8,806 matches
-
asistență nerambursabilă este consacrată și utilizată și în prezent de diverse state, fiind numită „tied aid”, deoarece leagă sau condiționează asistența nerambursabilă de preluare de produse de la emitent. Această procedură creează și în prezent subiecte de controverse între istorici și economiști cu privire la măsura în care aceste transferuri ajută beneficiarii - coloniile sau doar protejează propriile interese ale donatorului, în acest caz ale Angliei. De altfel, mulți experți, printre care Hunt (1987), subliniază importanța pe care ajutoarele financiare nerambursabile au avut-o ca
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
pe de o parte și cele ale „maximalistului” Stern (1974) pe de altă parte, cu un efect puternic asupra politicii economice din acel moment (Shleifer, 2009). O puternică dezbatere are loc și în prezent, avându-i în prim-plan pe economiștii William Easterly (2003, 2006, 2009) de la New York University, pe de o parte și Jeffrey Sachs (2005) de la Columbia University pe de altă parte. Easterly susține o politică de intervenție denumită „Searchers Approach”, de reglare a programelor de finanțare nerambursabilă de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
bazează în special pe argumente de ordin etic, moral sau argumente de influență politică (pace, cooperare între țări, lupta împotriva terorismului, combaterea discriminării, reducerea sărăciei, combaterea anumitor boli etc.) Susținători moderați ai programelor de finanțare nerambursabilă pot fi considerați unii economiști. Dintre aceștia, se remarcă pozițiile lui Robert Reich, care consideră însă că fondurile nerambursabile „pot deveni, în fapt, dintr-un posibil instrument regulator al economiei mondiale, un instrument de protecție a celor bogați”. Lester Thurow (1996) în lucrarea sa Zori
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Mondiale este să eradicheze sărăcia nu atât prin acordarea de ajutoare umanitare în perioadele de criză, cât mai ales prin crearea condițiilor necesare ca țările să se dezvolte, să stea pe propriile picioare” (Stiglitz, 2003). Lianu (2004) observă că majoritatea economiștilor „se pronunță pentru o mai atentă și coordonată gestionare la scară planetară a asistenței nerambursabile și corelarea ei cu problemele esențiale ale dezvoltării sustenabile”. Poziții radicale împotriva asistenței externe nerambursabile sunt exprimate de economiștii aparținând curentului antiglobalizare. Printre aceștia, Goldsmith
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
2003). Lianu (2004) observă că majoritatea economiștilor „se pronunță pentru o mai atentă și coordonată gestionare la scară planetară a asistenței nerambursabile și corelarea ei cu problemele esențiale ale dezvoltării sustenabile”. Poziții radicale împotriva asistenței externe nerambursabile sunt exprimate de economiștii aparținând curentului antiglobalizare. Printre aceștia, Goldsmith și Mander (2001) consideră că asistența externă nerambursabilă este ca „o formă de continuare a colonialismului”, fără considerații filantropice sau caritabile, ci cu un scop bine determinat: „de a introduce țările sărace, subdezvoltate, în
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
dezvoltare”. Opinia exprimată de Schneider este susținută și de Easterly într-un articol din 2007, în care susține că în anumite țări între 40 și 60% din ajutorul nerambursabil este deturnat înainte de destinația finală. Poziții minimaliste sunt promovate și de economiști precum Krugman (1999) sau Drucker (1993), care, cu toate că analizează efectele negative, apreciază și efectele benefice ale ajutorului financiar nerambursabil, în special ca instrument în lupta împotriva sărăciei, poluării sau terorismului. Acest ultim curent consideră că ajutoarele externe au un rol
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
caz unii autori au denumit fenomenul „cultura dependenței”, criticând modul de alocare și influența psihologică negativă la nivelul unei întregi economii sau al unei ramuri adusă de prezența sprijinului financiar internațional. Acest fenomen este criticat și în Europa, unde unii economiști consideră că suprafinanțarea unor domenii cum ar fi agricultura amână decizia operatorilor economici de a trece ei înșiși la politici comerciale mai agresive. b) Lipsa de transparență și asimetria informațiilor. Unele dintre efectele negative pot fi lipsa de transparență și
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
sprijin financiar impresionant în această perioadă. Dacă cele opt state care au aderat în 2004 vor simți o dublare a fondurilor alocate, creșterea fondurilor alocate României și Bulgariei, comparabil cu fondurile de preaderare va fi substanțială, conform unei analize a Economist Intelligence Unit (2007). Din analizarea principalelor alocări financiare pe tematici la nivelul Uniunii Europene se observă că o pondere importantă o au investițiile în infrastructura de transport (componentă cheie a Politicii de Coeziune și dezvoltare regională), urmate la scurtă distanță
