2,937 matches
-
o ploaie de spumă și fosfor, Pe urma care trage pe mare-un vas ușor. Și aerul ce varsă răcoare, balsam, viață Îmbată-al nostru suflet cu magică dulceață, Îl scaldă-n universul ce-n raze s-a aprins.” Magica dulceață, iată ce caută În universul din afară D. Bolintineanu! O dulceață ce are valori terapeutice: e un balsam, și balsamul e rezultatul unei combinațiuni secrete. Lumina, aerul, ploaia de spumă și fosfor, unda albastră, parfumurile acvatice și aromele de pe țărmuri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mare-un vas ușor. Și aerul ce varsă răcoare, balsam, viață Îmbată-al nostru suflet cu magică dulceață, Îl scaldă-n universul ce-n raze s-a aprins.” Magica dulceață, iată ce caută În universul din afară D. Bolintineanu! O dulceață ce are valori terapeutice: e un balsam, și balsamul e rezultatul unei combinațiuni secrete. Lumina, aerul, ploaia de spumă și fosfor, unda albastră, parfumurile acvatice și aromele de pe țărmuri participă la realizarea acestui leac pentru melancolie. Un leac care este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la realizarea acestui leac pentru melancolie. Un leac care este, totodată, un excitant pentru fantezie, un narcotic care produce acea stare de beție a ființei, regimul favorabil al sublimului. Agentul ei principal este privirea. Ca să se dezlege farmecul lucrurilor, ca dulceața lor magică să vină și să cuprindă ființa poetului, În fine, pentru ca acest proces de drogare („răpire”) să se producă, trebuie ca vederea să pătrundă obiectele și să se uimească. A se-ncînta, a se uimi, a admira, a se-mbăta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
CÎnd intervine elementul otoman, el reprezintă violența și fanatismul („Prezența lui - remarcă Jean Pierre Richard În Paysage de Chateaubriand - este o insultă permanentă adusă fericirii grecești; barbaria otomană n-a știut să găsească decît un singur mod de contact cu dulceața helenică: violul”). Bolintineanu se desparte, la acest punct, de tradiția romantismului francez. Sudul lui este mai spre orient, spre zona de contact cu Asia. De la Atena romanticilor, el duce poezia spre Istanbul. Miturile grecești rămîn În afara spațiului bosforian. În Macedonele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dorul de pribegie și laudă orele dumnezeite („Pe albumul domnișoarei Z.”). CÎnd albumul aparține unei tinere mame, poetul face elogiul maternității: „Alei, mîndre sorioare! Puteți voi a-mi spune oare Ce-i mai bun În astă viață Ca iubirea de dulceață? Ce-i mai sfînt și mai alin Ca mama cu prunc la sîn? Ce-i mai drag și mai plăcut. Ca pruncuțul nou-născut?...” Călătorind la Milano, dedică damelor italiene un poem În trei părți (Coroana vieței) În care aduce laude
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tine eu suspin.” Termenul apare, de regulă, la plural: nurii. A avea nuri, a fi nurlie constituie totul pentru o femeie. Nurii atrag mai mult decît „fierul la magnit”, zice infatigabilul Conachi (o adevărată uzină de comparații flatante!), dă graiului dulceață și „farmecă cu libov”. A fermeca cu libov: iată o formulă memorabilă! Nu este unica la Conachi. Cine nu recunoaște În „dulcea Închipuire” (Amoriul din prieteșug) un sunet eminescian?! Sau În superbul vers din Pe năsălie, 831, octm. 15 o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sînul cel de albcțc, Alunei patima mă-nghie”... Ochiul provoacă pasiunea, sînul naște delirul erotic. „SÎnuri cu mici țîță” (Cine-i Amoriul?), „țîțișoara dezvelită” cutremură, smintesc simțurile. Farmecul lor (unul dintre...) vine din albețea lor. Din sin izvorăsc nurii, blindera și dulceața, trei din componentele pasiunii erotice. Aerul ce aburește I Dintr-un sîn... zice În chip tulburător poetul. Mai departe, Conachi, totuși, nu merge. Veșmintele retoricii sale poetice acoperă bine restul corpului. Restul se dezvăluie În iatac, dar poezia n-are
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o numește „reciproc nenorocită”, iar Roland Barthes „hipnoza abisului”. Reproduc definiția dată de ultimul: „S’abîmer. Bouffée d’annéantissement qui vient au sujet amoureux, par désespoir ou par comblement”. Suflul neantului este la Conachi mai potolit. El simte mai ales dulceața abisului și expresia ei este ceea ce poetul numește, Într-un chip fericit, „un potop de tînguire”. Formulă oximoronică pentru că potopul presupune o dizlocare violentă, o agresiune fără margini, În timp ce tînguirea implică o oboseală, o ritmicitate potolită, o Împăcare, În fine
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
