4,405 matches
-
trei luni; se întâmplă acest lucru prin vara anului 1902!35 Părintele Ilie, ca și fiul său, Petre, au încercat să dea o prima tranșă de 300 de franci, cerând în urgență un certificat "pentru armată". Regăsim aceste propuneri în epistolele lui Ilie Zlătescu din iulie august 1902, dar și în cea a lui Petre Zlătescu, tot din luna lui Cuptor a aceluiași an, care-i scria lui Eugen Mavrodi de la băi, de la Câmpulung, acolo unde-și trata boală de "piept
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
revină lui Zlătescu. Văduva lui Suykens confirmă lista acestora (șapte inele cu briliante, diamante și perle, două lanțuri de ceas, un ac de păr, o pereche de cercei cu perle și diamante, o broșa cu perle), precizând totodată într-o epistola ce o adresă pe 23 iulie 1902 lui Eugen Mavrodi, ca Petre Zlătescu îi datora defunctului său soț 691,50 franci 44. În august 1902 corespondență dintre familia Zlătescu și Legația României de la Bruxelles s-a intensificat. A intervenit și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
silindu-l pe acesta din urmă să-i dea și 114 franci, atât mai rămăseseră din cei 180, cât era înțelegerea pe o lună cu Mathilda Ilian (totul se calcula până pe 25 ale lunii). Mama se temea, așa cum mărturisea în epistola ce o trimitea Legației României de la Bruxelles, ca anturajul (cel pe care il dezvăluise deja, dar poate și altul, necunoscut, eventual unul feminin!) ar putea să-i zădărnicească fiului său viitorul, l-ar putea împinge în mizerie și spre cine știe ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
al Societății Studenților Români din Bruxelles 73. Din prudență, dar mai ales din experiența altor încercări de același fel, diplomatul se eschiva. Pe 24 iulie 1904 Eliza Grecianu, doamna de onoare a Principesei României, îi scria lui Eugen Mavrodi despre epistola "disperată" a unui june student de la Bruxelles, în care se solicită un ajutor bănesc de vreo 700 de franci. Eliza Grecianu avea impresia că avea în fața ochilor scrisoarea unui nebun, dar indiferent de această trebuia să verifice situația tânărului solicitant
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Mavrodi îi răspundea Elizei Grecianu, pe același ton prietenesc cum și ea îi scrisese, două săptămâni mai tarziu (8 / 21 iulie 1904), fiindu-i întârziat răspunsul de o gastrita ce l-a împiedicat să reacționeze o perioadă ceva mai îndelungată. Epistola diplomatului rememora întâlnirile sale cu Florian Becescu, inițiativele acestuia, dar și alte câteva detalii din viața poetului, aducând în discuție cu apreciere activitatea să literară, reacțiile "elogioase" ale unor mari personalități ale vremii (Ț. Maiorescu, B.P. Hașdeu, V.A. Urechia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pe alții, că nu-și reglau datoriile către proprietari ori comercianții pe care-i frecventau și că aveau în comun pasiunea de a paria la cursele de cai, unde-și risipeau micul lor capital; toate acestea își găsiseră loc în epistola lui Eugen Mavrodi adresată Elizei Grecianu pe 8 / 21 iulie 1904 din care redam mai jos un fragment: Puis, j'appris peu à peu, des diverses côtés, que ces MM aiment assez à dire du mal leș uns des autres
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
discursive folosite pentru a convinge autoritățile (române sau belgiene) să îi ajute. Intervenția părinților acestor tineri pe langă autorități dădea seama, dincolo de subiectul propriu-zis al cererilor, de legăturile familiale și de relațiile dintre părinți / copii la vremea respectivă. De asemenea, epistolele tinerilor și ale părinților acestora arătau și felul în care se implică Legația României de la Bruxelles în rezolvarea problemelor studențești, care erau instituțiile publice sau private ce puteau oferi sprijin financiar tinerilor aflați în situații dificile: Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie 1902, nepaginat. 36 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. Vezi și epistola lui Petre Zlătescu (Câmpulung) adresată aceluiași Eugen Mavrodi, 21 iulie 1902, nepaginat. 37 Ibid., Scrisoare a lui Eugen Mavrodi, Ministrului României la Bruxelles, catre Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București), 20 august / 2 septembrie 1902, nepaginat. 38 Ibid., vol. 195
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
am învățat mult de la Virgil: citindu-i cam toate publicațiile; corespondând; vorbind față către față ori la telefon; ascultându-i conferințele. I-am cerut sfatul și ajutorul, primindu-le întotdeauna prompt și necondiționat, adesea cu asupra de măsură: unele dintre epistolele sale sunt adevărate recenzii sau eseuri "de uz intern"; când îi cer opinia despre un text de-al meu, Virgil ajunge uneori la comentariul critic rând cu rând, cuvânt cu cuvânt; iar când îmi împărtășește impresiile sale de lectură ori
