3,091 matches
-
printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului brahial (Figura 102). Inserția terminală se realizează pe fața medială a humerusului, în porțiunea mijlocie a acesteia. Raporturi: - este acoperit de mușchii deltoid și mare pectoral; - acoperă mușchii: mare dorsal, mare rotund și subscapularul; - lateral: cu mușchiul biceps brahial (capul scurt al acestuia); - medial: și cu nervii: median, ulnar, musculocutanat și cu vasele brahiale. Acțiunea: - adductor al brațului; - proiector înainte al brațului; coboară brațul când ia punct fix la nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
-l separa de mușchii din vecinătate. Corpul mușchiului se împarte în patru tendoane pentru degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. Raporturi: - fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
patru tendoane pentru degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. Raporturi: - fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
falange, - extensori ai ultimelor două falange. Inervația: este din nervul - median pentru cei doi mușchi lombricali laterali, - ulnar pentru cei doi mușchi lombricali mediali. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se gpsesc dispuși în spațiile interosoase; sunt 3 mușchi palmari și 4 dorsali. MUȘCHII INTEROSOȘI PALMARI (mm. interossei) Mușchii interosoși palmari ocupă spațiile interosoase II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Inserția terminală: se realizează printr-un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Raporturi: mușchii sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală: se realizează printr-un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Raporturi: mușchii sunt acoperiți de fascia profundă a mâini. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - adductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Originea este pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. Inserția terminală: - baza falangei distale, - pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari, arterele metacarpiene palmare, tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care delimitează spațiul respectiv. Inserția terminală: - baza falangei distale, - pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari, arterele metacarpiene palmare, tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața profundă a acestei aponevroze pornesc septuri care separă tecile musculaturii flexorilor degetelor. Fibrele longitudinale se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața profundă a acestei aponevroze pornesc septuri care separă tecile musculaturii flexorilor degetelor. Fibrele longitudinale se grupează în fascicule
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vertebrale participă în mers, propulstând înainte coapsa membrului inferior oscilant, - rol în balansarea bazinului în plan sagital, în timpul mersului, - când ia punctul fix la nivelul femurului are rol static, împiedicând căderea spre posterior a trunchiului și a bazinului, - în decubit dorsal asigură ridicarea trunchiului, - flexia și înclinarea laterală a trunchiului în cazul contracției unilaterale, - acțiune secundară de rotație în afară a coapsei. Inervația prin : - ramuri de plexul lombar(Li -L3) - ramuri din nervul femural (L2, L3, L4). MUȘCHIUL PSOAS MIC (m.
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE MU ȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Originea pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a fasciei crurale. Inserția terminală: - la nivelul primului os cuneiform, - pe baza primul metatarsian. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, - prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI (m. extensor hallucis
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI (m. extensor hallucis longus) Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei, - fascia crurală. Corpul muscular se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fasciculului mijlociu este la nivelul falangei a II-a a fiecărui deget, - fasciculele marginale ajung la nivelul celei de a treia falangă de la degetele II la V. Acțiunea este de: - slab extensor al falangelor degetelor de la II la V, - flexor dorsal al piciorului, - pronație-abducție la nivelul piciorului. Inervația este din nervul peronier profund. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din nervul peronier profund. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este pe falanga a doua a halucelui. Acțiunea: - flexor al halucelui, - flexor plantar al piciorului, - supinator-pronator al piciorului, - rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale flexorului lung ( cu exepți MUȘCHII INTEROSOȘI (musculi interossei) Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu exepți MUȘCHII INTEROSOȘI (musculi interossei) Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor Il-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
V; - porțiunea medială pornește de la procesul medial al tuberculului calcanean și ajunge la baza halucelui. Fascia plantară profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală a piciorului. Fascia interosoasă dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală a piciorului. Fascia interosoasă dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea cazurilor. Tecile sinoviale (vaginae synoviales
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală a piciorului. Fascia interosoasă dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea cazurilor. Tecile sinoviale (vaginae synoviales) sunt așezate în culisele fibroase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală a piciorului. Fascia interosoasă dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea cazurilor. Tecile sinoviale (vaginae synoviales) sunt așezate în culisele fibroase respectiv osteofibroase cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii. Fascia extensorilor scurți este dispusă peste cei doi extensori scurți și peste artera dorsală a piciorului. Fascia interosoasă dorsală acoperă fața dorsală a metatarsienelor și interosoșii dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea cazurilor. Tecile sinoviale (vaginae synoviales) sunt așezate în culisele fibroase respectiv osteofibroase cu rolul de a proteja tendoanele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alergare. În această fază se pregătește de fapt reluarea contactului cu solul. Pregătirea reluării contactului cu solul presupune fixarea articulației gleznei în poziție „neutră și ușor dorxiflesată” (Michael Young, 2007), dar și accentuarea vitezei verticale a coapsei. Poziția de flexie dorsală a labei piciorului permite luarea contactului cu solul puțin întârziat cu o miime de secundă, fapt ce va micșora fuleul cu „2-3 cm ceea ce este suficient pentru a reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform aceluiași autor ridicarea accelerată
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
crescută o are „acțiunea mușchilor extensori ai labei piciorului”, atenția fiind îndreptată spre „obținerea unei contracții maxime la acest nivel (al gleznei)”, așa cum specifica și Alexandrescu, Tatus, Ardelean (1983). Laba piciorului ia contactul cu solul pe pingea, în ușoară flexie dorsală. Acțiunea „de cedare” în momentul luării contactului și de transformare într-o reacție de impulsie se realizează la nivelul zonei metatarsiene, a cărei ultimă împingere influențează, în mare măsură viteza de înaintare. Analiza tehnicii de alergare în faza de menținere
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]