5,649 matches
-
politică temeinică și serioasă, pentru interesele mari ale țării, o succesiune de măsuri, poruncite de un singur scop: salvarea Nației. Cine a urmărit frământările poporului român, în cursul secolului al XIX-lea în perioada următoare domniilor regulamentare; cine cunoaște ofitele domnești izvorâte din hotărîrea domneasca de a apăra Nația, își dă seama de toate silințele Domnilor noștri, în politică dusă împotriva primejdiei de înstrăinare. Este mai ales, în această vreme, un punct de plecare pentru o miscare spirituală, la început pur
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
pentru interesele mari ale țării, o succesiune de măsuri, poruncite de un singur scop: salvarea Nației. Cine a urmărit frământările poporului român, în cursul secolului al XIX-lea în perioada următoare domniilor regulamentare; cine cunoaște ofitele domnești izvorâte din hotărîrea domneasca de a apăra Nația, își dă seama de toate silințele Domnilor noștri, în politică dusă împotriva primejdiei de înstrăinare. Este mai ales, în această vreme, un punct de plecare pentru o miscare spirituală, la început pur formală, din punct de
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
animalelor, de negoț, dar evocă și faptul că locuitorii au trebuit să facă față năvălirilor străine, amintind de luptă pentru apărare. Cele două mâini reprezintă credință, evocând legăturile stabilite între oameni în vederea realizării unui scop comun; hermina este un atribut domnesc și amintește de domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), întemeietorul orașului. Fascia cu lacrimi și besanti este inspirată din vechea stema a Ghiculestilor, ele amintind lupta pentru unitate națională, permanentă sete de apă a Bărăganului și rolul apei în dezvoltarea economică
HOTĂRÂRE nr. 1.538 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Alexandria, judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147321_a_148650]
-
Municipiul Galați, Str. Grădină de Lahovary nr. 4 vară CENTRAL 2000 167 Județul Galați, Municipiul Galați, Str. Oțelarilor nr. l1 DACIA 500 168 Județul Galați, Municipiul Tecuci, Str. Ion Petrovici nr. l ARTĂ 370 169 Județul Galați, Municipiul Galați, Str. Domneasca nr. 35 REPUBLICĂ 851 170 Județul Galați, Municipiul Galați, Bd. Henri Coandă nr. 7 FLACĂRA 500 171 Județul Giurgiu, Municipiul Giurgiu, Str. Mircea cel Bătrân nr. 16 BUCUREȘTI 420 172 Județul Giurgiu, Municipiul Giurgiu, Str. Grădină de Mircea cel Bătrân
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri se înființează, în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Direcția generală economică pentru mecanizarea agriculturii, Centrul național pentru încercarea și atestarea tractoarelor și mașinilor agricole, cu sediul în comuna Ganeasa, sătul Moară Domneasca, Sectorul agricol Ilfov - municipiul București, unitate cu personalitate juridică, ca unitate de cercetare științifică. Articolul 2 Obiectul de activitate al centrului îl constituie: - încercarea și atestarea tractoarelor, mașinilor agricole, utilajelor, uneltelor și instalațiilor care se folosesc în agricultură de stat
HOTĂRÎRE nr. 668 din 7 iunie 1990 privind înfiinţarea Centrului naţional pentru încercarea şi atestarea tractoarelor şi maşinilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107198_a_108527]
-
recepția tractoarelor și utilajelor agricole la întreprinderile furnizoare. Articolul 3 Centrul național pentru încercarea și atestarea tractoarelor și mașinilor agricole se organizează pe amplasamentul fostei stațiuni de încercare și omologare a tractoarelor și mașinilor agricole din comuna Ganeasa, sătul Moară Domneasca, Sectorul agricol Ilfov - municipiul București (actualmente fermă S.D.E. Belciugatele, aparținînd Trustului I.A.S. Călărași), în suprafață de 605 ha teren agricol cu construcțiile existente folosite în activitatea de încercări. Personalul pentru desfășurarea întregii activități se va asigura de Ministerul Agriculturii
HOTĂRÎRE nr. 668 din 7 iunie 1990 privind înfiinţarea Centrului naţional pentru încercarea şi atestarea tractoarelor şi maşinilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107198_a_108527]
-
lingvistica europeană a vremii. Alte scrieri arhaice românești sunt editate de Hasdeu și autonom sau în presa timpului său. Dintre acestea, unele (cuprinse și în culegerile menționate) fuseseră, până atunci, inedite, mai cunoscute fiind Psaltirea lui Coresi din 1577, Rugăciunea domnească, scrisă cu litere latine de logofătul Luca Stroici în 1593, Cronica lui Zilot Românul, fragmente din Evangheliarul lui Radu de la Mănicești, din scrierile lui Anonymus Lugoshiensis, din operele lui Varlaam, Dosoftei și Miron Costin, din Divanul lui D. Cantemir ș.a.
