3,359 matches
-
înghițea acum bucățică cu bucățică, în loc să-i împlinească visurile, așa cum sunau poveștile despre capitală, atunci când le asculta fermecat de pe Bulevardul Carol din Brăila, de la vizitatorii eleganți ce purtau pe tălpi praful unei lumi noi, moderne, pline de artă și de eleganță. Un praf de stele, și nu de mizerie. Dar nimeni nu i-a spus că, pentru a exista acele povești, este nevoie și de celelalte. De coșmarurile ratării din miezul Bucureștilor, unde agitația și distracția fără sfârșit ale aristo- craților
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
un birt din apropiere, la nici două străduțe distanță, o bodegă numai de-ai locului știută. Un loc numai bun de omorât ficatul și tristețile, fără prețuri piperate, fără figuri și fandoseli ca cele din centru. Sigur, lipsea burghezia, lipseau eleganța, mirosurile exotice, muzica de orice fel, precum și gesturile delicate care te făceau să te imaginezi în Parisul cel mare. Acestea și multe altele erau înlocuite de un fum gros și apăsător, arome de tutun ieftin, care provo- cau crize de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
al trubadurilor de crâșme. Până când marii patroni ai localurilor scumpe să se dez- meticească, micile restaurante de cartier au profitat din plin de această schimbare de generații, lansând vedete în toate colțurile capitalei, Cristian Vasile, cu un șarm și o eleganță aparte, cu un stil tot mai original, fiind printre pionierii noului gen : tangoul. Care cucerea Bucureștiul cu o viteză nemaiîntâlnită. Care se răspândește în câteva nopți ca o boală, influențând din ce în ce mai mulți dizeuri cu ritmurile lui senzuale și delicioase, făcând
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
spălau, erau mai întotdeauna înlocuite de altele noi și date înainte cu un soi de parfum proaspăt de flori, care făcea aerul mai ușor de respirat. Parchetul era șters bine și lustruit înainte și după fiecare concert. Însă nu doar eleganța care învăluise localul peste noapte îți lua acum ochii, ci găseai feluri de mâncare noi în meniu, tot soiul de delicatese care n-ar fi fost trecute vreodată pe lista unei crâșme așa îndepărtate de centru, dacă n-ar fi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se deschide în viața tânărului brăilean, care numai în vise își imaginase că va cânta pe celebrele artere ale capitalei, pe Victoriei sau pe Elisabeta, chiar în inima agitată a aglomeratului Paris cel mic, în mij- locul burgheziei și al eleganței de care o lume întreagă auzise. Mulți au spus nu doar că a fost un pas important, dar că momentul acela a fost chiar punctul de pornire al adevăratei sale cariere. Pentru că, deși devenise până în anii ’30 un nume destul de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai provocatoare și mai vie, în vitrinele sclipitoare ale căror haine din Vest a doua zi sunt deja purtate de minunatele „Fetițe dulci“ din București. Despre frumusețea doamnelor și a domnișoarelor, tot mai cochete și mai grațioase, despre diplomația și eleganța ges- turilor masculine deopotrivă se tot vorbește peste hotare, când capitala e din ce în ce mai des alăturată celorlalte mari centre ale lumii, mai ales prin efervescența sa culturală, prin valul noii generații de scriitori care umplu librăriile, prin teatrele arhipline, cu piese
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
într- un autor îndrăgit de public și chiar vocea din ce în ce mai puternică a generației sale. Și nu doar impactul asemănător al operelor și stima nutrită de admiratori, ci și vârstele apropiate, Eliade fiind doar cu un an mai mare decât Cristi, eleganța pe care o degajau și chiar seriozitatea pe care o aveau amândoi în acea dimineață păreau cumva să-i lege pe cei doi străini care, deși nu vorbiseră niciodată, se cunoșteau foarte bine. — O, dar cum să nu vă recunosc
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Vasile, înțe- legeți asta. Nici nu îmi doresc ca dumneavoastră să mă iubiți ! Nu îmi doresc un act slab de teatru, vă rog ! Vreau doar să îmi petrec o noapte, o simplă noapte cu femeia care, prin fru- musețea și eleganța ei, m-a vrăjit și mi-a dat curajul să devin ceea ce sunt astăzi. Dumneavoastră, Domnișoară Coincidență, din partea mea puteți să simțiți ce vă poftește inima sau portofelul. Încă un bărbat între picioarele dumneavoastră, ce contează ? — Ironic, nu, domnule Vasile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
