6,495 matches
-
înseamnă că locuitorii satului nu erau scutiți de oaste, așa cum se întâmpla cu țăranii din Balasinăuți, satul mânăstirii Horodnic. Cel de-al doilea document, în care se acordă unui sat slobozie, este din 13 martie 1466. Ștefan cel Mare întărea Episcopiei Romanului satul Negoești, pe pârâul Negru, sat care fusese întărit la 3 septembrie 1459 lui pan Gostilă, împreună cu alte 10 sate și o seliște. Cum a ajuns satul în posesia domnului nu știm. Gostilă mai avusese o judecată cu călugării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu îndrăznească să ia desetina din albine și nici berbenița de miere și nici prisăcarii să nu îi turbure cu nimic”. Locuitorii din aceste părți urmau să fie judecați numai de judecătorul lor. La 12 aprilie 1458, erau întărite Mitropoliei (Episcopiei) Romanului satele Leucușani și Dragomirești, cu pod umblător pe Moldova. Privilegiul cuprinde unul dintre cele mai complete informații referitoare la dările și muncile la care erau obligați locuitorii satelor și târgurilor față de domnie (vezi veniturile domniei). Este vorba, așadar, doar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dragomirești, cu pod umblător pe Moldova. Privilegiul cuprinde unul dintre cele mai complete informații referitoare la dările și muncile la care erau obligați locuitorii satelor și târgurilor față de domnie (vezi veniturile domniei). Este vorba, așadar, doar de două sate ale Episcopiei, care primeau scutirile. La 31 august 1458, mânăstirea Bistrița primea un privilegiu prin care erau scutiți de toate dările și slujbele locuitorii din satul Borhinești. Este pentru a doua oară în secolul al XV-lea când este menționată îndatorirea locuitorilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Scutirile de vamă acordate locuitorilor din satele mânăstirilor ne dau posibilitatea să aflăm ce cumpărau și ce vindeau țăranii. Ceea ce înseamnă că aveau posibilitate de mișcare, nu erau legați de glie așa cum fuseseră șerbii de pe moșiile feudalilor apuseni. Dăruindu-i Episcopiei Romanului satul Negrești, în 1466, Ștefan cel Mare statua prin privilegiul său ca nimeni să nu îi judece sau să le ia vamă, pentru că “acela ne este potrivnic nouă și curții noastre și asupra aceluia va fi pedeapsa noastră și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Zugrăvirea bisericii de la Bălinești a început în anul 1499 și a continuat în secolul al XVI-lea. Pictura bisericii Sfântului Gheorghe din Hârlău a fost făcută la începutul secolului al XVI-lea, Moldovița a fost zugrăvită în 1536, iar biserica Episcopiei Romanului în 1550. Cercetările de după 1957 au căutat să stabilească o datare cât mai aprape de momentul în care au fost zugrăvite bisericile ridicate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronologia este importantă în cazul de față, pentru a ști
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
I, 1959. În 1975, Constantin Rezachevici a numărat 63 de manuscrise, dintre care 21 erau tetraevanghele. Tetraevanghel copiat în 1943, pentru biserica de la Pătrăuți, nu s-a mai știut unde se află. În 1900, Florea Marian l-a văzut la Episcopia Lipovenilor de la Fântâna Albă, după care i s-a pierdut urma. Virgil Cândea l-a descoperit, în 1984, la Pierpont Morgan Library. Tetraevanghelele, atâtea câte sunt cunoscute ca fiind copiate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, toate au fost lucrate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era ofițer de elită. Și într-o zi maiorul Ghiorghiu m-a scos să comand plutonu și am dat o comandă așa de năstrușnică, că o parte s-au întors spre Gâdinți, o parte spre Sagna (?), o parte spre turnul Episcopiei și o parte au rămas pe loc. Și maiorul Ghiorghiu mă întreabă: "Ce faci acum caporale? Și răspund eu: "Să aveți o țâră de răbdare Dle maior, că tot amu îndrept eu treaba ". Și am zis: "La loc comanda "și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Tzigara-Samurcaș Primarul comunei, ss. Al. Măcinoiu PROCES-VERBAL Nr. 12 Astăzi, 24 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, împuternicit a transporta Tezaurul Mănăstirilor, m-am prezentat la Sf. Episcopie a Râmnicului Noului Severin, unde, asistat de părintele director al Cancelariei Episcopale, econom P. Partenie, și pr. intendent al Palatului Episcopal, Carion Popescu, am primit de la prea cuviosul arhimadrit și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