Editarea textelor vechi rom?ne?ti - o preocupare constant? a activit??ii ?tiin?ifice a lui B.P. Hasdeu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83579_a_84904]
-
T. Arghezi, 80) b. dezvoltat: „Opoziția mitologică e aceea dintre absolut și relativ.” (G. Călinescu, C.O., 276), „Furtuna se vestea pe dealuri, Toată noaptea de luni spre marți la orizont s-a adunat.” (L. Blaga, 289) c. analitic: „Slujbașul domnesc intră pe ușa rămasă deschisă.” (M. Sadoveanu, X, 188), „Statuia zveltă și-nsemnând, se pare, Iubire, tinerețe sau credință, Subt frunza toamnei cenușii dispare.” (T. Arghezi, 8) d. complex: „Cine i-ar fi putut contesta dreptul de a rămâne așa cum a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, I, 35) „... Le crea din nou, le cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe atunci, după război.” (M. Eliade, 486), „.. Se împământenise luând de soție pe Ilinca Basarab, cea din urmă moștenitoare a vechii familii domnești...” (Al. Odobescu, 123) În structura apozițiilor cumulative, coexistă termeni-secunzi în nominativ cu termeni acordați în caz cu termenul-bază: „Sau crede că numai într-o asemenea grădină de vară (...) îl va regăsi pe el, pe ursitul ei, poetul, pe Adrian?” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vara nenumărate plute. Când vârfurile sunt încă acoperite cu zăpadă, te crezi în Elveția.“ Simion Mehedinți, România „Dintre toți munții acestui ținut, cel mai însemnat pentru români e Obcina Mare, adică «culmea cea mare». [...] De jur împrejurul lui sunt mănăstiri cu morminte domnești: Putna, Rădăuți, Sucevița, Solca, Voroneț, Gura Humorului. Cu drept cuvânt, i s-ar putea zice «Sfântul Munte» al românilor, deoarece nici un român nu va putea înțelege destul trecutul neamului său, dacă nu va vedea de aproape câtă viață ro mânească
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dâmbovița și Colentina, și de unele „dealuri“. Ca și alte orașe românești, Bucureștiul a apărut și s-a dezvoltat pe un teritoriu de veche locuire, după cum demonstrează descoperirile arheologice. Dar prima menționare documentară datează din 20 septembrie 1459, ca reședință domnească a lui Vlad țepeș. Denumirea se trage de la un legendar cioban Bucur. A devenit capitală permanentă a țării Românești la mijlocul secolului al XVII-lea, iar din 1862, după Unirea Principatelor, este capitala României. Treptat ajunge un însemnat centru manufacturier și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
produc conserve de fructe. • Menționați după analiza hărții livezilor și a centrelor pomicole principalele bazine. În Evul Mediu, călătorii străini au fost impresionați de marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. cultăților prin care trece economia românească în perioada de tranziție de la economia planificată la cea de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
științifică. În această complexă activitate v-ați axat cu preponderență, încă din anii studenției, pe studierea epocii de formare a poporului român, investigând sistematic șantierele 125 arheologice de la IzvoareBahna și Davideni, din județul Neamț, ori pe cele băcăuane, de la Curtea Domnească din Bacău, de la Dămienești, Ștefan cel Mare și Oncești. Care dintre ele v-a fost mai aproape de suflet și din ce pricină? Fiecare șantier arheologic îți rămâne în suflet mai mult sau mai puțin, în funcție de rezultatele obținute în urma cercetărilor. Dacă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Editura PIM Iași, 2010. în manuscris: Cronică de familie. Facerea - roman. SCURT- INCURSIUNE îN TRECUTUL COTNARILOR Atestare documentară Prima mențiune documentară despre Cotnari o aflăm dintr-un document din anul 1448, când Petru al II-le a Voievod, cu Curtea domnească din 5 octombrie 1448 dăru ia „Mână stirii noastre din poiană... în fiecare an câte 6 buți de vin din desetina noastră sau de la Hârlău, sau de la Cotnari, sau iarăși fie din orice parte” Așadar, podgoriile de la Cotnari existau înainte de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Hârlău era format din Târgul Hârlău ș i Ocoalele Bahlui, Coșula, Jijia, Milotin și Pr ut. Hârlăul, ca și Cotnarii sunt încărcate astăzi, ca și ieri, de multă istorie. Când voievozii vremii au ridic at la Hâ rlău o curte domnească, imediat, în apropiere, la Cotnari, s-a pus în lucrare o curte asemănătoare și fundația viitoarelor crame... Dacă în timpul lui Ștefan cel Mare, Târgul Hârlău cunoaște o înflorire fără precedent, când se reface și se mărește Curtea din localitate, dându
