4,041 matches
-
mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); - contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; - mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; - o impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; - creșterea lungimii pașilor (fuleelor); - creșterea frecvenței de pășirea ca rezultat al mobilizării și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
greutăți de 8-10 kg pentru cei avansați); -sărituri cu picioarele depărtate, alternând cu supraîncărcătură (50% din greutatea corpului pentru copiii care au vârsta biologică mult avansată de cea cronologică); -skiping cu centuri cu greutăți (10 kg, până la 100-150 ori mișcări energice); -sărituri cu picioarele apropiate peste obstacole: 5-6 serii de 40-60 sărituri fiecare; -alergări cu pași săriți -până la distanța de 100 de m, înregistrând timpul și numărul de pași; -alergări cu centuri cu greutăți și alergări cu viteză maximă purtând
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
puternică ofensivă mediatică, accentuată după câștigarea alegerilor din 1994, prin principalul organ de presă al partidului, intitulat „Pământ și oameni”. La 19 august 1995 era publicat articolul programatic Românismul și renașterea Moldovei, în care erau propuse o serie de măsuri energice pentru întărirea moldovenismului: „Renașterea națiunii moldovenești și prosperitatea poporului nostru - se afirma în acest articol - vor fi roase în permanență la rădăcină atâta timp cât nu va fi organizată la nivel de stat o luptă deschisă și fără compromis împotriva ideologiei românismului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
clișee și stereotipuri formate sau preluate din perioada comunistă. Propunem, cu alte cuvinte, noi perspective ca să nu spunem modele politice și culturale pentru societatea și viața noastră intelectuală. O carte fundamental critică față de trecut, profund implicată în realitatea imediată și energic proiectată spre viitor. Cultura română actuală are vitală nevoie și de astfel de cărți, cât mai personale posibil. Inconformiste și combative. Bine documentate și argumentate. Cât mai suple în dezbaterea de idei, dar intransigente în concluzii. Gândire liberă, onestă, bine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
extremă dreaptă, în frunte cu Nae Ionescu, scos inoportun și cu elogii neîntemeiate de la naftalină. Că s-au făcut și se pot face și erori, nu negăm. Că pot interveni și corecții necesare, nu mai puțin. Dar fără o proiecție energică a unui ideal, cât mai bine studiat, nici o acțiune constructivă, regeneratoare, nu este posibilă. Deci, idei precise, idei precursoare, idei novatoare. Cât mai multe. Trebuie repetat mereu: bine gândite, limpede definite, solid argumentate și documentate. Istoria va veni, cu certitudine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
provincie, o realitate. Niște profesorași de provincie nu acceptă noile manuale. Nu o vor, de pildă, pe Ana Blandiana. Reconsolidarea vechilor structuri este de netolerat. Menținerea și readucerea la putere a vechii clase literaro-nomenclaturiste și a mentalității sale trebuie respinse energic. Printre întemeietorii noului P.C.R. se află, dacă am reținut bine, și un oarecare scârța scârța pe hârtie. Este întâmplătoare această revenire la suprafață? Evident că nu. Dar și azi mai au loc uneori comemorări și sărbători, și după cel mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
loc la București. Au participat: Mihai Șora, Andrei Pleșu, Marian Papahagi, Tiberiu Avramescu, Ana Lupaș, Ion Bogdan Lefter, Anca Oroveanu și autorul acestor rânduri. Cu acest prilej, Andrei Pleșu, recunoscând că... va fi antipatic, a denunțat în termeni preciși și energici pericolul unei inflații a rezistenței. Reacție oportună și bine justificată. Categoriile acceptabile sunt: a. atacul direct la putere; b. solidaritatea cu cei ce au atacat direct puterea; c. atacul indirect; d. exilul interior, cu oscilări, mișcări tactice între abilitate și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dreptul său. Că Noica s-a ținut de cuvânt este iarăși incontestabil. Dar că el a frânat și descurajat unele acte de rezistență între onformism și libertate intelectuală ale altora este la fel de adevărat. Să ne reamintim, de pildă, doar chemarea energică la ordine a lui Andrei Pleșu în urma unui articol al său mai îndrăzneț. Nu mai puțin semnificative și pe deplin lămuritoare sunt și cauzele pentru care regimul, în acea fază de deschidere (să nu uităm că toate acestea se petreceau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mecanismul sistemului și mentalitatea clasei politice nomenclaturiste dominante ce l-a făcut să funcționeze din plin. Care a făcut ravagii și, într-o formă sau alta, deține încă puterea efectivă în România actuală. Reținem doar problemele esențiale printr-un efort energic și fără voie simplificator de sinteză. Formularea lor indică și direcțiile viitoarei politologii românești. Ea va relua și aprofunda, fără îndoială, una după alta, toate aceste situații esențiale, care au marcat, uneori, s-ar spune irecuperabil, destinul istoric al României