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
clară a instrumentelor de finanțare structurale în funcție de obiectivele politicii europene. ~ Totodată, această perioadă a marcat dublarea fondurilor alocate celor opt state care au aderat în 2004 și alocarea, în premieră, de fonduri structurale României și Bulgariei, conform unei analize a Economist Intelligence Unit (2007). ~ Programarea fondurilor structurale pentru perioada de analiză 2014-2020 este marcată de propuneri privind restructurarea fondurilor structurale, de creșterea nivelului de intervenție a acestora, integrarea lor cu alte instrumente financiare (inclusiv bancare) și introducerea obiectivelor Strategiei Europa 2020
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
pe Jacques Sauvan, medic și cibernetician 8, doi oameni pe care îi vom regăsi mai tîrziu în Grupul celor Zece. Timp de aproape zece ani, între 1969 și 1976, în acest ultim grup s-au întîlnit, lunar, medici, biologi, ingineri, economiști, sociologi, antropologi, filosofi și oameni politici care petreceau o seară pe lună schimbînd idei și informații pentru a încerca să apropie oamenii de știință și oamenii politici. Obiectivul anunțat era de a remedia "latura magică a deciziei politice". Istoria acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
preocupări. Contactul cu personalități care nu aparțineau aceluiași univers, dar care posedau un limbaj apropiat seducea pe toată lumea: biologi, psihologi, medici, sociologi și politicieni se frecventau și apreciau aceste contacte. B.C. Dar nu se aflau acolo istorici, fizicieni, matematicieni, etnologi, economiști... J.R. René Passet, un economist talentat, ni s-a alăturat curînd. Îl cunoșteam de la fondarea Mișcării socialiste pentru Statele-Unite ale Europei. Părăsise Parisul, dar l-am regăsit la vre-mea respectivă și legăturile care ne uneau erau destul de puternice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nu aparțineau aceluiași univers, dar care posedau un limbaj apropiat seducea pe toată lumea: biologi, psihologi, medici, sociologi și politicieni se frecventau și apreciau aceste contacte. B.C. Dar nu se aflau acolo istorici, fizicieni, matematicieni, etnologi, economiști... J.R. René Passet, un economist talentat, ni s-a alăturat curînd. Îl cunoșteam de la fondarea Mișcării socialiste pentru Statele-Unite ale Europei. Părăsise Parisul, dar l-am regăsit la vre-mea respectivă și legăturile care ne uneau erau destul de puternice pentru a-l recontacta spre a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
stagiu s-a întins pe durata a trei ședințe de trei zile fiecare. Am semnat o convenție cu Centrul de educație permanentă al universității Paris I prin intermediul lui René Passet. A fost un succes. Stagiul privea circa patruzeci de cercetători, economiști, sociologi, matematicieni, fizicieni, biologi. Universitatea Paris I a editat documente despre acest stagiu. B.C. În același an 1975, îl primeați pe René Thom. J.R. Am fost impresionați de expunerea lui René Thom despre teoria catastrofelor. Încă nu adoptase la vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
adversari, ca orice om politic, însă foarte puțini dușmani, surîsul său legendar și generozitatea sa dezarmîndu-i pe cei mai ostili din-tre ei. Activitatea lui Robert Buron în sprijinul țărilor subdezvoltate, pe care le ajuta cu sfaturi, în calitatea sa de economist, prietenia sa pentru oameni precum Părintele Lebret sau abatele Pierre, lupta sa pentru handicapații ale căror asociații le anima dovedesc angajamentul creștinului. Ardoarea și convingerile sale îl determinaseră să "de-vieze", să-și radicalizeze pozițiile, iar unii nu l-au
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
comun: energia solară din care rezultă viața. De aceea ne-am simțit îndemnați să definim în altă parte economicul drept "gestiunea unui patrimoniu energetic și structurarea prin muncă a energiei prin intermediul informației, pentru a o face utilă omului." "Întelegem că economiștii, care sînt primii vizați de astfel de repuneri în discuție, dar mai amenințați decît alții în ceea ce privește confortul lor intelectual, sînt ultimii care admit aceste observații." " Presupunînd că o vor face, se văd repe-de confruntați cu probleme pe care formația lor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
confortul lor intelectual, sînt ultimii care admit aceste observații." " Presupunînd că o vor face, se văd repe-de confruntați cu probleme pe care formația lor specializată nu le permite să le aprofundeze. "E puțin probabil ca cineva să fie un bun economist dacă nu mai e și altceva": această cugetare a lui Stuart Mill, adesea intepretată ca salutul bine-crescut pe care orice om de știință îl datorează culturii, capată azi sensul unei chemări la gîndire colectivă și transdisciplinară." În cartea sa, Jacques