înțeleg, se ascunde un suflet la fel de minunat precum frumusețea pe care ați dus-o la perfecțiune. Căci eu văd, domnișoară, eu nu sunt un orb. V- ați transformat fiecare gest, fiecare grimasă și fiecare privire într-un act, ați dus eleganța și feminitatea dumneavoastră la stadiu de artă. Și numai eu pot bănui câtă muncă și sacrificii sunt în spatele unui simplu zâmbet. Și doar bănuiesc cât de greu este să nu vă puteți da seama dacă cineva chiar vă iubește pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
văzând în depărtare mărețul Kiseleff cum devenise o simplă dungă trasată de un copil pe o hârtie. Toate mărunțișurile de zi cu zi, toate problemele, dar și succesele deopotrivă, cărora oamenii le dau atâta impor- tanță, erau brusc inutile. Toată eleganța și rafinamentul, care i-au părut imediat exagerate, nu se puteau zări și nu mai contau deloc. Nu exista rasă, de sus. Oamenii nu erau nici albi, nici negri, nici scunzi, nici înalți, nici săraci, dar nici bogați, doar oameni
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în literatură e tot mai multă goliciune și carne, ceea ce nu demult te făcea să roșești acum era normalitate. Romantismul ușor exagerat al anilor ’20 și ’30 este înlocuit de un stil tot mai libertin, cuceririle nu mai poartă parfumul eleganței, dialogurile par mai directe ca oricând ; limbajul, atitudinea, inclusiv gesturile de zi cu zi se schimbă, anunțând un schimb de generații mai brutal ca oricând. Sunt anii în care moda femeilor devine tot mai provoca- toare, odată cu libertatea lor tot
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vor vrea până la os, smulgându-ți și carnea de pe tine, pentru a te lăsa apoi să fii nemuritor. Capitolul 13 Roata lumii Spre sfârșitul lui ’38, când tangoul începea să pară pentru mulți un bătrân neputincios care își făcea, cu eleganța altui veac, ultimele plimbări prin parcuri, o nouă piesă este pe cale să răsune din nou pe străzile aglomerate și tot mai întunecate ale Bucureștilor, dând iluzia că epoca dragostei și a păcii nu este pe sfârșite, ci că abia a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îmbătrâniseră prematur, ci îl cizelaseră, ca pe un vin bun. Fiecare notă, fiecare urcare pe cap, fiecare falsare, fiecare gest, zâmbet sau clipire erau duse la perfecțiune. Era mai proaspăt și mai determinat ca niciodată, cu o maturitate și o eleganță ale cântecului său care fermecau audiența, purtând-o seară de seară într-o altă lume, ca un adevărat drog. O lume caldă, o lume plină de iubire și de amor, de ritmuri înnebunitoare, exotice, care uneau trupurile dansatorilor, provocându-i
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și mai mult. Era pedepsit pentru că refuza cu încăpățânare să adauge în repertoriul său tot mai scurt din fiecare seară și altceva decât tangouri, într-un timp în care lumea numai de dans și voioșie nu mai avea chef, iar eleganța și bogăția ce învăluiau odată celebrele restaurante de unde se auzeau romanțe dispăruseră de mult. Era tot mai neadaptat într-un oraș ale cărui glorie și farmec se ruinaseră și într-o țară care se schimba fantastic de repede, impunând, odată cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a pus cel mai bun costum. Costumul negru, pe care îl purtase pentru prima dată la Roata lumii, ultimul loc unde faima și succesul îi zâmbiseră, înainte să-și piardă averea, iar sănătatea să înceapă să i se degradeze. Câtă eleganță și cât rafinament, câtă boemie și dragoste putea simți în materialul sacoului său, care-i emana amintiri ce parcă fuseseră un vis. Și-a aranjat cravata, și-a luat perechea de pantofi care încă lucea și și-a lustruit-o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
grec, cu acel „aer muntean” care m-a atras Întotdeauna, de la Început, la prietenii mei Matei, Nichita sau Lucian Pintilie, ochii sclipind de maliție și inteligență certă, nativă, gura ironică și, mai ales, un discurs de-o extremă plasticitate și eleganță sintactică și lexicală. I-am dat pe dată telefon, ajuns În București, și l-am invitat la noi. A venit și, În fața mea și a Cristinei, instalat Într-un fotoliu, de seara până spre dimineață, am purtat o conversație În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