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în 1492, cu adăugarea frumoasei biserici cu hramul „Sfântului Gheor ghe”, care și astăzi poate fi admirată, pentru că are o splendoare deosebită, nici Cotnariul n a lipsit interesului edilitar, cultural și social. Sunt documente care confirmă că de la cancelariile curților domnești din Hârlău și Cotnari au fost emise multe scrisori domnești, care dovedesc că Domnul nu trecea rar prin aceste localități, deși capitala îi era sus, la Sucea va. Apoi la Iași. Era adus aici nu numai de pitorescul locurilor sau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ghe”, care și astăzi poate fi admirată, pentru că are o splendoare deosebită, nici Cotnariul n a lipsit interesului edilitar, cultural și social. Sunt documente care confirmă că de la cancelariile curților domnești din Hârlău și Cotnari au fost emise multe scrisori domnești, care dovedesc că Domnul nu trecea rar prin aceste localități, deși capitala îi era sus, la Sucea va. Apoi la Iași. Era adus aici nu numai de pitorescul locurilor sau de aroma vinurilor, ci mai ales de altceva. Aici, la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
rouă sau ploaie, numai atunci se intra în vie, luându se numai strugurii cei copți și cei teferi. Culegând vița în mai multe răstimpuri, dobândesc vinul cel mai bun și mai delicat.” Mihail Sadoveanu reținea în scrierile sale: „La ospețele domnești, băutura vinului se desăvârșea cu un ceremonial deosebit, socotindu-se un lucru de cinste «care socoteau închinarea paharelor drept îndeletnicire cuvi incioasă , iar beția o faptă vrednică» (Citat din „Viața lui Ștefan cel Mare ”). Nici Dimitrie Cantemir nu scapă prilejul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
drept îndeletnicire cuvi incioasă , iar beția o faptă vrednică» (Citat din „Viața lui Ștefan cel Mare ”). Nici Dimitrie Cantemir nu scapă prilejul de a aminti despre deliciile vinului de Cotnari, ceea ce înseamnă că din totdeauna el a stat pe mese domnești: „La zile mai de gală, primul pahar îl bea Domnitorul, primit din mâna paharnicul ui celui mare, care pahar se chema credința în l imba țării, turnând vinul întrudânsul dintr-un alt vas mai mare. În timpul cât Domnul bea credința
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aseamănă cu cele de Roussillon (Francia). Principalele podgorii ale țării sunt cele de la Cotnari, în apropiere de Iași. De acolo se obțin cele mai bune vinuri ale țării.” „Cotnarii au văzut nu odată caleștile aurite și caii împodobiți din alaiurile domnești ce veneau aici. Aveau vii personale la Cotnari Doamna Ecaterina a lui V asile Lu pu. Petru Șchiopu stătea la Cotnari, după cum Ștefan stătuse la Hârlău, Alexandru Vodă și Radu Mihnea, Ștefan Vodă To mșa Ștef ăniță Vodă, fiul lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vița de vie.” Mai încoace, mai spre începuturile istoriei atestate documentar, prin secolele XVI XVII, există informații că prin lunile septembrie octombrie, când se pare că domnitorii aveau reședințe la Cotnari, aici se adunau caleștil e boieri mii, a fețelor domnești și negustorilor cu doamne și domnițe pentru a petrece pe așezate și a face cură de struguri. Victor Eftimiu chiar pune în versuri atmosfera ce se încingea aici la o „Serbare a vinului”: „Astăzi prăznuim cu cinste, după datina străb
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cestea s unt faptele. În 1711 târgul este deja decăzut, cu 20 de ani înainte fiind prădat și ars de oștile poloneze a lui Jan Sobieski, multe din terenurile și morile târgului erau date la mânăstiri și diferiți boieri. Curtea domneasca era în ruine. La acea data Cotnariul era un târg mai răsărit decât Hârlăul, și nu se poate ca el să nu fi fost călcat de oștirile poloneze însetate și flămânde după bogățiil e Moldov ei! Acel iulie, când Cantemir
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
corespondent în lumea înconjurătoare. Iată urmele acestui sit, pe Dealul Cătălina, care pro bează marea vechime a localității, importanța ei strategică și economică de a lungul secolelor și mileniilor. Iată și o farfurie smălțuită găsită, probabil, pe locul vechilor case domnești; locul se afla în curtea sătean ului Titirez Ruinele bisericii catolice COTNARIUL ASTĂZI Cotnariul a fost un punct strategic în inima geografică a Moldovei, așezat într un spațiu populat de milenii, așa cum ne demonstrează vestigiile arheologice și documentele din arhivele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Acestea ne sunt gândurile pășind pământul Cotnariului și urmele falnicilor înaintași prezentate în câteva imagini mai sus. În rândurile ce urmează, vă voi purta pe aceste urme cu credința că odată și odată, curiozitatea vă va duce pașii pe potecile domnești cu care românii se mândresc : 1. Cetatea de la Cotnari, Dealul Cătălinaʺ, la marginea de NV a satului , sec. II - III Epoca romană; 2 .Ruinele bisericii catolice ʺSf. Mariaʺ, di n Cotnar i, sec. XV Epoca Medievala; 3. Ansamblul medieval ‘’’Curtea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu care românii se mândresc : 1. Cetatea de la Cotnari, Dealul Cătălinaʺ, la marginea de NV a satului , sec. II - III Epoca romană; 2 .Ruinele bisericii catolice ʺSf. Mariaʺ, di n Cotnar i, sec. XV Epoca Medievala; 3. Ansamblul medieval ‘’’Curtea Domneasca’’, Cotnari, sec XV. După cum am mai arătat, pe Dealul Cătălina se află o cetate fortificată a traco geților din epoca fierului (secolele IV-II î.C.), ale cărei sisteme de apărare sunt parțial conservate muzeistic. La Cotnari a existat în Evul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]