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și controlat al speciei umane. Dimpotrivă, ne antrenează într-o criză profundă: perturbarea ecosistemului terestru, contestarea societăților umane, confuzia indivizilor", și propune "o nouă transformare inevitabilă". Fenomenul creșterii ține, după el, de o "perspectivă bio-antropologică", iar Robin se plînge că economiștii, sociologii, filosofii și politicienii țin atît de puțin cont de noile descoperiri din biologie. Al doilea capitol prezintă așadar cîteva date bio-antropologice pe care Robin le consideră "indispensabile unui studiu lărgit al fenomenului socio-economic al creșterii". El insistă asupra importanței
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
frapat cînd am recitit recent scrierile mele anterioare a fost dimpotrivă să constat continuitatea în timp a preocupărilor mele. Toate temele: omul, socialul, natura se aflau în primele mele lucrări. Ce se schimbase atunci? Discursul meu era inițial unul de economist ce rațio-na pe lîngă "nucleul dur" al economiei cu argumentele și experiența sa de economist, dar existau chestiuni pe care nu le puteam înțelege cum tre-buie. Dimensiunea omului și a viului era prezentă ca un imperativ obsedant, dar rămînea marginală
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
timp a preocupărilor mele. Toate temele: omul, socialul, natura se aflau în primele mele lucrări. Ce se schimbase atunci? Discursul meu era inițial unul de economist ce rațio-na pe lîngă "nucleul dur" al economiei cu argumentele și experiența sa de economist, dar existau chestiuni pe care nu le puteam înțelege cum tre-buie. Dimensiunea omului și a viului era prezentă ca un imperativ obsedant, dar rămînea marginală, sub forma remușcării pentru ceea ce nu reușeam să asimilez în ciuda bunelor mele intenții. Grupul celor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o bioeconomie. B.C. O altă contribuție a Grupului ce-lor Zece provine din posibilitatea de a discuta, care pare să fi fost absentă uneori în mediul profesional al unor membri? R.P. Într-adevăr. Nu pot discuta cu majoritatea colegilor mei economiști, în măsura în care aceștia se agață strîns de limitele sferei economice și resping sistematic "tot ce o depășește". Sînt niște marțieni pentru mine, așa cum fără îndoială că sînt și eu unul pentru ei. Accept cu greu certitudinile, aroganța și intoleranța care îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și toți ceilalți ne repuneam în discuție știința. Venind din orizonturi diferite, ne-am întîlnit și ne-am recunoscut. Ne-am dat seama atunci că formăm o nouă familie. Mi s-a întîmplat o dată să spun cu mîndrie unor colegi economiști "ortodocși" că ei credeau că ne trec pe linie moartă cînd, de fapt, în ciuda poziției lor dominante, ei erau marginalizații istoriei. Încă gîndesc așa. Această conștientizare a însemnat pentru mine o mare consolare personală. Căci singurătatea nu e o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Macroscope, al lui Joël de Rosnay, în 1975. Cît despre mine, rezultatul a fost L`économique et le vivant (Economicul și viul), carte în jurul căreia se lega o nouă coerență, schimbarea de optică pe care o evocam mai devreme. În calitate de economist al dezvoltării, întîl-neam limitele biosferei sub toate formele sale, adică socialul, umanul și mediul natural în același timp. Cînd abordează această problemă, economia ortodoxă o face producînd sub formă de apendice o "economie a mediului", a cărei "virtute" e că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
același timp. Cînd abordează această problemă, economia ortodoxă o face producînd sub formă de apendice o "economie a mediului", a cărei "virtute" e că nu atinge corpul central al disciplinei: ea constă în a folosi instrumentele și logica, pe care economiștii și le-au atribuit cu ocazia unor interogații ce nu au nimic de a face cu mediul, și în a le transpune în acest domeniu. Problemele mediului sînt tratate ca disfuncții pe care e bine să le remediem restabilind adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mele actuale erau deja formate. Am crezut întotdeauna că discursul cu pretenții științifice care nu vrea să se limiteze la enumerarea stărilor de spirit sau la catalogul preferințelor autorului său trebuie să se supună criteriului respingerii posibile. Totuși, atunci cînd economistul evaluează o situație, cînd emite o judecată asupra ei, cu atît mai mult atunci cînd propune o anumită politică, se raportează, vrînd-nevrînd, la propriul sistem de valori. Iar cînd cineva îmi spune că e neutru și obiectiv, asta înseamnă pur
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să modific nimic. Ne opunea trecerea de la individ la social. Evident, eram de acord asupra esențialului, adică faptul că această trecere, ca orice schimbare de nivel de organizare, implică și o schimbare de logică. M-am opus mereu, spre exemplu, economiștilor care trec de la funcțiile de utilitate individuală la cele de utilitate socială printr-un simplu joc de echilibru despre care se presupune că reprezintă rolul statului. De fapt, există mize care nu apar decît pe măsură ce urcăm la alt nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]