rupt cu totul de orice tradiție românească). Bucureșteanul cultivat sau snob citea literatură franceză, fiind la curent cu cele mai recente apariții, și se Îmbrăca după ultima modă de la Paris. Chiar străinii, care găseau destule cusururi orașului, erau impresionați de eleganța femeilor. Magazinele și restaurantele căutau să se apropie cât mai mult de stilul francez. Dar nici cei mai francofili dintre români nu aveau cum să devină chiar francezi! În modul lor de viață, În genul lor de sociabilitate rămânea o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ne adunăm în hol la Mercure - celălalt hotel repartizat scriitorilor, lângă Centrul comercial Mercierie. Aici ne întâmpină Michel Pierre, șeful Departamentului cultură de la Primăria Bordeaux - un șaten înalt, ochelarist, costum negru, foarte stilat, degajând, din întreaga sa făptură, dezinvoltură și eleganță. Plecăm călăuziți de dl Pierre, traversând cu pas lejer intersecțiile, Georgi Pashov (Bulgaria), Neshe Yashin (Cipru), Adrian Popescu, Inga-Lina Lindqvist (suedeza de origine rusă) și alți colegi liberi de program, care s-au hotărât să ne însoțească. Librăria Mollat, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu adevărat excepțională ca realizare urbanistică. Un perimetru rectangular, 110 m x 68 m, înconjurat de o salbă de clădiri istorice, aparținând familiilor aristocrate - fațade lucrate, ai zice, de o mână de bijutier nebun, pasionat de arta detaliului, atâta suplețe, eleganță, bun-gust și rafinament, cum nu-mi amintesc să fi văzut până acum în alte locuri. Este, cred, cea mai frumoasă piață din Europa, o spun, desigur, fără să uit Piața San Marco din Veneția și Piața San Pietro din Roma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
omul să înlăture orice bănuială), care a contribuit decisiv, în plan financiar, la organizarea acestei întâlniri. Povestesc, împreună cu Vitalie, aventura noastră prin Europa. Dialogul se lungește și abordăm și alte subiecte. Observ că problemele politice din Moldova sunt evitate cu eleganță, așa că nu insist nici eu. Vasile Țurcanu spune că l-a sunat și pe Ion Druță, invitându-l la întâlnire. Druță nu a zis „nu”, dar n-a mai venit. La cât am scris noi în Contrafort, uneori destul de negativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în Apusul luminat, de care erau mândri și pe care încercau să le inculce cârdurilor de învățăcei ce îi înconjurau. M-a primit cu gravitate în biroul său, era într-o dimineață, și, ca să-mi dea curaj probabil, cu multă eleganță mi-a făcut o confesiune: arătându-mi una din încheieturile mâinii, mi s-a plâns că are dureri reumatice, nu reușea să scrie, să lucreze. Apoi m-a întrebat care era „problema”. Părinții mei, i-am spus, țin morțiș să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spuneam, în paginile revistelor și la Scânteia tineretului și chiar în Scânteia „mare”. Se purta și ei credeau în „noul romantism”, de altfel, așa s-a și chemat al doilea volum de versuri al lui Mugur, Romantism, de primul avea eleganța să se dezică, „fusese o comandă socială”, îmi spunea mândru. Crezând înfocat însă în ideologie, crezând „prea mult”, au și pățit-o, de altfel, cerând la una din Conferințele tinerilor scriitori, ce precedau Conferința „mare” a scriitorilor, „drept” de a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
câțiva dintre „bătrâni”, s-a retras în biroul său, unde, după mărturia lui Croh din cartea amintită, a început să se vaiete că „Breban i se cacă în cap... de ce trebuie Breban să mi se cace în cap!”. Trec peste eleganța expresiei, nu mă-ndoiesc că, strict privat, Stancu, care altfel era un ins violent uneori, dar extrem de manierat, în ultimii săi ani poate că a folosit o astfel de expresie, dar vreau să specific că am avut cu el excelente
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un cordon de securitate, cu apa potabilă, carburantul, electricitatea și alimentația în mâinile unei terțe entități care deschide sau închide robinetul după plac eu unul n-aș da prea multe parale pe "dulcea Franță" a lui Charles Trenet, nici pe eleganța confruntărilor oratorice din palatul Luxembourg. "Libertatea nu este nici o invenție juridică, nici o comoară filosofică, valoroasa proprietate a unor civilizații mai demne ca altele, pentru că numai ele o pot produce și păstra. Ea rezultă dintr-o relație obiectivă între individ și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de piatră și cărămidă. Cărămizile și discurile smălțuite crează, în schimb, în registrele superioare ale fațadei, zone cu sclipiri ușoare în nuanțe variate. Astfel, bisericile moldovenești, de obicei de proporții medii, și mai degrabă mici, dobândesc prin acest factor policrom, eleganță și gingășie constituind specificul esteticii arhitectonice din perioada lui Ștefan cel Mare.” Fațada cea mai bogat decorată este aceea a bisericii Sfântul Gheorghe din Hârlău, alcătuită dintr-o friză dublă cu ocnițe, cornișa fiind acoperită cu o friză bogată formată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]