uitării”. Unele versuri sînt mai meditative: „Anica, zilele trec Și minutele ca clipa, Nu simțim cum să petrec Tinerețele cu pripa Noi din zi În zi murim Și ne pierdem din viață, Ca musca ne amăgim Și ne-necăm În dulceață”... Meditație, evident, banală. Un clement atît de derizoriu ca musca, introdus Într-un poem care vorbește despre destinul pieritor al omului trădează, indiscutabil, imaginația unui ironist. Viclenia lui este să spună că nu știe nimic, nu pricepe ce se Întîmplă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iarăși o să-ncepem Dulce să ne veselim? Că din griji, precum priceperii, Nimica nu folosim. Ceasul umblă, vremea trece, Și noi nainte pîșim, Ne spune, ne dă junghi rece, Că vîrsta ne-o moleșim. Și dacă În asta floare Cu dulceață nu trăim, Tu cînd nădăjduiești oare Vrem-asta s-o mai găsim? Ducă-să doru-ntristarea, Ducă-să inima rea, Ducă-să chinul, ohtarea, Ducă-să grija cea grea. Iar noi cu o glăsuire Totdaună să cîntăm Și tot cu bună voire Slobozi să ne desfătăm
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este philia și philia trebuie să Înainteze mereu pe calea virtuții. Pe autorul CÎntecelor de lume Îl Înspăimîntă mania (erotică): „Înfricoșatele săvîrșiri ale zuliii femeiești”. Intervine, apoi, muierea rea și orice idealitate se pierde. Dar, la Început, amorul este o dulceață. Ce devine mai tîrziu este altă poveste. Roada este, Încă o dată, dulce cînd dorul e tînăr și Înfierbințeala iute: „Căci, cu cît amorul La-nceput dă dorul Ș-aduce nevoi, Cu atît firește, În urmă-ndulcește Sufletul la doi. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nici atuncea nu-i lasă, Ca norocul ce nu-i pasă, Ci și pe ale lor oase Varsă lacrimi dureroase, Le ridică monumente, Cele mai tari elemente, Le zidește chimitire Spre vecinică pomenire. El slăvește În viață Un adevăr cu dulceață, Și o dreptate cinstește, Aceasta Îl mulțămește. La neam, l-averi nu să-nchină (Lumea de pilde e plină), La el săracul e una Cu cel ce poartă cununa, Înțeleptul și nebunul La el amîndoi sînt unul. MÎndru deloc nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Lucrul cel frumos. Cântecul muncii de Eugen Frunză Tata pleacă-n zori la muncă, Mama coase-un ciorăpel; Arde soarele și-aruncă Flori de aur pe covor. Toți muncesc de dimineață, Munca-i cinste și noroc, Munca-i pâine și dulceața, Fără muncă nu e joc. Chiar și eu, cu față-n soare; Spăl păpușile cântând Și de-oi fi odată mare Voi munci cu toți la rând. Ce miros au meseriile Portul românesc Oricare meserie De-uleiuri de rășina Mult
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și singurul citat în limba română din întreg volumul Lettres Europeennes). Cariera de poet blestemat a românului Ion Caraion, autor de Cântece negre (Chants Noirs, 1946) se va dezvolta mai ales după dezghețul anilor '60: scriitorul este o ureche de dulceață și o ureche de venin. Anatol Baconski este un poet și un prozator baroc (poezii/poesies, 1950; Fluxul memoriei/ Le Flux de la memoire, 1957; Echinoxul nebunilor/ L'Equinoxe des fous, 1967). parabolele sale se hrănesc din cadavrul viu al cotidianului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
am mai zburdat! Dar, luând În mână pana, Aveam un obicei. Să-mi spun mereu, ce-i spuse, Bunica fetei ei: «Copilă, sunt bătrână. Mai am puțin și plec. Dar știu ceva rețete, Cari, veșnic nu se trec. Ascultă-mă. Dulceața S-o faci legată tare Și-ți ține - de-i borcanul Oricât de mic ori mare. Să n-aibă multă apă. S-o torni cât e fierbinte. Și-apoi mai e o lege, La care ia aminte: Să nu lași
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai obișnuiau să lase drept zestre diferite valori imobiliare - case, dughene, hambare sau terenuri agricole -, piese de mobilier, bijuterii, argintărie, tablouri, icoane suflate cu aur sau argint (în special, în cazul fetelor de preoți), sticle cu băuturi alcoolice, borcane cu dulceață ș.a. Văduvele sau femeile divorțate, care doreau să se recăsătorească, își puteau întocmi singure foile dotale. Uneori, în funcție de averea moștenită, dar și de experiența de viață căpătată, aceste acte juridice se constituie în veritabile „declarații de independență” față de viitorul soț