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doar volumul lui Nicolae Manolescu, Dreptul la normalitate. Discursul politic și realitatea 3, salutat într o prefață entuziastă de Vladimir Tismăneanu ca un document al renașterii prozei politice românești. De fapt, al eseului politic orientat spre o idee centrală: revendicarea energică a dreptului la normalitate politică. Respectiv: democrație, pluralism, societate deschisă, integrare în Europa, drepturile omului. Este vorba, de fapt, de revenirea la o dublă normalitate: la cea (internă) de dinainte de 1940 și la cea occidentală, care a câștigat într-adevăr
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și activitatea publicistică imediată. Ne întoarcem deci, încă o dată, la necesitatea schimbării radicale a mentalității dominante. Sigur că noile sinteze nu se fac de pe o zi pe alta. Dar ele nu se pot naște dacă ideea nu este de pe acum energic lansată, cultivată și dusă până la capăt, într un cu totul alt spirit decât cel al improvizației continue. A lucra doar de pe o zi pe alta este fatal în cultură. Ar fi nedrept din partea noastră dacă n-am recunoaște, în același
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
faze. Privite foarte de sus, ele corespund etapelor ideii ideologico-politice dominante despre Europa. Nu le evocăm acum 2. Subliniem doar faptul că după 1945, după al doilea război mondial, prin apariția unor structuri comunitare vest-europene și a afirmării tot mai energice a ideologiei integrării europene, ideea însăși de literatură europeană suferă o radicală transformare. Foarte pe scurt: ea nu se mai reduce doar la literaturile occidentale. Literaturile estice ale fostului bloc sovietic sunt recunoscute a fi nu mai puțin europene. Mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nici un caz cuvintele burgheză și capitalistă), totul rămâne doar la stadiul bunelor intenții. Iar o pretinsă a treia cale, între capitalism și comunism, este o pură utopie și o adevărată catastrofă. Nu trebuie să uităm că această idee a fost energic propagată și după 1989. Din nefericire, tradiția statului maximal, puternic centralizat, cu rol excesiv, este mai veche la noi decât perioada comunistă. Ea a fost pusă în discuție și contestată chiar și înainte de primul război. Cercetări recente demonstrează (Apostol Stan
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ordin istoric. Asistăm, într-adevăr, la (re)nașterea publică, manifestă, a culturii alternative române, după aproape jumătate de secol de obscurantism totalitar. Și mai mult decât atât: nu numai la reînvierea unei marginalități culturale incipiente, dar și la o relansare energică și de mari perspective, fără precedente de asemenea proporții. în fruntea acestor noi formații culturale trebuie citat, prin cronologie dar și prin valoare și semnificație Grupul pentru Dialog Social (G.D.S., înființat la 31 decembrie 1989) 30. Nu este însă singurul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
esențial, de rezultatul acestei confruntări hotărâtoare. Iar dacă se va putea vorbi vreodată de o adevărată revoluție culturală (concept care ar trebui, într-un anume sens, reabilitat), în România, ea nu va constitui o realitate decât prin dezvoltarea și afirmarea energică a culturii alternative în termenii trecuți în revistă. Chiar și simplul fapt că astfel de idei pot fi exprimate și difuzate reprezintă, alături de toate inițiativele amintite, un început de victorie. Nu este posibil ca prostia și imbecilitatea să domine la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
chiar de dorit (uitare, reconciliere, iertare etc.). S-ar putea ca această mentalitate să învingă. Vom lua act și de o astfel de soluție, probabil specific națională. A reacționa, în mod negativ, nu înseamnă însă radicalism sau fundamentalism, ci afirmarea energică a unei opțiuni civice și ideologice de tip liberal-democratic și respingerea decisă a principiilor contrare. Dar, dincolo de orice ideologie, poate fi acceptat chiar în toate împrejurările egocentrismul genialoid creator absolut? Care, pentru a realiza, să spunem, și o operă jurnalistică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
compromis și înainte de unii ce pretindeau că nu ne putem permite «spirit critică; noi ne putem permite numai genii creatoare (Mircea Eliade, 1936) 7, că noi trăim o epocă de lichidare a spiritului critic (Nae Ionescu, 1938) 8 își revendică energic și din plin dreptul la existență și manifestare liberă. Repetăm: după o lungă perioadă de obscurantism, proletcultism, mitul Conducătorului și al dictaturii sale, o rezistență critică la toate dogmele și canoanele dominante ale epocii anterioare devine strict necesară și chiar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