m-am prezentat la Sf. Episcopie a Râmnicului Noului Severin, unde, asistat de părintele director al Cancelariei Episcopale, econom P. Partenie, și pr. intendent al Palatului Episcopal, Carion Popescu, am primit de la prea cuviosul arhimadrit și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii și odoare care urmează a fi scoase din inventarul respectiv: 1.Două epitrahire brâncovenești, unul pe mătase roșie cu 8 nasturi argint aurit, altul pe catifea roșie cu 8 nasturi argint aurit, inv. nr. 157
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și două îmbrăcăminte de icoane de argint de la Râmnic, și Lada. No. 7, cu 2 lăzi de la mânăstirea Vorona, No. 3 și 4. ss. Arhimandrit Policarp Luca. ss. Al. Lapedatu 34 Inventarul obiectelor bisericești, istorice, artistice și prețioase, aduse de la Episcopia de Râmnic la Mitropolia Moldovei și evacuate la Moscova (liste procurate de profesorul Al. Tzigara-Samurcaș) LADA No. 1: 1.3 evanghelii ferecate. 2.2 chivote (într-unul una cutie obiecte de valoare). 3.Un sfeșnic mare de argint pentru Sfânta
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Un potir de la Govora. 3.Un chivot tot de la Govora. 4.Două cruci mici, una mare și una iconiță, îmbrăcate în argint (Govora). LADA No. 3 S-a luat în primire, fără a se deschide, așa cum a fost trimisă de Episcopia de Râmnic. LADA No. 4 1.15 poale și perdele pentru diferite trebuințe. 2.Una poală pentru Sf. Masă. 3. 7 feloane preoțești. 4. 8 stihare și 8 onere diaconești. 5.17 stihare. 6.17 epitrahile preoțești. 7.Una mantie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Bisericii sub No. 34, 35 și 36, iar lăzile cu nr. 4, 5 și 6 au fost date în seama părintelui Casian, ajutorul părintelui ecleziash al Mitropoliei Moldovei, spre a fi păstrate în vestmântăria Mitropoliei până ce vor putea fi retrimise Episcopiei de Râmnic. Iași, 1 februarie 1917 ss. Al. Lapedatu, secretarul C. I. M. 35 1917, noiembrie 11/24, Petrograd. Rezoluția Congresului Sovietului Muncitorilor și Soldaților privind pacea fără anexiuni (fragmente). Guvernul muncitorilor și țăranilor, creat de revoluția din 6 și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
București; c)obiectele de artă din Muzeul Național de Antichități din București; d)obiectele de artă din colecția Nicolae Bălănescu din București; e)operele de artă din mănăstirile: Slatina, Agapia, Neamțu, Secu, Bistrița, Horezu, Arnota, Tismana, Dintr-un Lemn, Surpatele, Episcopia Râmnicului, Cozia, Biserica Cuvioasa Paraschiva din Vâlcea, Biserica Sfinții Trei Erarhi din Iași, Mitropolia Moldovei. Tablourile operelor de artă și ale obiectelor cu valoare istorică au fost verificate de dl. Alexandru Tzigara-Samurcaș, ca delegat al Marelui Cartier și unele revizuite
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sub escortă la Cartierul General al Armatei de Nord, spre cele legale. În afară de acest caz, peste tot am întâmpinat cel mai eficace concurs al autorităților. În Oltenia am ridicat Tezaurele Mănăstirilor Bistrița, Arnota, Tismana, Dintr-un Lemn, Surpatele, Cozia și Episcopia Râmnicului. La M-rea Cornetu, pe Valea Oltului, n-am mai putut răzbi, căci, deși trecând în sus de satul Călinești, incendiat prin bombele inamice, am fost oprit la liniile de tragere ale artileriei noastre, de unde, de altfel, se vedea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
general în care și-a desfășurat existența populația din Huși și din împrejurimile sale. Pentru că documentele o permit, am zăbovit asupra Evului Mediu hușean, evidențiind ipotezele cu privire la originea numelui orașului, toponimia zonei, administrația și dezvoltarea târgului, diminuarea ocolului în avantajul Episcopiei ortodoxe de aici. În structura lucrării s-a urmărit evidențierea problemelor fundamentale ale evoluției „orașului dintre vii”. O atenție deosebită a fost acordată problemelor referitoare la evoluția demografică, a structurilor sociale și administrativ-edilitare. Un capitol consistent a fost dedicat conviețuirii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
află între străzile Ștefan cel Mare, general Gheorghe Teleman și bulevardul 1 Mai. Fostele sate, devenite între timp cartiere (Broșteni, Plopeni, Dric, Corni, parțial Răești și Cotroceni) s-au alipit în mod treptat târgului Huși, procesul desfășurându-se după înființarea Episcopiei (1598) și, mai ales, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Loc de întretăiere a marilor drumuri comerciale, Hușii au fost o vatră a convergențelor etnice. Colonizarea greacă (secolele VIII-VI î. Hr.) din zona bazinului pontic i-a adus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