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
opere și cărți mai numeroase decât cele prezentate de Augustin însuși în Retractări. La sfârșitul catalogului său, Possidius are această frază: „Sfântul episcop Augustin, insuflat de Duhul Sfânt, în Sfânta Biserică universală, a scris pentru catehizarea sufletelor cărți, tratate și epistole în număr de 1030, afară de acelea care nu pot fi puse la socoteală, fiindcă el [Augustin] nu le-a arătat nimănui”. Nu putem ști în ce măsură cifra finală dată de Possidius este adevărată, dar nu putem pune la îndoială lucrările recenzate
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
în conferințele sau întreținerile dinainte de episcopat. Ele se referă la probleme filosofice, dogmatice sau exegetice; De divertis quaestionibus al Simplicianum(Despre diferite probleme), scrisă în 397, în două cărți, pentru a răspunde diferitelor probleme puse de episcopul de Milan în legătură cu Epistola către Romani (c. I) și cărțile Regilor (c. a II-a). Cartea întâi este îndeosebi importantă din punct de vedere dogmatic, pentru că Fericitul Augustin expune aici doctrina sa despre grație sau har în legătură cu textul din Epistola către Romani, VII, 7-23
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
episcopul de Milan în legătură cu Epistola către Romani (c. I) și cărțile Regilor (c. a II-a). Cartea întâi este îndeosebi importantă din punct de vedere dogmatic, pentru că Fericitul Augustin expune aici doctrina sa despre grație sau har în legătură cu textul din Epistola către Romani, VII, 7-23 și doctrina sa despre predestinația absolută a lui Dumnezeu, fundamentată pe textul din Romani IX, 10-23. Harul divin joacă un mare rol în teologia Fericitului Augustin. El susține că omul nu are merite proprii în actul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
darurilor”. Merită a fi relevat faptul că Augustin consideră scrisul ca pe un mijloc de a progresa în cunoașterea, proclamarea și mărturisirea adevărului. „Mărturisesc că eu încerc să fiu din numărul acelora care scriu făcând progrese și care progresează scriind” (Epistola 143, Ad Marcellinum, 2), sau: „Socot că prin mila lui Dumnezeu eu am scris cu profit și că nu am început de la perfecțiune” (De dono perseverantiae, 21, 55). CAPITOLUL AL II-LEA Fericitul Augustin, promotor al pedagogiei creștine II.1
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
primirea Tainei Sfântului Botez. Ea își ia putere la Pogorârea Sfântului Duh, exteriorizându-se în vorbirea Sfântului Petru, deci prin viu grai. De aceea, rămâne de netăgăduit faptul că la baza catehezelor scrise stau catehezele orale ale Sfinților Apostoli. În Epistola Sfântului Pavel către Galateni termenii originali îi identifică pe ascultători sub numirea de catehumeni, iar pe dascăli în aceea de cateheți. „Cel care primește cuvântul învățăturii să facă parte învățătorului său de toate bunurile” (Galateni 6, 6). Metode de educație
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
pe candidați cu semnul crucii, li se puneau mâinile pe cap și li se rostea rugăciunea de cerere pentru primire. La Sfânta Liturghie, catehumenii din clasa ascultătorilor erau îngăduiți numai atât cât dura partea ei didactică, audiind psalmi, pericope din Epistolele Sfinților Apostoli, Sfânta Evanghelie a zilei, cu predica imediat următoare a acestei cântări și rugăciuni. Odată încheiată această parte a Liturghiei, un diacon se adresa ascultătorilor, invitându-i să iasă din biserică. „Câți sunteți chemați ieșiți, cei chemați ieșiți”. Îngenunchetorii
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lucrat Tertulian și reședința episcopală a Sfântului Ciprian. Hippo a fost reședința episcopală a Fericitului Augustin, iar Milanul, reședința lui Ambrozie. Lucrările lui Tertulian (De baptismo și De penitentis) aduc informații despre practica catehumenatului și, la fel, cele 81 de epistole ale Sfântului Ciprian. În plus, lucrarea lui Tertulian, De anima, este considerată cel mai vechi tratat de psihologie creștină. Dar cel care „unește în el puterea creatoare a lui Tertulian, lărgimea de orizont a lui Origen, simțul bisericesc a lui
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
numiți în sens propriu profeți: douăsprezece cărți distincte, care, legate între ele, sunt socotite o singură carte [...]; apoi sunt patru cărți mai mari ale profeților Isaia, Ieremia, Daniel, Iezechiel. Cea a Noului Testament este următoarea: patru cărți ale evangheliilor; paisprezece epistole ale Apostolului Pavel [...]; două ale lui Petru; trei ale lui Ioan; una a lui Iuda și una a lui Iacob; Faptele Apostolilor, într-o carte și Apocalipsa lui Ioan, într-o carte” (Fericitul Augustin, De doctrina christiana, partea a doua