efectuându-se în locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării laterale a peretelui arterial determinată de impactul cu sângele circulant. Șocul produs de distensia bruscă și energică a peretelui aortic în momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
sau cu arteropatii periferice funcționale: eritromelalgia, acrocianoza, sindromul și boala Raynaud. O serie de tulburări și acuze nevasculare pot fi atribuite eronat unei trombangeite: degerăturile, tabesul, guta, piciorul plat, nevralgia sciatică, spondiloza lombară. Evoluția. Complicații Fără un tratament prompt și energic, evoluția spre gangrenă și amputații este rapidă și inexorabilă la pacienții care nu renunță la fumat. Prognosticul pentru cei tratați, care renunță total la fumat este bun, de ani de zile, uneori asociindu-se și leziuni de tip aterosclerotic. Evoluția
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
într-un sugestiv editorial: „Sublima Poartă este mai mult decât cucerită: ea este «protejata». In opinia publiciștilor englezi, „Nicolae ar exercita, ca protector, o autoritate de care nu s-ar fi putut bucura ca și cuceritor”. Lentoarea în adoptarea unei decizii energice de implicare a Marii Britanice își găsește justificarea și în faptul că Londra era privată de ambasadori recunoscuți și cu puteri depline, atât la Constantinopol, cât și la St. Petersburg: Lord Ponsonby, ambasadorul la Constantinopol, se găsea pentru o lungă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
propulseze în avangarda diplomației europene, în locul Franței. La 13/25 iulie 1840, Imperiul rus a încheiat cu Austria, convenția de la St. Petersburg, prin care se recunoștea libertatea de navigație pentru toate pavilioanele pe Dunăre. Cât privește Franța, aceasta a reacționat energic împotriva Convenției de la Londra, dar fără succes. Era rândul Parisului să treacă printr-o perioadă de izolare. în acest timp, flotele engleză și austriacă sub comanda amiralului Stopford, împreună cu trupele otomane, au declanșat o vastă campanie pe uscat și pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Sfântului Mormânt, iar un an mai târziu a numit un consul la Ierusalim. în 1847, patriarhul latin, rezident până atunci la Roma, s-a reinstalat la Ierusalim, romano-catolicii din Imperiul otoman găsind în persoana lui Joseph Valerga un avocat deosebit de energic în sprijinul cauzei lor. Nici ortodocșii nu au rămas impasibili la amenințarea de a-și pierde influența și bisericile din Țara Sfântă și șiau fundamentat juridic cererea de menținere a statu-quo-ului pe faimosul „Tratat al califului Omar” din 636, care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Principate a fost instaurat un regim de ocupație militară în frunte cu generalul Alexandr Ivanovici Budberg, iar flota turcească a fost scufundată la Sinope de o escadră rusească, distrugând și fortificațiile de coastă. Cabinetele de la Londra și Paris au reacționat energic față de „masacrul” de la Sinope. în instrucțiunile pentru Seymour, ambasadorul englez în Rusia, acestuia i se cerea să-l informeze neoficial pe țar că flota engleză va intercepta vasele de război rusești în Marea Neagra în cazul în care trupele țariste treceau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
întețesc: soldații ruși intrau cu forța în casele sudiților, cu toate că aceștia erau scutiți de încartiruire; cazacii violau imunitatea diplomatică și pătrundeau după bunul lor plac în reședințele consulare, proferând amenințări. în aceste circumstanțe, Blutte adresează, în aprilie 1832, un protest energic lui Kisseleff, în care cere rezolvarea următoarelor incidente, care sunt emblematice pentru atmosfera de abuzuri și arbitrar care domnea în Principate. în loc să ia măsuri pentru dezamorsarea situației, autoritățile provizorii contribuie la o tensionare și mai accentuată a evenimentelor interne. La
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sa, motiv de a solicita un salariu mai mare pentru a face față diverselor obligații consulare. încălcările privilegiilor și imunitații consulare, deși mai puțin frecvente ca în perioada ocupației militare rusești, se manifestă încă. Astfel, în noiembrie 1837, Colquhoun protestează energic cu prilejul arestării unui angajat al Consulatului. El anexează și textul Capitulației, între Poartă și Marea Britanie (art. 28), care reglementa atribuțiile și privilegiile membrilor consulari. Acest incident nu a împiedicat redeschiderea consulatului englez din Brăila, închis pentru o scurtă perioadă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]