năvălirilor, în special ale tătarilor. Datele cu privire la numărul și componența etnică a locuitorilor din Huși în secolele XV-XVIII sunt puține și destul de vagi. Firește, elementul românesc a fost predominant și se poate vorbi de o anume convergență etnică. Domnii și Episcopia au adus adesea oameni străini de aceste locuri (unguri, bulgari) ca mână de lucru, îndeosebi pentru întreținerea Curții și pentru îngrijirea podgoriilor. În 1494, se estimează pentru Huși circa 500-600 de locuitori, iar peste aproape un secol, în 1590, circa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în mahalaua Broșteni, care nu fusese încorporată încă), s-a remarcat o importantă colonie, destul de numeroasă, de sârbi și bulgari, buni meșteșugari, numiți în documentele vremii „hrisovoliți” (136). Unii au revenit peste Dunăre, iar alții s-au mutat la Tecuci. Episcopia de aici dispunea, ca și cea de la Roman, de 29 „slugi” (pietrari, olari, ciubotari, croitori), a căror existență este dovedită din secolul al XVII-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
XIX-lea, dinamismul accentuat al orașelor s-a redus substanțial, făcând loc unei evoluții lente și contradictorii. Ca urmare a migrării populației din cartierele (foste așezări rurale) din jur, a dezvoltării de tip urban (administrație județeană, gruparea credincioșilor și în jurul Episcopiei, dezvoltarea meșteșugurilor și comerțului etc.), populația a crescut, Hușii trecând de la 1859, în categoria orașelor mari ale țării. Faptul se datorează Unirii Principatelor, dar mai ales prelungirii apartenenței județelor sudice ale Basarabiei la Țară. Oglindirea acestui fapt în dezvoltarea orașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mijlocu cu 72 de comune și o populație de 87.870 locuitori, așa cum rezultă din următorul tabel, ce utilizează Dicționarul lui Frunzescu, publicat în 1872: În acea perioadă, orașul Huși era reședința județului Fălciu. Aici se găsea prefectura, tribunalul și episcopia. În oraș funcționau: un seminar, o școală primară de băieți și una de fete, o stație de telegraf și de poștă. Pe lângă marile plantații de viță-de-vie, livezi, grădini de zarzavat, la pitorescul acestori locuri contribuie și pădurea de lângă Huși, cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locul numit Bența, în marginea Dricului, mai jos de satul Epureni și pe aceeași vale, însă, din cauza unei molimi cumplite, s-au mutat spre văile Turbata și Șara. Cartierul de pe valea Șarei se numește Cotroceni. Episcopul Melchisedec a analizat planul Episcopiei și al orașului Huși, întocmit în anul 1771 de Iorest Dan, și a emis o altă ipoteză. În planul din 1771 se arată că, pe locul satului Corni, situat la nord-vest de așezare, locuiau „poslușnici ai Episcopiei” (oameni aduși din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a analizat planul Episcopiei și al orașului Huși, întocmit în anul 1771 de Iorest Dan, și a emis o altă ipoteză. În planul din 1771 se arată că, pe locul satului Corni, situat la nord-vest de așezare, locuiau „poslușnici ai Episcopiei” (oameni aduși din alte țări) și că „acolo a fost silesce (siliște, vechea vatră de sat, n.a.) de satu vechi la o depărtare de târg ca la un ceas”. Deci, bazându-se pe evoluția hotarelor orașului, episcopul credea că husiții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poziția sa avantajoasă din punct de vedere geografic, economic și comercial, care i-a permis o dezvoltare rapidă în perioada următoare, în condițiile în care voievozii Moldovei au stabilit aici curtea domnească și au făcut donații importante din moșia târgului Episcopiei ortodoxe de aici. În imediata apropiere a vechii vetre a târgului Huși, Ștefan cel Mare a construit, în 1495, o biserică și a pus temelia unei noi reședințe domnești. Tot aici, în secolul următor, se va înființa Episcopia de Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moșia târgului Episcopiei ortodoxe de aici. În imediata apropiere a vechii vetre a târgului Huși, Ștefan cel Mare a construit, în 1495, o biserică și a pus temelia unei noi reședințe domnești. Tot aici, în secolul următor, se va înființa Episcopia de Huși (1598). În perioada 1400-1574, când în Moldova a fost o perioadă de relativă stabilitate economică și socială, numărul satelor a crescut simțitor, s-a intensificat schimbul de produse și s-au înființat așezări noi. De atunci datează cele mai multe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]