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întreaga lor viață slujirii lui Hristos și slujirii științei teologice în folosul întregii creștinătăți. Pentru toate vredniciile minții și ale osârdiei lor, pentru duhul rugăciunii și al pocăinței care le-a caracterizat viața, pentru sobrietatea lor în purtări și pentru dulceața contemplației tăcute, ei pot fi așezați printre primii isihaști ai spiritualității noastre bisericești universale. Scrierile lor patristice erudite, atât de variate și de interes major pentru lumea creștină a vremii lor și pentru posteritate, au cunoscut o amplă circulație în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sa. Căci psalmul se ascultă cu plăcere când se cântă și pătrunde sufletul în timp ce-l desfată. Se reține mai ușor când se cântă mai des. Și cele ce severitatea legii nu putea să scoată de la mințile omenești, sunt destăinuite prin dulceața cântării. Căci ceea ce învață legea, profeții și însăși Evanghelia se află meditat într-o dulceață plăcută în aceste cântări. Dumnezeu se arată, chipurile idolește sunt luate în râs; credința se predică, viclenia se înlătură; dreptatea se instaurează, nedreptatea se îndepărtează
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
desfată. Se reține mai ușor când se cântă mai des. Și cele ce severitatea legii nu putea să scoată de la mințile omenești, sunt destăinuite prin dulceața cântării. Căci ceea ce învață legea, profeții și însăși Evanghelia se află meditat într-o dulceață plăcută în aceste cântări. Dumnezeu se arată, chipurile idolește sunt luate în râs; credința se predică, viclenia se înlătură; dreptatea se instaurează, nedreptatea se îndepărtează; mila este lăudată, cruzimea cade; adevărul este cercetat, minciuna este condamnată; înșelăciunea este acuzată, nevinovăția
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de caracter, bogăția cunoștințelor și legătura lui cu oameni evlavioși ai ținuturilor natale sau măcar apropiate. Pentru astfel de osteneli, cere ca răsplătire sprijinul rugăciunilor prietenului, ca să nu fie biruit de mâhnirea atâtor necazuri și să se bucure măcar de dulceața contemplației și a studiilor duhovnicești. Din cauza acestei solicitări a mijlocirii sufletești se poate presupune că lucrarea a fost efectuată în vreme de grele tulburări politice. În prefața sa la traducerea Tomosului către armeni, Dionisie Smeritul infirmă raționamentul lui Boețiu din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lumii, efort început în Apus de Sfântul Ioan Cassian cu un secol înaintea sa. Pentru toate vredniciile minții și ale osârdiei sale, pentru duhul rugăciunii și al pocăinței care i-a caracterizat viața, unit cu sobrietatea în purtări și cu dulceața contemplației tăcute este posibil ca noi mărturii să-l așeze printre primii isihaști ai spiritualității noastre bisericești universale. Scrierile patristice ale eruditului monah, Dionisie Exiguul, atât de variate și de interes major pentru lumea creștină a epocii sale și pentru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
meri, peri, pruni, gutui, duzi, migdali, castani 16-24 2.4.2.2. Plantații de cireși, vișini, piersici, aluni și caiși 9-15 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.3. Plantații de nuci 24-36 ────────────────────���────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.4. Plantații de agriși, coacăzi și trandafiri de dulceață 6-10 2.4.2.5. Plantații de zmeură și alți arbuști și subarbuști (muri, 4-6 căpșuni etc). ��────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.6. Plantații de viță de vie: ────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.6.1. - vii altoite (nobile) și portaltoi vie. 16-24 ────────────────────────────────────────────────────────────────── 2,4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
de porc în suc propriu 41 1513.12 Carne de porc în suc propriu (cutie de 300 g) cutie 14.500,00 42 1513.12 Carne de vită în suc propriu (cutie de 300 g) cutie 15.000,00 21. Dulceața 43 1533.22 Dulceața kg 30.600,00 22. Gem de fructe 44 1533.22 Gem de fructe indigene (prune, vișine, kg 28.400,00 (marmelada) piersici, căpșuni) 45 1533.22 Marmelada, magiun kg 19.200,00 23. Pastă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158359_a_159688]
-
propriu 41 1513.12 Carne de porc în suc propriu (cutie de 300 g) cutie 14.500,00 42 1513.12 Carne de vită în suc propriu (cutie de 300 g) cutie 15.000,00 21. Dulceața 43 1533.22 Dulceața kg 30.600,00 22. Gem de fructe 44 1533.22 Gem de fructe indigene (prune, vișine, kg 28.400,00 (marmelada) piersici, căpșuni) 45 1533.22 Marmelada, magiun kg 19.200,00 23. Pastă de roșii 46 1533.14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158359_a_159688]
-
x x x x x x x x x - farfurii întinse mari x x x x x x x x x x x x x x x - - - - - farfurii adânci x x x x x - - - - - - - x x x - - - - - farfurii pentru gem, dulceața x x x - - - - - - - - - x x x - - - - - osiere x x x - - - - - - - x x x - - - - - - - raviere - - - x x - - - - - - - x x x - - - - - salatiere x x x x x x - - - - x x x x x - - - - - cocotiere x x - - - x x - - - x x - - - - - - - - sosiere x
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]