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc. În textul literar, funcția conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă, postmodernistă, mai ales, precum în secvența: Dacă bine ții minte, mărite Cetitoriule - și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
atât în Cer, cât și pe pământ, în sânul Fecioarei și în naștere. Cartea a III-a, în 16 capitole, se ocupă de asemeni cu dezbaterea dumnezeirii lui Hristos, Cassian utilizând o serie de versete biblice extrase mai ales din Epistolele pauline. În Hristos există o singură persoană, care este inseparabilă de cele două firi. Mai apoi, Cassian arată că Sfânta Scriptură atribuie dumnezeirea lui Hristos într-un mod ce nu corespunde cu limbajul utilizat de Nestorie. Numele de Fiu al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
următoarele: Cărticica credinței către legații papei la Constantinopol, Capitole contra nestorienilor și pelagienilor, Foarte scurtă mărturisire a credinței ortodoxe, Foarte scurtă motivare a unirii Cuvântului lui Dumnezeu cu propriu-i trup, Răspuns contra achefalilor, Dialog contra nestorienilor (în 2 cărți), Epistola Papei Hormisdas către Possessor și Răspunsul lui Ioan Maxențiu (la această epistolă). Autorul acestor lucrări se mistuie pentru dreapta credință a Bisericii universale, pe care o vrea la adăpost de înșelăciunile ereziei nestoriene, pelagiene și altele. El nu ezită să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pelagienilor, Foarte scurtă mărturisire a credinței ortodoxe, Foarte scurtă motivare a unirii Cuvântului lui Dumnezeu cu propriu-i trup, Răspuns contra achefalilor, Dialog contra nestorienilor (în 2 cărți), Epistola Papei Hormisdas către Possessor și Răspunsul lui Ioan Maxențiu (la această epistolă). Autorul acestor lucrări se mistuie pentru dreapta credință a Bisericii universale, pe care o vrea la adăpost de înșelăciunile ereziei nestoriene, pelagiene și altele. El nu ezită să critice aspru pe episcopul Romei pentru felul în care acesta a tratat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în fapt a fost un protest energic al unui grup de orientali contra neprimirii și ținerii la ușă, afară, timp de 14 luni, a acestor oameni, protest concretizat mai ales în răspunsul demn și tăios al lui Ioan Maxențiu la Epistola papei Hormisdas, în care acesta acuza, batjocorea și acoperea de insulte și calificative grave pe niște frați care veneau din Răsărit. Ioan Maxențiu precizează că, la Roma, monahii dobrogeni amintiți nu au comis nici o necuviință, iar acuzațiile din epistola papală
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la Epistola papei Hormisdas, în care acesta acuza, batjocorea și acoperea de insulte și calificative grave pe niște frați care veneau din Răsărit. Ioan Maxențiu precizează că, la Roma, monahii dobrogeni amintiți nu au comis nici o necuviință, iar acuzațiile din epistola papală sunt simple minciuni și înșelăciuni, pe care „scitul” le înfierează mustrător: „Nu este permis ca un episcop roman să mintă așa fățiș”. Cuvintele grele rostite au fost provocate, cu siguranță, de alte cuvinte grele de unde n-ar fi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
inexpugnabil, ca o cetate întărită”. Avem aici o grăitoare expresie a ecumenismului interortodox, a dorinței de înțelegere dintre Apus și Răsărit, redată prin aceeași limbă latină cultă. Cuvintele lui Paternus, venerat și printr-o inscripție, contrastează cu tonul și cuprinsul epistolelor schimbate între același papă Hormisdas și Ioan Maxențiu. Evident, situațiile erau cu totul diferite. Neînțelegerile dintre Paternus și călugării „sciți” veneau, poate, nu numai din viziunea clară, dar exprimată negativ, a mitropolitului asupra perspectivei teologice a formulei „Unul din Treime
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin călătoria lor la Roma, bunele raporturi dintre Răsărit și Apus. Este drept că împăratul Justinian a împăcat pe călugării „sciți” cu mitropolitul lor. Pe de altă parte, în timp ce generalul Vitalianus încuraja mișcarea acestora, Paternus încerca s-o domolească. Din epistola papei Vigiliu către episcopul și mitropolitul Tomisului Valentinian, în legătură cu cele „trei capitole”, cu recunoașterea primelor patru sinoade ecumenice și cu rugămintea de a nu accepta citirea operelor lui Rusticus și Sebastianus în eparhia lui, reiese autoritatea teologică și prestigiul moral
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]