să notăm faptul că sectorul ONG-urilor și autoritățile guvernamentale par a se ignora reciproc în România, în ceea ce privește implementarea de t.. Disputa pe marginea dreptului de a utiliza denumirea (Fundația Hygeia a înregistrat la Oficiul de Stat penru Invenții și Mărci marca „TeleCentru” încă din 2002) a reprezentat, din păcate, doar o etapă în modul aproape complet diferit în care autoritatea publică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
câmp de bătaie al unei dezbateri unitare, ci mai degrabă în cel al unei colecții de luări de poziții în jurul mai multor aspecte incluzând relația dintre capitalism și război, definirea strategiilor de adaptare la provocările agresive ale statelor totalitare sau disputa - clasică în politica externă americană - dintre adepții intervenționismului și cei a izolaționismului (Ashworth, 2002, p. 33). Devine tot mai clar faptul că prin mitul „primei dezbateri” conceptele internaționalismului liberal interbelic sunt interpretate dintr-o perspectivă realistă. Se ridică astfel întrebarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale pot modela percepțiile liderilor politici în ceea ce privește interesele naționale, facilitând astfel cooperarea internațională. Înainte de a prezenta coordonatele dezbaterii neorealism - neoliberalism, trebuie menționat că între cele două școli a avut loc o „reconciliere” asupra unor teme care, anterior, făcuseră obiectul unor dispute. Astfel, neoliberalii s-au despărțit de abordarea politicii internaționale în termeni morali, caracteristică teoretizărilor liberale din anii ’30-’50, considerând statul ca fiind egoist și maximizator de utilitate. În al doilea rând, tratând statul drept principal actor în relațiile internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale în arii tematice în care statele nu percep existența unor potențiale interese comune. Acolo unde această percepție există însă, instituțiile le permit statelor să se deplaseze către frontiera Pareto (Griffiths, 2003, p. 304) și chiar să contribuie la rezolvarea disputelor pe frontieră, în sensul că pot contribui și la rezolvarea conflictelor distribuționale și pot conferi statelor asigurări în ceea ce privește repartizarea câștigurilor obținute în urma cooperării (Keohane și Martin, 1995, pp. 45-46). În loc de concluzii Programul de cercetare structural modificat, anticipat la mijlocul anilor ’80
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și nu în interiorul statului unitar. Balanța de putere este un instrument folosit numai de către și între actorii internaționali. Vagts ilustrează această teză prin diferența pe care o face între balanța ce ar putea funcționa la nivel național, pe baza unei dispute sau tensiuni politice interne, și cea internațională (care apare pe fundalul unei dispute strict internaționale) - care, și în ultimă instanță fundamental diferite. Astfel, afirmă el, o balanță care s-a evidențiat și impus încă de la apariția conceptului în relațiile internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de către și între actorii internaționali. Vagts ilustrează această teză prin diferența pe care o face între balanța ce ar putea funcționa la nivel național, pe baza unei dispute sau tensiuni politice interne, și cea internațională (care apare pe fundalul unei dispute strict internaționale) - care, și în ultimă instanță fundamental diferite. Astfel, afirmă el, o balanță care s-a evidențiat și impus încă de la apariția conceptului în relațiile internaționale - și care s-a păstrat în bună măsură și în secolul al XVI
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este foarte complex în natura sa. Ceea ce vom accentua însă în mod deosebit în ceea ce urmează este definirea alianțelor, tipologia lor, perspectivele teoretice principale asupra alianțelor în relațiile internaționale etc. În ceea ce privește definirea alianțelor, aceasta se află încă în centrul unei dispute între autorii din relațiile internaționale. Pe de o parte, Arnold Wolfers definește alianța ca fiind promisiunea unei asistențe militare mutuale între două sau mai multe state suverane (Wolfers, apud Snyder, 1997, p. 35), accentuând importanța angajamentului reciproc al statelor în cadrul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]